|
|
||
|
Vezi și:LARG,
LĂRGIME,
MANTIE,
STINGHERIT,
LĂRGI,
CUPĂ,
EVOLUA,
DONIȚĂ,
FIER,
STRÂMT,
HALAT
... Mai multe din DEX...
(SE) LARGI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) LARGIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 408 pentru (SE) LARGI. Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F ... Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F Cum se face o epigramă? de Cincinat Pavelescu Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de ... și pătrunzătoare a cititorului sau a ascultătorilor este tăiată în fețe strălucitoare și multiple, cu atât spiritul poetului e sorbit și se răsfrânge în mințile luminoase, întocmai ca o imagine pe care o înfrumusețează claritatea unei oglinzi de preț. Epigramistul aruncă în aer o droaie de săgeți ... auditorului. Publicul ales care te citește sau te ascultă completează pe scriitor și-l clarifică. Această colaborare începe cu atenția și continuă cu înțelegerea și se sfârșește prin entuziasmul nestăpânit al aplauzelor. Dacă epigramele vor avea darul să placă și să merite aprobare sonoră, atunci din aplauzele dv. dăruite voi face ... indignarea mea s-a prefăcut singură în vers ca la Ovidiu, neputând s-o mai stăpânesc. În concluzie: epigrama e ca un copil; se face mult mai lesne decât se ... George Coşbuc - Pe munte Pe munte de George Coșbuc Fugiți cu turma repede spre văi! Pe culme-aleargă duhul răzbunării Grozavul vânt se zbate-n largul zării Și norii-mbracă haină de văpăi. Sosește-acum! cu ochiul cât cuprinzi Furtuna-n sârg scoboară-n jos pe coaste, Și ... n urma ei se-ntinde neagra oaste Și urlă-n cor: Tu fulgere, s-aprinzi, Tu nor, să-ntuneci; vânte, tu să-mprăștii! Un brad se face țăndări, cel mai nalt: Și prins de vârf, au smuls pe celălalt Purtându-l roată-n largul chip al prăștii. Pe sus se-ntinde-amestecul nespus, Și Duh în Duh prin aer se frământă, Iar grindina-n văzduh cumplit își cântă Cântarea ei de-oțel, căzând de sus, Pe codrul larg ce-n urlete se-ndoaie, Și sare iar la loc apoi mugind. Deodată stă. Și iată-l, răpăind Potop din cer turnatul râu de ploaie. Se rupe cerul, cade-acum! S-a rupt. Sporite neguri hrană dau pieririi, De-a valma geme-ntreg cuprinsul firii, Și nu ... ... plăcea să mănânce încet, cu ochii închiși, peste care razele soarelui cădeau ca o ploaie caldă din susul ferestruii înguste. Într-o zi ușa grajdului se deschise larg, și doi soldați aduseseră un cal tânăr, înspumat. Însuși generalul arătă unde să-l puie la iesle; el, bătrânul, avea să fie mutat mai încolo ... mirosul cela de câmp care-i amintea de herghelia lui, de caii lângă care nu fusese atâta vreme, întinse și dânsul gâtul și boturile lor se atinseră. Au stat câtva așa, apoi bătrânul se încordă, rupse belciugul și, rămânând slobod, veni încet, se alipi de celălalt și începură să mănânce liniștiți unul lângă altul. Din seara aceea nu-i mai legară. Se deprinseră împreună; aproape nu se mai puteau despărți. Când cel tânăr ieșea înșeuat, bătrânul necheza înăbușit, nu-și găsea astâmpăr și pleca încet-încet prin ogradă, după el, până îl ... tovarășul, ca să mănânce. Iar serile, când obosea să mai mestece, își rezema botul de gâtul celui tânăr și dormita. Într-o zi bătrânul nu se mai putu ține pe picioare. Ochii i se împăienjeniră deodată, genunchii îi tremurau și buzele scăpară jos mâna de fân ce smulsese atuncea. Voi să se ... Alphonse