|
|
||
|
Vezi și:DESFACE,
DESPRINDE,
DESTRĂMA,
DESFACERE,
CRĂPA,
DEZBINA,
LEGA,
DEȘIRA,
DETAȘA,
SFĂRÂMA,
DEZMEMBRA
... Mai multe din DEX...
(SE) DESFACE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) DESFACERezultatele 1 - 10 din aproximativ 256 pentru (SE) DESFACE. ... floare; iar dacă aveau câte ceva în mână, aruncau să țină floarea mai bine. În locul ei răsărea îndată alt bobocel și, cât ai clipi, se desfăcea. Și alți drumeți treceau, și nu era unul să nu rupă câte o floare. După câteva zile trandafirul se mâhni: el se-mpodobea și oamenii îl despuiau. „Uite, își zicea, spinul de lângă mine. Ce nalt e, ce chipeș, și nimeni nu-l atinge; și pe ... atunci se așeză pe o creangă, îl desluși: „Cum să se atingă cineva de spin, când tot e îmbrăcat de ghimpi!â€� Atunci trandafirul se uită și văzu că-ntr-adevăr spinul avea ghimpi. Și nu mai pregetă: se rugă îndată lui Dumnezeu să-l acopere și pe dânsul de ghimpi, ca să-i păzească floarea. „Vezi, își zise Atotstăpânitorul, era dat ca ... ghimpe sângele a pătruns, încetul cu încetul, în pământ, s-a ridicat până în bluza, și-ntr-o dimineață floarea trandafirului se desfăcu roșie, aprinsă, ca sângele. Spinul stătea ursuz alături. Iar de la o vreme se trezi și-n dânsul pizma că prea nu-l bagă nimeni în seamă. „Uite cum ... vremile acele, Ca o madonă sfântă, scăldată în lumină. Ce clară stă-n pervazul copilăriei mele Figura ta cuminte, duioasă și senină! O lene grea se lasă din cerul cald de vară. De soare-i plină casa. Tu-ncet, pășind pe scânduri, Lași storurile groase și dai muștele-afară. Apoi, prostii ... de-a mele asculți și cazi pe gânduri. O lene grea se lasă din cerul cald de vară. Curg valuri mari de umbră și se-mpânzesc pe vale. Din șes, privim spre codru, cum soarele se-neacă. În mirosul de iarbă, tăcuți pășim agale, Și bolta răcorită mai jos parcă s-apleacă, Curg valuri mari de umbră și se-mpânzesc pe vale. Stai dreaptă-n strana vechii biserici de la țară; Eu bat la sfinți mătănii, și-i pup, și-i rog cuminte, Cum ... de bine, Și ce măriri m-așteaptă în norocoasa-mi cale! Din câți copii pe lume-s, nici unul nu-i ca mine... Ce dureros se stinse deșarta-ți așteptare! Pierdut, te văd, din cruda vieții vijelie, Nenorocită mamă, și plâng că nu-s în stare O slabă mângâiere să-ți ... ... Dimitrie Anghel - Culegătorul de stele căzătoare ... fulguire începea. Vii, scînteiele aprinse ale atîtor sfărîmături, ca un roi de albine de aur împrejurul stupului de foc al soarelui, prindeau să rotească. Unele se desprindeau parcă, luate de cine știe ce vînt care străbate acele înălțimi nebănuite ; și răzlețe de roi, tremurau o clipă, se făceau albastre, se fărîmau în pulbere violetă și apoi dispăreau. Altele, ca niște semințe de diamant aruncate prin voința și știrea cuiva, se apropiau tremurătoare la un loc, păreau că odrăslesc un mănunchi de viorele și dispăreau la rîndul lor. Viu înălțimile se luminau o clipă, străluciri de ape ca pe luciul unei mătase albastre treceau ; și universul, nepăsător de risipa asta de nestemate aruncate cu atîta dărnicie ... de marginea orizontului era dezrobirea. Și în liniștea aceea în care el visa cu fruntea răzemată de fereastră, deodată, din înălțimile tăriei, un fulg luminos se dezlipi, străbătu vertiginos spațiul, se mări din ce în ce și apoi, ca un buchet căruia îi tai ața ce-l leagă, se desfăcu într-o ploaie de flori viorii, care căzură cu zgomot peste grădina unde sta pe gînduri visătorul. Viu crengile arborilor Alexandru Macedonski - Rondelul oglindei ... Alexandru Macedonski - Rondelul oglindei Rondelul oglindei de Alexandru Macedonski Din al oglindei luciu rece De apă-adâncă, — se desface O liniște de dulce pace, Ce-ntregul suflet mi-l petrece. Obida vrând să mă înece, Zadarnic firea și-o preface. Din al oglindei luciu ... ... picățele, bibilica — picherea — aleargă dintr-un colț într-altul, să puie toate la locul lor. Numai să-i auzi gurița când vreo leneșă se întrece mai mult cu dedeochiul somnului! Albe, linse, sau zburlite ca de vânt, legănându-se, sâsâind, îndemnând la tăcere, le vezi? cârdul de gâște se înșiră, una după alta, ca și când cea din capăt ar fi înghițit un mosor de sfoară al căreia capăt l-ar fi hăpăit, pe ... mereu, ca și când ar căuta o comoară. Își hrănesc puișorii. Gâgâlicii! boțuri de aur, cu două picături de rubin drept ochi. Uite-i cum se frământă, cum se strâng, roi, și se desfac pe urmă, cum se ciupesc de la un viermișor. Unul a sărit pe spatele mamei și, cu piciorușele lui subțiri și fragede ca paiul, i se cocoață după gât. De acolo urmărește cu ochișorii lui vioi ce fac ceilalți; prinde clipa, sare și apucă viermișorul. Apoi, fugind sub aripa caldă și ... de vânt. Stai puțin și-o să vezi! Grămăticul curții mele e doar curcanul! Iată-l: i-a și zărit. Uite-l cum se repede, cum ... ... mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochiu care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!... Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba ... Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită Neștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită - Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?... Ca și vântu-n valuri ... din acestea pentru el, bătrânul dascăl? Nemurire, se va zice. Este drept că viața-ntreagă, Ca și iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă. "De-oi muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarte Secolii din gură-n gură și l-or duce mai ... ... ... mare făr-o rază, Dar nici de văzut nu fuse și nici ochi care s-o vază. Umbra celor nefăcute nu-ncepuse-a se desface, Și în sine împăcată stăpânea eterna pace!... Dar deodat-un punct se mișcă... cel întâi și singur. Iată-l Cum din chaos face mumă, iară el devine Tatăl!... Punctu-acela de mișcare, mult mai slab ca boaba ... Făr-a ști să spunem care ar fi mai nenorociți... Unul e în toți, tot astfel precum una e în toate, De asupra tuturora se ridică cine poate, Pe când alții stând în umbră și cu inima smerită Neștiuți se pierd în taină ca și spuma nezărită - Ce-o să-i pese soartei oarbe ce vor ei sau ce gândesc?... Ca și vântu-n valuri ... din acestea pentru el, bătrânul dascăl? Nemurire, se va zice. Este drept că viața-ntreagă, Ca și iedera de-un arbor, de-o idee i se leagă. "De-oi muri - își zice-n sine - al meu nume o să-l poarte Secolii din gură-n gură și l-or duce mai ... ... ... aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită ... câteva tovarășe, smulse, fluturară prin aer, apoi fuseseră duse departe. Pasărea îi venea mai rar, nu mai cânta, și asta o mâhnea cumplit. Frunza tânjea, se îngălbenea; celelalte, de pe același copac, parcă se îngălbeniseră și mai repede. Începuseră să cadă. Frunza auzea mereu, de acolo, din vârf, foșnetul cobitor al tovarășelor ce o părăseau, strecurându-se ușor, ca o șoaptă, ca o rugăciune, așternându- Mihai Eminescu - Mușatin și codrul ... glasuri de izvoare. Bistrița în stânci se zbate Prin păduri întunecate Și mereu se adâncește Unde apa-abia