|
|
||
|
(O) SUTA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (O) SUTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 180 pentru (O) SUTA. ... Ion Luca Caragiale - O soacră O soacră de Ion Luca Caragiale ( Teatrul înfățișează o sală de intrare a unui otel, etajul întâi.Mobile elegante; în fund, ușă care dă în coridor; de o parte și de alta a ușii două oglinzi mari; lângă dânsele, în unghiuri, două piedestaluri, d-asupra cărora sunt așezate coșuri cu glastre ... în otel pe vremea muscalilor: ce bărbat frumos! FURTUNESCU ( râzând ): Știi că ești politicoasă... Merci! LIZA: Zău, domnule, semănați cap tăiat cu el... și-avea o groază de căvălării... Sărmanul! l-a luat într-o noapte pe sus de la poliție... ziceau că făcuse ruble de hârtie. FURTUNESCU ( dispus ): Sunt încântat de asemănare... Bravo! ( Liza iese în dreapta cu cel ... ai adus cu lapte... ți-a zis cu rom. VICTOR( stând la îndoială ): Ba nu! LIZA: Ba da. VICTOR ( suspinând ): „Mai întâi o pierdere treptată a memoriei..." ( merge la dulap, scoate o sticlă și pune rom în păhăruț, pune zahar în farfuriuță și se duce cu tava în odaia din dreapta ) voila, voila, on y vole. LIZA ... Lizo! Victor tresare, se oprește din periat hainele și peria îi scapă din mână și cade pe scaunul cu pălăria. Se ridică degrabă, ia pălăria; Vasile Alecsandri - O primblare la munți ... a slăbi și se pref[...]ncet-încet într-un quatuor muzical, vrednic de a încânta urechile îngerești, dacă nu ar fi avut o deplină asemănare cu un concert drăcesc. Unul din noi suspina cu duioșie o bucată dintr-o simfonie a lui Mozart; altul, mai tare la suflet, îi răspundea prin vestitul și voinicescul cântec al lui Bujor: frunză verde de năgară ... simți oarecare dureri prin șolduri, când sosirăm la Pângărați [1] . Preacuviosul egumen acestei vechi mănăstiri, om verde de trup și de suflet, ne primi cu o bucurie și cu o bunătate ce îi câștigară îndată dragostea și respectul nostru. De-abia ne așezaserăm în casă pe un pat lung, și îndată ni se înfățișă un ... de șaizeci de ani, cu barba albă și lungă până la brâu; el ținea într-o mână o psaltichie veche și afumată, și în cealaltă, o pereche de metanii de lână neagră. Fața lui brăzduită de vreme și de patimi vădea în el un suflet ce a fost tulburat ... de dureri; însă în toată persoana lui era zugrăvită o sfințenie măreață ce îi da un aer de profet. Un pat de scânduri acoperit cu ... Ion Luca Caragiale - O blană rară ... Ion Luca Caragiale - O blană rară O blană rară de Ion Luca Caragiale E ger și ceață... ceață-nghețată... o vreme, să nu scoți un câine afară. Lumina fanarelor, roșie, e îmbrobodită într-o stranie aureolă irizată. În gangul palatului d-lui Psaridi, mare proprietar, arde, clipind arare, o mare lampă electrică cu arc, e ca un vis albastru și rece de poet dezgustat. Pe ferestrele mari, mate de abureală, ale palatului — ce ... din lumea mare au dat năvală împrejuru-i, ca tot atâți fluturi de noapte, ce s-ar repezi orbește asupra unei lămpi aprinse deodată într-o pădure întunecoasă! Ce triumf pentru frumusețe! Și frumusețea e lumină! Ce vârstă să aibă doamna Cuțopolu? O, doamne! Femeile n-au decât vârsta pe care o arată — minus cât nu le convine. Dar e tânără. E o diferență între ea și d. Cuțopolu, ca între o fiică și un tată. Cine a fost? cine este doamna Cuțopolu? E născută