de Lamartine - Războiul ... închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi bronzurile bubuiesc, Tunetele depărtate se răspund, se-mpotrivesc. Din țevile-nflăcărate fulgerul scânteietor Ca suflarea morții iese, dă, doboară destructor. Bomba printre rânduri lasă un drum larg petrecător, Precum când trece, se-ntoarce asudatul muncitor Și, făr-a căta odihna, cosește neîncetat, Despică o brazdă nouă lângă alta ce-a lăsat, Astfel săgeata ... zadar plesnește trăsnetul neîmpăcat Și-n taberi săgeți de flăcări plouă, varsă ne-ncetat. Ca marea ce o despică un vas iute spumegat Și napoi se-nchide iară pe urma ce a lăsat, Astfel peste rânduri sparte la loc altele se pun, Vin să înfrunteze moartea peste cei morți, și-i răzbun. Dar omor făra răsplată s-aștepte se ostenesc Taberele amândouă, ș-una-ntr-alta năvălesc, Se-mping, se ... Ion Heliade Rădulescu - Războiul ... închinați, A carelor uruire, armăsarii ninchezând, Poruncile-adăugite și aerul răsunând, Sau vântul care izbește în steaguri ce fâlfâiesc Și-n taberele vrăjmașe înotând se îndoiesc; Și când seamănă, umflate de biruință, c-ar sta Gata înaintea slavei singure de a zbura. Când ostenite-ncetează, se lasă pe lemn în jos Ca s-acopere vitejii cu-al lor văl întristăcios. În fruntea-amânduror taberi bronzurile bubuiesc, Tunetele depărtate se răspund, se-mpotrivesc. Din țevile-nflăcărate fulgerul scânteietor Ca suflarea morții iese, dă, doboară destructor. Bomba printre rânduri lasă un drum larg petrecător, Precum când trece, se-ntoarce asudatul muncitor Și, făr-a căta odihna, cosește neîncetat, Despică o brazdă nouă lângă alta ce-a lăsat, Astfel săgeata ... zadar plesnește trăsnetul neîmpăcat Și-n taberi săgeți de flăcări plouă, varsă ne-ncetat. Ca marea ce o despică un vas iute spumegat Și napoi se-nchide iară pe urma ce a lăsat, Astfel peste rânduri sparte la loc altele se pun, Vin să înfrunteze moartea peste cei morți, și-i răzbun. Dar omor făra răsplată s-aștepte se ostenesc Taberele amândouă, ș-una-ntr-alta năvălesc, Se-mping, se ... Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi ... Alexei Mateevici - Lupta moldovenilor pentru drepturi Lupta moldovenilor pentru drepturi de Alexei Mateevici Înaintea privirilor întregului nostru popor moldovean din Basarabia se desfășură un larg câmp, care trebuie lucrat cu toate silințele, ca să dea roadele cuvenite. Acest câmp este starea în care ne aflăm noi astăzi. Iar roadele acestui ... ne așteaptă de curând. La alegerile trecute starea noastră în această chestie (întrebare) a fost mult mai neprielnică. Limba moldovenească pe atunci nu se bucura deloc de consimțire. Moldovenii n-aveau nici gazeta lor, în care să-și spuie toate nevoile și suferințele. Acuma, după cum vedeți, starea lucrurilor ... cu atât mai mult trebuie să lucrăm noi la înălțarea ei, la răspândirea culturii (învățăturii, luminării) noastre și să ne folosim de ea pe cât se poate de larg. Îndeobște, cu cât mai mult primim, cu atât mai mult trebuie să lucrăm, ca să dobândim ceva și mai mult. Așa stă acuma lucrul nostru ... Alexandru Vlahuță - România pitorească ... mal în altul. Peste-adâncimi se fac ochiuri mari, cari rotesc în loc. Ici apa se scufundă, bolborosind, ca suptă de gura unei vâltori, colo se umflă, se burdusește și urlă făcând clăbuci, bătându-se de stânci cari nu se văd. Vaporul merge mai încet, mai cu pază. Patru