clipește, Și deodată vede că Apa i se-mpiedică Și de stânci i se iezește; Ea s-adună și tot crește, Se iezește-n mândru lac Ale cărui ape tac, Iar copacii umbră-i fac, Pe deasupra frunza deasă În adânc apa veghează Iar stejari din mal ... mic Ei deodată îl ridic Și urechile ciulesc Pe când luntrea o zăresc. El plutea, plutea mereu, Codrul sună blând și greu. Când deodată zi se face. Codru-n două se desface Și pe ape rotitoare Scânteiază mândru soare. Și-nainte-i vede-un munte Cu-a lui creștete cărunte, S-a clădit ... stâncă Începând din vale-adâncă, Și purtând pe el păduri Peste nourii cei suri, Își ridică în senin Creștet de zăpadă plin. Și spre mal se-ndreaptă iară Luntrea mică și ușoară, Iar Mușatin se coboară, Calea muntelui apucă Până-n vârfuri să se ducă, Pân-ce noaptea l-au ajuns În cel codru nepătruns. Dar cu noaptea-n cap pornește, Se ... Alexandru Vlahuță - În amurg... ... i o rază Atât de slabă și trecătoare, Când știe bine că-naintează Înspre-a pieirii de veci vâltoare, De ce vâslește și se răpede Cu-atâta pripă și nerăbdare Dup-o nălucă de foc ce-o vede Fugind în noapte-i, din zare-n zare? . . . . . . . . . . . . . . . Asta-i ascunsa ... cine l-ar cere? Ce stea de sineși s-ar mai aprinde Când ar ști bine că i-o durere Din întuneric a se desprinde!... Unde mă duceți, visuri deșarte? De ce, luceafăr, te-afunzi în zare, Mă lași în urmă-ți tot mai departe, Pe câmp de ape ... ape-adânci, Călător, veșnic în nerăbdare, Împins de vânturi, lovit de stânci. Târziu, când simte că e aproape Clipa în care valul, sub dânsul, Să se desfacă și să-l îngroape, Se uită-n urmă, și-l umple plânsul; Căci tot trecutu-i pare-o comoară De fericire, rămasă-n drum. Păn și durerea-i de-odinioară ... și vâsle lăsând să-i scape! Gându-i adoarme în nemișcare, Ochii s-acopăr, stinși, sub pleoape, A neființei eternă mare Valu-și desface ... George Topîrceanu - Noapte de toamnă ... George Topîrceanu - Noapte de toamnă Noapte de toamnă de George Topîrceanu Murmur lung de streșini, risipite șoapte Cresc de pretutindeni și se pierd în noapte. Rareori prin storuri o lumină scapă De-mi aprinde-n cale reci oglinzi de apă Și-mi trimite-n față raza ei ... acestui tremur de cascade. Tot mai des în preajmă umbre vii răsar, Ploaia peste case pică tot mai rar Și-n grămezi de neguri apele se strâng... Lumea-ntreagă doarme, streșinile plâng. Până când o rază de argint în zare, Lămurind pe boltă straturi de ninsoare, Lin desface umbra și de crengi anină Scânteieri albastre, boabe de lumină. Iar acum din taina cerului deschis, Peste firea mută cad lumini de vis Și-n ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) DESFACERezultatele 1 - 10 din aproximativ 70 pentru (SE) DESFACE. ... DESFÁCE , desfác , vb . III . 1. Tranz . și refl . A ( se ) descompune în părțile componente . 2. Tranz . și refl . A ( se ) desprinde din locul sau din legătura în care este prins , fixat . 3. Refl . și tranz . A ( se ) despărți , a ( se ) separa de cineva sau de ceva . 4. Tranz . A deschide un obiect , dezlegându - l , tăindu - l , ridicându - i capacul etc . 5. Tranz . A ... ... DESPRÍNDE , desprínd , vb . III . I. Tranz . 1. A desface un lucru de altul cu care este unit , prins ; a separa . 2. A rupe , a dezlipi și a ... A scoate din jug sau din hamuri un animal de tracțiune ; a dejuga , a deshăma . II. Refl . 1. A se desface și a cădea sau a se îndepărta de la locul unde era prins , fixat ; a se detașa . 2. A se desface dintr - un tot , a se separa ; p . ext . a se contura , a se ... DESTRĂMÁ , destrám , vb . I . 