Popescu... Dar acest Popescu era numai tatăl oficial. El a ... și să-i dea jumătate din o sută de franci... Trebuiau bani, mai ales pentru copil, pe care-l creștea nenorocita de Lucreția, sora Aglaii. ... Ion Luca Caragiale - O cronică de Crăciun... ... ca a patra putere în statul constituțional modern (sfinte Ignate!) — 77 de file, și firește cu va... În pustiul lumii mari, novelă — o sută de file, format ministerial, foarte mărunt și clar scrise, fără cea mai mică ștersătură sau îndreptare... Asta nu poate fi supusă presei idraulice: totul, silabă ... satele vecine de dor să joace cu dânsa... El, transportat, supunându-se unei mișcări „lăuntrice", îi face un compliment — ea, asudată, îi arde o palmă; el se vâră s-o ia-n brațe — ea îi trage un pumn în falcă; el se-ndeasă mereu s-o sărute — ea îi zice: „O! călca-te-ar!" și-i dă un brânci de-l aruncă grămadă în șanțul drumului... El se scoală ... „Vezi ce face pustia de dragoste, vere?... Aolică, ce-am ajuns, să iubim pe subt ascuns!" Și așa se sfârșește frumoasa povestire la fila o sută — prea degrabă!... păcat! Desigur nu sunt un om mulțumit de sine însuși... înțeleg destul de bine cu cât de nesuficiente mijloace m-au înzestrat ... frumoase de sărbători — când colo, peste noapte spre Ignat, se schimbă deodată vântul, și țin'te iar!!... Plouă, ninge, îngheață, se topește; vifor orb; ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia ... Constantin Stamati-Ciurea - O vânătoare în Basarabia O vânătoare în Basarabia de Constantin Stamati-Ciurea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 Note I ... peste cap, este ucisă și scoasă pe uscat, transportându-se apoi la Bazargiuc. De este însă a se duce mai departe, apoi n-o ucid, ci îi bagă în baftă un burete muiat în spirt care, amețind-o, îi paralizează mișcările convulsive, și în așa hal se aduc morunii și nisetrii până la Chișinău. Pe la anii 1840, Bugeacul înfățișa șesuri, ce aveau ... engleze, ungurești și rusești de Viatka. Rezultatul obținut se judeca la concursurile hipice, ținu Morunul, nisetrul și somnul, în vârstă de 7-8 ani, ajung o mărime de 4-5 metri și o greutate de 288 de kilograme. te în fiecare an în împrejurimile Chișinăului, la care se rămășeau5 sume de bani și o vază de argint curat, trimisă de la Petersburg, în preț de zece mii de ruble. Cei mai fruntași proprietari de oi erau contele de Nesselrode ... cu adÂmirare la acele colosale cârduri de oi, în turme de la 20 până la 30 de mii de capete, iară cai până la ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic ... am aruncat o privire încrezătoare în acele ce vor urma. Curaj mare pentru sfiiciunea mea obișnuită. Cunoștința se făcu într-o zi întâmplător, din nimic. O excursiune studențească la Curtea de Argeș cu niște camarazi neprietenoși și abia cunoscuți ne-a apropiat. Acolo, în fața mămăliguței cu brânză și ... a cepei, ne descoperirăm amândoi mofturoși (sau că făcea pe mofturoasa ca să-mi placă). Amândoi nu reușirăm, ca ceilalți, să ne culcăm imediat. După o ezitare, în urma propunerii mele, se hotărî să meargă cu mine prin noapte. Din urmă, o amică ne vesti stupid: “Bine, o să vă spun mâine domnului profesor!" Pornirăm în întuneric și coborârăm la Argeș. Era liniște, aerul curat, copacii lăsau umbre lichide. Argeșul tremura sprinten, luminând ... de târg, ar fi fost ridicolă. Dar