oameni stau la roata de la cârmă; amândoi comandanții sunt pe punte, în picioare, cu ochii ... n bucăți la cea mai mică nebăgare de seamă. Aici, sub volbura asta de valuri, e încheietura Balcanilor cu Carpații. Peste pumnii lor încleștați, Dunărea se aruncă furioasă, rupând cu zgomot cele din urmă stăvilare ce i se mai ridică-n cale. Și în vălmășagul acestei ciocniri de titani, fiecare val pare că strigă, fiecare stâncă pare că se mișcă. Deodată apa lunecă de pe zăgazul colțuros și se întinde ca o pânză. Lupta, năprasnica luptă dintre cei doi uriași, cari de aci încolo au a purta străjile României, s-a ... mâncare leșuri pentru trei ani de zile. * Un chiot lung sparge tăcerea amurgului. Pe malul stâng, căsuțe albe se ivesc dintre copaci. Turme de vite se scoboară la adăpat. În fața pichetului Hinova, grănicerul nostru, cu arma la umăr, pare o statuie de bronz. Livezile satului se ... ... pe d-asupra-i cum trec necontenit Nori lungi și vulturi ageri în zbor neobosit, Și mintea lui furată de-a cerului mișcare Se pierde-n aiurire plutind sub bolta mare, Se duce prin lumină săltând din nor în nor, Se prinde de aripa ce zboară mai ușor, Iar noaptea rătăcește afund din stele-n stele, Cătând să-și vază visul cu ochii printre ele. Ce ... Răgând, mișcând din coarne, plecându-și fruntea largă, Cercând pe cal din fugă să-l prindă și să-l spargă. Briar zări copila!... Viu fulger se izbi Zvârlind în bivol ghioaga menită de-a-l zdrobi. Se puse drept în cale-i, se prinse de-a lui coarne Și-i frânse coarda-n luptă, sucind-o să-l răstoarne, Iar bivolul rămase pe iarbă neclintit... Atunci ... treacă din viață-n viață nouă? Dar iarba îi răspunde pe câmp îngălbinind, Izvorul viu și rece prin iarbă șerpuind, Și vulturul sub ceruri nălțându-se-n rotire, Și vântul, val de aer, trecând în vâjâire. Toți sunt în nepăsare, toți iute-l părăsesc, Chiar bivolii dumesnici de el se răzlețesc, Și numai, numai ghioaga din tufele uscate ... Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată ... ar fi frică-l reținu; onoarea și o irezistibilă dorință de-a duce aventura la un sfârșit îl readuse la poartă. Prinse inimă, se-mbărbătă, scoase sabia cu o mână, cu cealaltă ridică clanța de la poartă. Ușa grea trăsnea în țâțâne și se da cu greu împins ă, el sili din răsputeri, deodată îi scăpă din mâini, el se opinti înăuntru și poarta recăzu în urmă-i închisă. Un fior rece îl trecu din creștet pân-în tălpi, se-ntoarse să găsească ușa și trecu mult pân-o găsi, pipăind, dar cu toată opintirea puterilor n-o mai putu deschide. După mai multe încercări ... s-o urce-ncet răzimându-se c-o mână de perete. El văzu flacăra tot depărtându-se dinainte-i pân-ce ajunse într-un coridor larg și lung... Flacăra parcă plutea în aer departe în coridor, purtată ca de o mână nevăzută... el o urmă tiptil numai în vârful picioarelor, căci ... de un grila [j] de fier. El îl lovi cu piciorul și-l deschise. Ducea într-un coridor întortocheat și în unghiuri, abia destul de larg ... Alecu Russo - Palatul lui Duca-vodă ... fund se deschide o vizunie ce are multă asemănare cu un cuptor de pitărie; nivelul ei e mai ridicat decât acel al tindei. În stânga se vede o cameră boltită, tupilată, întunecoasă, în al cărei colț, de-a stânga, se arată o gaură prin care de-abia încape omul, pentru ca să intre în o altă cameră, asemenea întocmai ca cea dintâi. Amândouă sunt