1. Refl . ( Despre țesături sau obiecte țesute ) A se zdrențui prin desfacerea neregulată și ruperea firelor datorită uzurii sau unei utilizări necorespunzătoare ; a se rupe . 2. Tranz . ( Adesea fig . ) A desface , a deșira un ghem , o împletitură etc . 3. Tranz . A mărunți semifabricatele fibroase ( celuloza , maculatura etc . ) în vederea transformării lor în ... paste de hârtie . 4. Tranz . și refl . ( Adesea fig . ) , A ( se ) descompune , a ( se ) desface în elementele componente ; a ( se ) dizolva , a ( se ) dezmembra , a ( se ... DESFÁCERE , desfaceri , s . f . Acțiunea de a ( se ) desface și rezultatul ei ; desfăcut ^1 , descompunere , despărțire , dezorganizare ; anulare ; vânzare . V. desface ... CRĂPÁ , crăp , vb . I . 1. Intranz . și refl . ( Despre obiecte ) A se desface ( în mod brusc ) în mai multe bucăți ; a plesni din cauza gerului , a unei lovituri etc . ; a se sparge . 2. Tranz . A sparge , a desface , a despica . 3. Intranz . și refl . ( Despre lucruri elastice ) A se rupe ( fiind prea tare întins ) , a plesni ; ( despre piele ) a deveni aspru , cu crăpături . 4. Tranz . A întredeschide . 5 ... ... DEZBINÁ , dezbín , vb . I . 1. Tranz . și refl . recipr . A face să nu se mai înțeleagă , să se dușmănească , sau a nu se mai înțelege între ei , a se dușmăni ; a ( se ) învrăjbi . 2. Refl . ( Rar ) A se desface , a se separa , a se ... o închide în felul arătat . 3. A fixa , a strânge ceva cu o funie , cu un șiret etc . ca să nu se desfacă sau să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa , a ... 3. Tranz . A stabili o legătură între două puncte ( îndepărtate ) în spațiu sau în timp . 4. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) înfiripa sau a ( se ) stabili relații ( din punctul de vedere al ideilor , al sentimentelor ) . 5. Refl . Fig . A plictisi pe cineva ( căutând ceartă ) ; a se ... de ceva ) cu ajutorul unei legături pentru a - l împiedica să fugă ; a priponi . IV. Fig . 1. Refl . A se obliga să facă ceva ; a se angaja , a se îndatora . 2. Tranz . ( În superstiții și în basme ) A opri , a împiedica de la ceva prin vrăji . V. Tranz . și refl ... și ) înfășura sau a ( - și ) acoperi o parte a corpului ( reînnodând , prinzând ) ; spec . a ( se ... ... Despre obiecte înșirate pe ață , în special despre mărgele ) A ieși de pe ața pe care au fost înșirate ( adesea căzând și împrăștiindu - se ) . 2. ( Despre ața înfășurată pe ghem sau despre gheme ) A se desfășura într - un fir lung continuu . 3. ( Despre împletituri sau obiecte împletite ) A se desface , a se destrăma . 4. Fig . ( Despre oameni sau corpul omenesc ) A se destinde ( 2 ) în toată lungimea lui . 5. Fig . ( Rar ; despre locuri și peisaje din natură ) A se ... DETAȘÁ , detașez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) desprinde , a ( se ) desface , a ( se ) separa ( dintr - un ansamblu unitar ) . 2. Tranz . A deplasa un angajat în mod temporar și în interes de serviciu de la o unitate ... ... SFĂRÂMÁ , sfărâm , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) sparge , a ( se ) desface în bucăți mici ; a ( se ) fărâmița , a ( se ) zdrobi . 2. Tranz . A omorî , a distruge , a nimici . 3. Refl . Fig . A se zbate , a se chinui , a se ... DEZMEMBRÁ , dezmembrez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) descompune , a ( se ) împărți , a ( se ) desface în mai multe părți ; p . ext . a ( se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||