am preferat să ne întoarcem, nu prea târziu, ca să nu ne speriem complect vecinii, trecând pe lângă o prăvălie luminată, fără să am curajul să cumpăr ceva de mâncare, de frică să nu par greoi, tulburându-mă o foame teribilă, la care, cu tot amorul și poezia Argeșului, mă gândeam tot timpul, și astfel mi-o exageram. Pe drum, aducându-mi aminte de amenințarea camaradei, o ... George Coșbuc - Jertfele împăcării ... le-auzi strigarea, Se-mprăștie deodată și iar s-adună des Și pier în crâng. Se joacă ? Dar iată-i! Dânșii ies Mai mulți! Erau o sută și-acum ei sunt o mie, Mai iuți și mai năvalnici, mai plini de vijelie. S-amestecă, s-aruncă popor peste popor ! Ies fulgere din suliți, dar sulițele mor Zdrobite ... sori apuși, Așa-l ascultă fata cu ochii mari și duși. Ea tremurä și-n ochii lui Tibull lung prive§te ; Ar vrea să zic-o vorbă, n-o zice și rosește, Ea simte că-i străină și neamul ei barbar ! Ah, ce frumoase vorbe din rostul lui răsar ; El e roman, e nobil ... atacat, Și ea mergea-nainte ; izbit-apoi a stat, Pe loc strângându-și șirul. În urmă șovăiește, Se apără, se-ndeasă, dar fierul o rărește, Și-n zid, format din piepturi, puterea-și face porți, Încet-încet, romanii, ducând pe-ai lor ce-i morți La mijloc, intră-n ... Spre șanțuri. Și din urmă, din față răzbunarea Barbarilor izbește pe cei puțini, mai des, Mai tare. Și din codrii barbarilor când ies, Se văd o mână mică romanii, plini de rane, Se târâie pe șesul castelelor romane Goniți mereu. ... Gheorghe Dem Theodorescu - Soarele și luna ... Cu făclii aprinse, Cu pahare pline, În cântece line; Jur-prejur de mese Stau în cete dese Sfinți și mucenici, Mai mari și mai mici, O sută și cinci; Iar mai jos de ei, Sfinți mai mărunței, O sută și trei. Și tot mai era Și tot mai vedea Femei cuvioase, Măicuțe duioase, Fecioare curate, Uciși în dreptate, Oști de biruință Și soți cu ... Năvod aducea Și-n mare-l băga; Mulți galbeni că da Să-i scoață dalba. Lupta ce-mi lupta În deșert era, Că ei n-o găsea Și n-o mai prindea; Făr’ de … ce-mi scotea Și-n năvod trăgea? O mreană de mare, Cu solzii de zare. Pe mal d-o scotea, Pe mal d-o zvârlea, Sfinți din cer vedea, Jos se scobora, ’N palme c-o lua Și mi-o curăța Și mi-o tot freca, Solzii de-i cădea, Și-n cer mi-o zvârlea. Colo, moș Adam Și cu moașa Iova, Unde mi-o vedea, Ei, măre, că-mi sta De mi-o sclivisea, Nume că-i dădea, Lună mi-o chema. Iar ea, vai de ea, Măre-ngenunchea, Lacrimi că vărsa, Pe Domnul ruga. Domn c-o auzea, Domn c- ... Ștefan Octavian Iosif - Cântecul despre preafericita izbândă de la Podul-Înalt ... turbată, Ca să zăpăcească Tabăra turcească, Să creadă că-n coaste Vine mare oaste. Iar domnul viteaz, Cel de-a pururi treaz, Pân-o prinde știre Turceasca oștire, Grabnic s-o lovească Și s-o dovedească... Și așa a fost Gândul lui cu rost: Tâmpinele-au prins Sâ țipe-nadins, Tobele să bată În goană turbată, Buciume și ... de prăpăd, Se izbesc în dos De malul râpos; Podu-i frânt în două, Săgețile-i plouă, Coase și topoare Cad fulgerătoare! Și, lovit de-o rază, Ce i-e dat să vază Pașa Soliman? Vede pe Ștefan, Cum venea, curat Ca un leu turbat, Cu coama în vânt, Dus de ... steaguri, Rupte din șireaguri, Și cu prăzi bogate De la turci luate. Iară doamnei sale, Ce-i ieșise-n cale, I-a adus o salbă Din Cetatea-Albă, Însă la cocon l-a adus plocon Sabie turcească Să