zidite ... odaia lui vodă , la ambele colțuri, în partea ferestrei, sunt doi stâlpișori de piatră, puțin ridicați, care țineau loc de picioare pentru un pat. Asemene se obișnuiește și la țărani, cu deosebire numai că stâlpii sunt de lemn. Din dosul palatului se găsește o cișmea seacă, făcută în zidul ce înconjoară Cetățuia. Poarta Cetățuiei se deschide în partea zidului ce cată spre dealul Pietrăriei. O clopotniță se înalță pe dânsa, însă nu are nimic mai însemnat decât toate celelalte clopotnițe de pe la mănăstiri. În fruntea porții, pe dinafară, este săpată în ... coarne, și între coarne o stea; în dreapta un soare, în stânga o lună, dedesubt o cruce și primprejur o inscripție încă bine păstrată. Grăbească-se arheologii să o copieze, căci timpul macină. În stânga porții ... Cincinat Pavelescu - Două epigrame ... făcu să pun capăt politeții mele prelungite și întrebai categoric: - Da ce faci d-ta cu dosarele alea? - Nu vezi, dragă, le rezolvez! Întâi mi se păru un maniac blând și nepericulos, dar când sună aprodul și ceru să i se aducă condica de termene, îl întrerupsei: - Dă-mi voie, scumpul meu, să-ți spun că ești cam indiscret. El, râzând, cu un aer de bon ... celebru, sta gânditor la locul lui, vorbea puțin și, luânduși curajul cu cinci, șase păhăruțe măricele, pe când nimeni nu bănuia măcar, pe când abia se serveau bucatele, Fabriciu, grav, aducându-și colțul cârlionțului de pe frunte mai spre ureche, se ridica în picioare, impunându-se atenției generale. Tăcere! vorbește judecătorul. Și toastul lui, cam uniform, dacă nu era prea spiritual, era enorm de sincer. Îl transcriu din memorie: Doamnelor și ... era de nedescris. Lume tânără, elegantă și multă, masă bogată și boierească. Vinurile generoase, șampania scânteia în pahare, aprindea ochii, da drumul limbilor și idilele se înjghebau fericite, discuțiunile se aprindeau și flirtul era în splendoare. În casa aceea parcă n-ar fi fost niciodată la poartă zăbranicul negru. Așa credeam noi, musafirii. Fabriciu, însă ... ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) LARGIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 26 pentru (SE) LARGI. ... decît cele două împărății ale voastre, și este ținutul lor mai întins decît al vostru?... 3 Credeți că ziua nenorocirii este departe, și faceți să se apropie domnia silniciei. 4 Ei se culcă pe paturi de fildeș, și stau întinși a lene pe așternuturile lor; mănîncă miei din turmă, și viței puși la îngrășat. 5 ... alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6 Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn, și nu se întristează de prăpădul lui Iosif! 7 De aceea vor merge în robie, în fruntea prinșilor de război; și vor înceta strigătele de veselie ale acestor ... tine?`` Acela va răspunde: ,,Nimeni``... Iar celalt va zice: ,,Tăcere! Căci nu trebuie să pomenim acum Numele Domnului!`` 11 Căci iată că Domnul poruncește să se dărîme casa cea mare, și să se facă bucăți casa cea mică. 12 Pot caii să alerge pe o stîncă? Sau poate cineva să are marea cu boii, de ați prefăcut judecata ... ... pe meșteșugarul ales și pe vrăjitorul iscusit. 4 ,,Le voi da băieți drept căpetenii, -zice Domnul, -și niște copii vor stăpîni peste ei.`` 5 Oamenii se vor asupri unii pe alții, unul va apăsa pe celalt, fiecare pe aproapele lui, tînărul va lovi pe cel bătrîn, și omul de nimic pe ... el va răspunde: ,,Nu pot să fiu doftor, căci în casa mea nu este nici pîne nici haină: nu mă puneți căpătenie peste popor.