A r c h e u s . r o

,,Lăudați pe Domnul, căci este bun, căci în veac ține îndurarea Lui!``

Așa să zică cei răscumpărați de Domnul, pe cari i -a izbăvit El din mîna vrăjmașului,

și pe cari i -a strîns din toate țările: dela răsărit și dela apus, dela miazănoapte și dela mare.

Ei pribegeau prin pustie, umblau pe căi neumblate, și nu găseau nicio cetate, unde să poată locui.

Sufereau de foame și de sete; le tînjea sufletul în ei.

Atunci, în strîmtorarea lor au strigat către Domnul, și El i -a izbăvit din necazurile lor;

i -a călăuzit pe drumul cel drept, ca să ajungă într`o cetate de locuit.

O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!

Căci el a potolit setea sufletului însetat, și a umplut de bunătăți sufletul flămînd.

Cei ce ședeau în întunerec și umbra morții, trăiau legați în ticăloșie și în fiare,

pentrucă se răsvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentrucă nesocotiseră sfatul Celui Prea Înalt.

El le -a smerit inima prin suferință: au căzut, și nimeni nu i -a ajutat.

Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i -a izbăvit din necazurile lor.

I -a scos din întunerec și din umbra morții, și le -a rupt legăturile.

O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!

Căci El a sfărîmat porți de aramă, și a rupt zăvoare de fier.

Nebunii, prin purtarea lor vinovată, și prin nelegiuirile lor, ajunseseră nenorociți.

Sufletul lor se desgustase de orice hrană, și erau lîngă porțile morții.

Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i -a izbăvit din necazurile lor;

a trimes cuvîntul Său și i -a tămăduit, și i -a scăpat de groapă.

O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea Lui, și pentu minunile Lui față de fiii oamenilor!

Să -I aducă jertfe de mulțămiri, și să vestească lucrările Lui cu strigăte de bucurie.

Ceice se pogorîseră pe mare în corăbii, și făceau negoț pe apele cele mari,

aceia au văzut lucrările Domnului și minunile Lui în mijlocul adîncului.

El a zis, și a pus să sufle furtuna, care a ridicat valurile mării.

Se suiau spre ceruri, se pogorau în adînc; sufletul le era perdut în fața primejdiei.

Apucați de amețeală, se clătinau ca un om beat, și zădarnică le era toată iscusința.

Atunci, în strîmtorarea lor, au strigat către Domnul, și El i -a izbăvit din necazurile lor.

A oprit furtuna, a adus liniștea, și valurile s`au potolit.

Ei s`au bucurat că valurile s`au liniștit, și Domnul i -a dus în limanul dorit.

O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor!

Să -L înalțe în adunarea poporului, și să -L laude în adunarea bătrînilor!

El preface rîurile în pustiu, și izvoare de apă în pămînt uscat,

țara roditoare în țară sărată, din pricina răutății locuitorilor ei.

Tot El preface pustiul în iaz, și pămîntul uscat în izvoare de ape.

Așează acolo pe cei flămînzi, și ei întemeiază o cetate ca să locuiască în ea;

însămînțează ogoare, sădesc vii, și -i culeg roadele.

El îi binecuvintează, și se înmulțesc nespus, și nu le împuținează vitele.

Dacă sînt împuținați și apăsați prin asuprire, nenorocire și suferință,

El varsă disprețul peste cei mari, și -i face să pribegească prin pustiuri fără drum,

dar ridică pe cel lipsit, izbăvește pe cel nevoiaș, și înmulțește familiile ca pe niște turme.

,,Oamenii fără prihană văd lucrul acesta și se bucură, și orice nelegiuire își închide gura!``

Cine este înțelept, să ia seama la aceste lucruri, și să fie cu luare aminte la bunătățile Domnului.