mi-o mânuiască, Și-un arc, să-l deprindă De mic să-l întindă... Iar la-mpărății A trimis solii, Tuturor să spună Multă voie ... Și s-a bizuit De a biruit Din sus de Bârlad, Și-a trimis în iad, Pe cellalt tărâm: ... Anton Pann - Planul simigiului ... Tot bune, proaspete, nuoau, Care-s cinci sute, să zic, De vor prisosi, nu stric, D-oi sta la cloșci să le pui, Tot oul o să-mi dea pui. Să zic acum c-a crescut Și găini mari s-au făcut, Aste-ntr-o zi peste tot Cinci sute de oau îmi scot. Să le vânz ca un sărac, Ceva părăluțe fac. Cinci sute de găini dar, Clocind o ... ho! Stane, unde pleci? Stăi să vedem câte fac, Apoi cum o să mă-mbrac! Socoteală prea nu au, Cinci sute de cloșci îmi dau O sută de sute-n cap Hait! de sărăcie scap.â€� Când zise „haitâ€�, bucurat, Își uită că e-ncărcat. Și sărind sus ca un țap ... ... ce erai odată? — Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi: cămeșă albă, cu care se îmbracă oamenii. — Nu-i așa! Ai fost o sămânță, apoi o burueană, clătinată de vânt, ca toate buruenele: așa naltă, supțirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricică albastră, fata mea. Când ai ... ce-a fost mai înainte? Dar funiile și odgoanele? ș.a. Femeile leneșe de la țară au cântecul acesta: Puseiu pânza, când da frunza, Ș-o gătiiu în Sân-Văsii Și-mi păru că mă grăbiiu... i de lungă-i ca o pungă Și de lată... toată-i spartă! Pe sulul de dinapoi, O sută de lătunoi, Pe sulul de dinainte, Cioprea le mai ține minte. Pintre ițe și-ntre spată Paște-o iapă deșălată; Pintre ițe și fuscei Paște-o Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (O) SUTARezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru (O) SUTA. ... lor.` 5 A chemat pe fiecare din datornicii stăpînului său, și a zis celui dintîi: ,Cît ești dator stăpînului meu?` 6 ,O sută de măsuri de untdelemn`, a răspuns el. Și i -a zis: ,Ia-ți zapisul, și șezi degrabă de scrie cincizeci.` 7 ... le -a zis: ,,Voi căutați să vă arătați neprihăniți înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaște inimile; pentrucă ce este înălțat între oameni, este o urîciune înaintea lui Dumnezeu. 16 Legea și proorocii au ținut pînă la Ioan; de atunci încoace, Evanghelia Împărăției lui Dumnezeu se propovăduiește: și fiecare, ca ... lăsată de bărbatul ei, preacurvește. 19 ,,Era un om bogat, care se îmbrăca în porfiră și in supțire; și în fiecare zi ducea o viață plină de veselie și strălucire. 20 La ușa lui, zăcea un sărac, numit Lazăr, plin de bube. 21 Și dorea mult să se sature ... a luat pe cele rele; acum aici, el este mîngîiat, iar tu ești chinuit. 26 Pe lîngă toate acestea, între noi și între voi este o ... ... a ieșit să samene. 4 Pe cînd sămăna, o parte din sămînță a căzut lîngă drum: au venit păsările și au mîncat -o. 5 O altă parte a căzut pe un loc stîncos, unde n`avea mult pămînt: a răsărit îndată, pentrucă n`a dat ... adînc; 6 dar, cînd a răsărit soarele, s`a pălit; și, pentrucă n`avea rădăcină, s`a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini; spinii au crescut, au înecat -o, și n`a dat roadă. 