`` 8 Se clatină Ierusalimul, se prăbușește Iuda, pentrucă vorbele și faptele lor sînt îndreptate împotriva Domnului, înfruntînd privirile Lui mărețe. 9 Înfățișarea feței lor mărturisește împotriva lor, și, ca Sodomiții ... față nelegiuirea, fără s`o ascundă. Vai de sufletul lor, căci își pregătesc rele! 10 Bine de cel neprihănit! Lui îi va merge bine, căci se va bucura de rodul faptelor lui. 11 Vai de cel rău! Lui îi va merge rău, căci va culege rodul faptelor lui. 12 Poporul meu ... asuprit de niște copii, și -l stăpînesc niște femei! Poporul meu, cîrmuitorii tăi te duc în rătăcire, și pustiesc calea pe care umbli! 13 Domnul Se ... ce aud vor lua aminte. 4 Inima celor ușuratici va pricepe și va înțelege, și limba gîngavilor va vorbi iute și deslușit. 5 Nebunul nu se va mai numi ales la suflet, nici mișelul nu se va mai numi cu inimă largă. 6 Căci nebunul spune nebunii, și inima lui gîndește rău, ca să lucreze în chip nelegiuit, și să spună ... grijă, sculați-vă și ascultați glasul meu! Fiice nepăsătoare, luați aminte la cuvîntul meu! 10 Într`un an și cîteva zile, veți tremura, nepăsătoarelor; căci se va duce culesul viilor, și strîngerea poamelor nu va mai veni. 11 Îngroziți-vă, voi cele fără grijă! Tremurați, nepăsătoarelor! Desbrăcați-vă, desgoliți-vă și ... plăcere ale cetății celei vesele. 14 Casa împărătească este părăsită, cetatea gălăgioasă este lăsată; dealul și turnul vor sluji pe vecie ca peșteri; măgarii sălbatici se vor juca în ele, și turmele vor paște, 15 pînă cînd se va turna Duhul de sus peste noi; atunci pustia se va preface în pămînt, și pomătul va fi privit ca o pădure. 16 Atunci nepărtinirea va locui în pustie, și neprihănirea își va avea locuința ... ... urăsc, mă ocolesc, mă scuipă în față. 11 Nu se mai sfiesc și mă înjosesc, nu mai au niciun frîu înaintea mea. 12 Ticăloșii aceștia se scoală la dreapta mea, și îmi împing picioarele, și își croiesc cărări împotriva mea ca să mă peardă. 13 Îmi nimicesc cărarea și lucrează ca ... dărîmăturilor. 15 Mă apucă groaza. Slava îmi este spulberată ca de vînt, ca un nor a trecut fericirea mea. 16 Și acum, mi se topește sufletul în mine, și m`au apucat zilele suferinței. 17 Noaptea mă pătrunde și-mi smulge oasele, durerea care mă roade nu încetează. 18 ... 22 Mă ridici, îmi dai drumul pe vînt, și mă nimicești cu suflarea furtunii. 23 Căci știu că mă duci la moarte, în locul unde se întîlnesc toți cei vii. 24 Dar cel ce se prăbușește nu-și întinde mînile? Cel în nenorocire nu cere ajutor? 25 Nu plîngeam eu pe cel amărît? N`avea inima mea milă de cel ... înegrit, dar nu de soare. Mă scol în plină adunare, și strig ajutor. 29 Am ajuns frate cu șacalii, tovarăș cu struții. 30 Pielea mi se ... 1 Samuel Capitol 2 1 Samuel 1 1 Samuel Capitol 2 1 Ana s`a rugat, și a zis: ,,Mi se bucură inima în Domnul, Puterea mea... a fost înălțată de Domnul; Mi s`a deschis larg gura împotriva vrăjmașilor mei, Căci mă bucur...... de ajutorul Tău. 2 Nimeni nu este sfînt ca Domnul; Nu este alt Dumnezeu decît Tine; Nu este ... a născut trei fii și două fiice. Și tînărul Samuel creștea înaintea Domnului. 22 Eli era foarte bătrîn, și a aflat cum se purtau fiii lui cu tot Israelul; a aflat și că se culcau cu femeile cari slujeau afară la ușa cortului întîlnirii. 23 El le -a zis: ,,Pentru ce faceți astfel de lucruri? Căci aflu ... copiii lui Israel. 29 Pentruce călcați voi în picioare jertfele Mele și darurile Mele, cari am poruncit să se facă în locașul Meu? Și cum se face că tu cinstești pe fiii tăi mai mult decît pe Mine, ca să vă îngrășați din cele dintîi roade luate din toate darurile poporului ... ... ... 3 Prin harul, care mi -a fost dat, eu spun fiecăruia dintre voi, să nu aibă despre sine o părere mai înaltă decît se cuvine; ci să aibă simțiri cumpătate despre sine, potrivit cu măsura de credință, pe care a împărțit -o Dumnezeu fiecăruia. 4 Căci, dupăcum ... ne -a fost dat: cine are darul proorociei, să -l întrebuințeze după măsura credinței lui. 7 Cine este chemat la o slujbă, să se țină de slujba lui. Cine învață pe alții, să se țină de învățătură. 8 Cine îmbărbătează pe alții, să se țină de îmbărbătare. Cine dă, să dea cu inimă largă. Cine cîrmuiește, să cîrmuiască cu rîvnă. Cine face milostenie, s`o facă cu bucurie. 9 ... cînd sînt în nevoie. Fiți primitori de oaspeți. 14 Binecuvîntați pe cei ce vă prigonesc: binecuvîntați și nu blestemați. 15 Bucurați-vă cu cei ce se bucură; plîngeți cu ceice plîng. 16 Aveți aceleași simțiminte unii față de alții. Nu umblați după lucrurile înalte, ci rămîneți la cele smerite. Să nu ... 18 Dacă este cu putință, întrucît atîrnă de voi, trăiți în pace cu toți oamenii. 19 Prea iubiților, nu vă răsbunați singuri; ci lăsați să ... ... Isaia Capitol 57 Isaia 56 Isaia Capitol 57 1 Piere cel neprihănit, și nimănui nu -i pasă; se duc oamenii de bine și nimeni nu ia aminte că din pricina răutății este luat cel neprihănit. 2 El întră în pace în groapa lui ... vă încoace fii ai vrăjitoarei, sămînța precurvarului și a curvei! 4 De cine vă bateți voi joc? Împotriva cui vă deschideți voi gura larg, și scoateți limba? Nu sînteți voi niște copii ai păcatului, o sămînță a minciunii, 5 care se încălzește pentru idoli supt orice copac verde, care junghie pe copii în văi, supt crăpăturile stîncilor? 6 În pietrele lustruite din pîraie este partea ta ... Și atunci să strigi, și să te izbăvească mulțimea idolilor tăi! Căci îi va lua vîntul pe toți, o suflare îi va ridica. Dar celce se încrede în Mine va moșteni țara, și va stăpîni muntele Meu cel sfînt.`` - 14 Și El zice: ,,Croiți, croiți drum, pregătiți calea, luați orice piedică ... pace celui de departe și celui de aproape! -zice Domnul-Da Eu îl voi tămădui! 20 Dar cei răi sînt ca marea înfuriată, care nu ... vrăjmașii. Căci Tu ești Ocrotitorul meu! 5 În mînile Tale îmi încredințez duhul: Tu mă vei izbăvi, Doamne, Dumnezeule adevărate! 6 Eu urăsc pe ceice se lipesc de idoli deșerți, și mă încred în Domnul. 7 Fă-mă să mă veselesc și să mă bucur de îndurarea Ta, căci vezi ticăloșia ... la loc larg. 9 Ai milă de mine, Doamne, căci sînt în strîmtorare: fața, sufletul, și trupul mi s`au topit de întristare; 10 mi se sfîrșește viața în durere, și anii în suspinuri. Mi s`au sleit puterile din pricina fărădelegii mele, și-mi putrezesc oasele! 11 Din pricina protivnicilor ... Sînt uitat de inimi ca un mort, am ajuns ca un vas sfărîmat. 13 Aud vorbele rele ale multora, văd spaima care domnește împrejur, cînd se sfătuiesc ei împreună împotriva mea, și uneltesc să-mi ia viața. 14 Dar eu mă încred în Tine, Doamne, și zic: ,,Tu ești Dumnezeul meu ... scapă-mă, prin îndurarea Ta! 17 Doamne, să nu rămîn de rușine cînd Te chem. Ci să rămînă de rușine cei răi, și ei să se pogoare muți în locuința morților! 