8 O altă parte a căzut în pămînt bun: a dat roadă, care se înălța și creștea; și a adus: una ... în locurile stîncoase, sînt aceia cari, cînd aud Cuvîntul, îl primesc îndată cu bucurie; 17 dar n`au rădăcină în ei, ci țin pînă la o vreme; și cum vine un necaz sau o prigonire din pricina Cuvîntului, se leapădă îndată de el. 18 Alții sînt cei înfățișați prin sămînța căzută între spini; aceștia sînt cei ce aud Cuvîntul ... sînt înfățișați prin sămînța căzută în pămînt bun. Aceștia sînt cei ce aud Cuvîntul, îl primesc, și fac roadă: unul treizeci, altul șaizeci și altul ... ... adînc. 6 Dar, cînd a răsărit soarele, s`a pălit; și, pentrucă n`avea rădăcini, s`a uscat. 7 O altă parte a căzut între spini: spinii au crescut, și au înecat -o. 8 O altă parte a căzut în pămînt bun, și a dat roadă: un grăunte a dat o sută, altul șaizeci, și altul treizeci. 9 Cine are urechi de auzit, să audă.`` 10 Ucenicii s`au apropiat de El, și I-au zis: ,,De ... Cuvînt, și ajunge neroditor. 23 Iar sămînța căzută în pămînt bun, este cel ce aude Cuvîntul și -l înțelege; el aduce roadă: un grăunte dă o sută, altul șaizeci, altul treizeci.`` 24 Isus le -a pus înainte o altă pildă, și le -a zis: ,,Împărăția cerurilor se aseamănă cu un om care a sămănat o sămînță bună în țarina lui. 25 Dar, pe cînd dormeau oamenii, a venit vrăjmașul lui, a sămănat neghină între grîu, și ... Atunci cei neprihăniți vor străluci ca soarele în Împărăția Tatălui lor. Cine are urechi de auzit, să audă. 44 Împărăția cerurilor se mai aseamănă cu o comoară ascunsă într - ... ... Proverbele Capitol 17 Proverbele 16 Proverbele Capitol 17 1 Mai bine o bucată de pîne uscată, cu pace, decît o casă plină de cărnuri, cu ceartă! - 2 Un argat cu minte stăpînește peste fiul care face rușine, și va împărți moștenirea cu frații lui. 3 ... unui om de viță aleasă! - 8 Darurile par o piatră scumpă în ochii celor ce le primesc: ori încotro se întorc, izbîndesc. - 9 Cine acopere o greșală, caută dragostea, dar cine o pomenește mereu în vorbirile lui, desbină pe prieteni. - 10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. - 11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. - 12 Mai bine ... cu limba stricată cade în nenorocire. - 21 Cine dă naștere unui nebun va avea întristare, și tatăl unui nebun nu poate să se bucure. - 22 O inimă veselă este un bun leac, dar un duh mîhnit usucă oasele. - 23 Cel rău primește daruri pe ascuns, ca să sucească și căile dreptății ... fiu nebun aduce necaz tatălui său, și amărăciune celei ce l -a născut. - 26 Nu este bine să osîndești pe cel neprihănit la ... ... zi, împrejurimile Iordanului, valea Ierihonului, cetatea finicilor, pînă la Țoar. 4 Domnul i -a zis: ,,Aceasta este țara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac și lui Iacov, zicînd: ,O voi da seminței tale.` Ți-am arătat ca s`o vezi cu ochii tăi; dar nu vei intra în ea.`` 5 Moise, robul Domnului, a murit acolo, în țara Moabului, după porunca Domnului ... față în față cu Bet-Peor. Nimeni nu i -a cunoscut mormîntul pînă în ziua de azi. 7 Moise era în vîrstă de o sută douăzeci de ani cînd a murit; vederea nu -i slăbise, și puterea nu -i trecuse. 8 Copiii lui Israel au plîns pe Moise ... ... Genesa Capitol 23 Genesa 22 Genesa Capitol 23 1 Viața Sarei a fost de o sută douăzeci și șapte de ani: aceștia sînt anii vieții Sarei. 2 Sara a murit la Chiriat-Arba, adică Hebron, în țara Canaan; și ... 4 ,,Eu sînt străin și venetic printre voi, dați-mi un ogor, ca loc de îngropare la voi, ca să-mi îngrop moarta și s`o ridic dinaintea mea.