18 Să amuțească buzele mincinoase, cari vorbesc cu îndrăzneală, cu trufie și dispreț împotriva celui neprihănit! 19 O, cît de ... ... ajungă prăpădul pe neașteptate, să fie prinși în lațul, pe care l-au întins, să cadă în el și să piară! 9 Și atunci mi se va bucura sufletul în Domnul: se va veseli de mîntuirea Lui. 10 Toate oasele mele vor zice: ,,Doamne, cine poate, ca Tine, să scape pe cel nenorocit de unul mai tare ... plin de durere ca pentru un prieten, pentru un frate; cu capul plecat, ca de jalea unei mame. 15 Dar cînd mă clatin eu, ei se bucură și se strîng; se strîng fără știrea mea, ca să mă batjocorească, și mă sfîșie neîncetat. 16 Scrîșnesc din dinți împotriva mea, împreună cu cei nelegiuiți, cu secăturile batjocoritoare ... și scoală-Te să-mi faci dreptate! Dumnezeule și Doamne, apără-mi pricina! 24 Judecă-mă după dreptatea Ta, Doamne, Dumnezeul meu, ca să nu se bucure ei de mine! 25 Să nu zică în inima lor: ,,Aha! iată ce doream!`` Să nu zică ,,L-am înghițit!`` 26 Ci să fie ... și înfruntați toți cei ce se bucură de nenorocirea mea! Să se îmbrace cu rușine și ocară, cei ce se ridică împotriva mea! 27 Să ... ... Dumnezeu, care dă tuturor cu mînă largă și fără mustrare, și ea îi va fi dată. 6 Dar s`o ceară cu credință, fără să se îndoiască deloc: pentrucă cine se îndoiește, seamănă cu valul mării, turburat și împins de vînt încoace și încolo. 7 Un astfel de om să nu se aștepte să primească ceva dela Domnul, 8 căci este un om nehotărît și nestatornic în toate căile sale. 9 Fratele dintr`o stare de jos ... va trece ca floarea ierbii. 11 Răsare soarele cu căldura lui arzătoare, și usucă iarba: floarea ei cade jos, și frumusețea înfățișării ei piere: așa se va vesteji bogatul în umbletele lui. 12 Ferice de cel ce rabdă ispita. Căci dupăce a fost găsit bun, va primi cununa vieții ... cînd a zămislit, dă naștere păcatului; și păcatul odată făptuit, aduce moartea. 16 Nu vă înșelați prea iubiții mei frați: 17 orice ni se dă bun și orice dar desăvîrșit este de sus, pogorîndu-se dela Tatăl luminilor, în care nu este nici schimbare, nici umbră de mutare. 18 El, de bună voia Lui, ne -a născut prin ... ... 2 Să zică Israel: ,,Căci în veac ține îndurarea Lui!`` 3 Casa lui Aaron să zică: ,,Căci în veac ține îndurarea Lui!`` 4 Cei ce se tem de Domnul să zică: ,,Căci în veac ține îndurarea Lui!`` 5 În mijlocul strîmtorării am chemat pe Domnul: Domnul m`a ascultat ... le tai în bucăți. 11 Mă înconjurau, m`au împresurat: dar în Numele Domnului, le tai în bucăți. 12 M`au înconjurat ca niște albine: se sting ca un foc de spini; în Numele Domnului, le tai în bucăți. 13 Tu mă împingeai ca să mă faci să cad, dar Domnul ... a ajutat. 14 Domnul este tăria mea și pricina laudelor mele; El m`a mîntuit. 15 Strigăte de biruință și de mîntuire se înalță în corturile celor neprihăniți: dreapta Domnului cîștigă biruința! 16 Dreapta Domnului se înalță; dreapta Domnului cîștigă biruința! 17 Nu voi muri, ci voi trăi, și voi povesti lucrările Domnului. 18 Domnul m`a pedepsit, da ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) LARGIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru (SE) LARGI. LARG , - Ă , largi , ( I ) adj . larguri , ( II ) s . n . I. Adj . 