`` 5 Fiii lui Het au răspuns astfel lui Avraam: 6 ,,Ascultă-ne, domnule! Tu ești ca un domnitor al lui Dumnezeu în ... norodului țării, adică înaintea fiilor lui Het. 8 Și le -a vorbit astfel: ,,Dacă găsiți cu cale să-mi îngrop moarta și s`o iau dinaintea ochilor mei, ascultați-mă, și rugați pentru mine pe Efron, fiul lui Țohar, 9 să-mi dea peștera Macpela, care -i a ... l dela mine; și-mi voi îngropa moarta în el.`` 14 Și Efron a răspuns astfel lui Avraam: 15 ,,Domnul meu, ascultă-mă! O bucată de pămînt de patru sute de sicli de argint, ce este aceasta între mine și tine? Îngroapă-ți dar moarta!`` 16 Avraam a ... ... cetate slujitorii mai marilor peste ținuturi și armata care -i urma, 20 a lovit fiecare pe omul dinaintea lui, și Sirienii au luat -o la fugă. Israel i -a urmărit. Ben-Hadad, împăratul Siriei, a scăpat pe un cal, cu niște călăreți. 21 Împăratul lui ... tari decît ei. 24 Fă și lucrul acesta: scoate pe fiecare din împărați dela locul lui, și înlocuiește -i cu căpetenii; 25 și fă-ți o armată ca aceea pe care ai pierdut -o, cu tot atîția cai și tot atîtea care. Apoi să ne batem cu ei în cîmpie, și se va vedea dacă nu vom fi mai ... Au stat tăbărîți șapte zile unii în fața altora. În ziua a șaptea au început lupta, și copiii lui Israel au omorît Sirienilor o sută de mii de oameni pedestrași într`o zi. 30 Ceilalți au fugit în cetatea Afec, și a căzut zidul cetății peste douăzeci și șapte de mii de oameni cari mai ... și încolo, omul s`a făcut nevăzut.`` Împăratul lui Israel i -a zis: ,,Aceasta îți este osînda; tu însuți ai rostit - ... ... fac pentru ea?`` Ghehazi a răspuns: ,,Ea n`are fiu, și bărbatul ei este bătrîn.`` 15 Și el a zis: ,,Cheamă -o!`` Ghehazi a chemat -o, și ea a venit la ușă. 16 Elisei i -a zis: ,,La anul pe vremea aceasta, vei ținea în brațe un ... Și cum a ajuns la omul lui Dumnezeu pe munte, i -a îmbrățișat picioarele. Ghehazi s`a apropiat s`o dea înapoi. Dar omul lui Dumnezeu a zis: ,,Lasă -o, căci este tare amărîtă, și Domnul mi -a ascuns lucrul acesta, și nu mi l -a făcut cunoscut.`` 28 Atunci ea ... și -a luat fiul, și a ieșit afară. 38 Elisei s`a întors la Ghilgal, și în țară bîntuia o foamete. Pe cînd fiii proorocilor ședeau înaintea lui, a zis slujitorului său: ,,Pune oala cea mare, și fierbe o ciorbă pentru fiii proorocilor!`` 39 Unul din ei a ieșit pe cîmp să culeagă verdețuri; a găsit viță sălbatică și a ... ... ... să se teamă de Tine, ca și poporul Tău Israel, și să știe că Numele Tău este chemat peste casa aceasta pe care am zidit -o eu! 44 Cînd poporul Tău va ieși la luptă împotriva vrăjmașului său, urmînd calea pe care i -o vei porunci Tu: dacă vor face rugăciuni Domnului, cu privirile întoarse spre cetatea pe care ai ales -o Tu, și spre casa pe care am zidit -o eu Numelui Tău, - 45 ascultă din ceruri rugăciunile și cererile lor, și fă-le dreptate! 46 Cînd vor păcătui împotriva Ta, -căci nu este om ... lor, în țara vrăjmașilor lor cari i-au luat robi, dacă-Ți vor face rugăciuni, cu privirile întoarse spre țara lor, pe care ai dat -o părinților lor, spre cetatea pe care ai ales -o, și spre casa pe care am zidit -o eu Numelui Tău, - 49 ascultă din ceruri, din locul locuinței Tale, rugăciunile și cererile lor: și fă-le dreptate; 50 iartă poporului Tău păcatele lui ... și tot Israelul împreună cu el au adus jertfe înaintea Domnului. 63 Solomon a junghiat douăzeci și două de mii de boi și o |
||