1. Care ocupă o suprafață mare , care este extins în toate direcțiile ; întins , vast . 2 ... în genitiv care indică o suprafață ) Întreaga suprafață ( a unui loc ) ; partea mai largă ( a unui loc ) . 2. Loc deschis care se ... LĂRGÍME , lărgimi , s . f . 1. Însușirea de a fi larg ; întindere în toate direcțiile ; lățime , amploare ; dimensiunea transversală a unui recipient , a unei cavități . 2. Loc larg deschis ; spațiu larg în care cineva se poate mișca nestingherit . - Larg ... MÁNTIE , mantii , s . f . 1. ( Astăzi fig . ) Haină ( de ceremonie ) ca o pelerină lungă și largă , care se ... 1. Care ( din cauza timidității , a emoției , a împrejurărilor etc . ) are o atitudine stângace , lipsită de siguranță , de degajare , care nu se simte în largul său ; stânjenit . 2. Incomodat , deranjat , împiedicat ( să acționeze , să lucreze , să se ... LĂRGÍ , lărgesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ) face ( mai ) larg ; a da sau a căpăta lărgime ; a ( se ... f . Una dintre culorile cărților de joc ( în formă de inimă de culoare roșie ) . CÚPĂ^1 , cupe , s . f . 1. Vas de băut mai mult larg decât adânc ( cu picior ) ; pahar cu picior , în formă de potir cu gura largă , din care se beau băuturi alcoolice . 2. ( Pop . ) Unitate de măsură pentru lichide ( mai mare de un litru ) . 3. Trofeu în formă de cupă ^1 ( 1 ) , care se ... în vederea câștigării unui astfel de premiu . 4. Piesă metalică ( în formă de vas deschis ) montată la elevatoare și la alte mașini și în care se ... evoluez , vb . I . Intranz . 1. A trece printr - o serie de transformări , prin diferite faze progresive , spre o treaptă superioară ; a se dezvolta ; a se transforma . 2. A se ... DÓNIȚĂ , donițe , s . f . 1. Vas făcut din doage de lemn , cu toartă ( și capac ) , cu care se cară și în care se ține apa ; cofă , botă . 2. Găleată de lemn ( largă în partea de sus ) în care se ... 2 , 3 ) s . n . 1. Element chimic , metal greu , de culoare cenușie , maleabil , ductil , cu proprietăți feromagnetice , care , aliat cu carbonul sau cu alte elemente , se folosește pe scară largă în industrie ; ( impr . ) oțel ( moale ) . 2. Numele mai multor unelte , instrumente etc . sau părți ale lor făcute din oțel ori din ... frizat " ) instrument de forma unui clește care servește la ondulatul părului ; c ) ( adesea determinat prin " de plug " ) fiecare dintre cuțitele plugului ; d ) clește cu care se iau cărbunii din foc ; e ) ( adesea determinat prin " roșu " ) unealtă , vergea sau bucată de fier înroșită la foc , cu care se ard unele răni sau se înseamnă vitele cu marca proprietarului ; f ) lamă sau ascuțiș de armă tăioasă ; p . ext . sabie . 3. ( La pl . ) Lanțuri , cătușe cu care sunt legați prizonierii ... ... STRÂMT , - Ă , strâmți , - te , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu este ( destul de ) larg sau ( de ) lat ; îngust . 2. Care nu este ( suficient de ) încăpător , în care nu încape mult . 3. Fig . Lipsit de măreție sau de amploare ; mărginit ... înțelegere , de toleranță , de generozitate ; lipsit de orizont . II. S . n . ( Pop . ; în expr . ) A fi la largul tău și la strâmtul altuia , se ... HALÁT , halate , s . n . 1. Haină lungă de pânză , de molton etc . care se poartă în timpul lucrului , din motive de igienă sau pentru a proteja îmbrăcămintea . 2. Haină comodă , lungă și largă , care se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||