|
|
||
|
Vezi și:LUNGI,
LUNG,
ÎNTINDE,
PRELUNGI,
ALUNGI,
TRENA,
TOLĂNI,
FACE,
LUNGIRE,
KAKEMONO,
ZGÂI
... Mai multe din DEX...
(SE) LUNGI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) LUNGIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 910 pentru (SE) LUNGI. Alexei Mateevici - Vorbă lungă ... o bătrânică mititică cu fața îngrijorată și cu o straistă în spinare. Ea stă la gânduri. — Ei, acu pe cine? o întreabă dascălul, scărpinându-se leneș pe după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși, dragă... Ei, scrie... Pentru sănătatea ... — Stai... Pintilii a murit? — A murit, oftează bătrâna. — Dar de ce îmi zici să-l scriu pentru sănătate? se mânie dascălul, ștergându-l pe Pintilii și trecându-l în cealaltă hârtiuță. Ia măi ție! Tu spune cum se cade, dar nu te-ncâlci. Pe cine încă pentru odihnă? — Pentru odihnă? Acuși... Ei, scrie... Ion, Evdochia, iarăși Daria, Gheorghe, mai scrie-l... pe ... minte c-o scrisesem, da acu cine-o știe... n-o pot găsi nicidecum... Iat-o! îi scrisă pentru odihnă. — Pe Evdochia pentru odihnă? se miră bătrâna. Nici un an nu-i de când s-a măritat, dar tu de-acu-i chemi moartea! Însuți, dragă, te-ncurci ... cu rugăciune, dar dacă-i avea-n inimă răutate, asta-i bucuria dracului. Asta dracul te tot joacă și-ncâlcește. — Stai, n-amesteca... Dascălul se ... ... o bătrânică mititică cu fața îngrijorată și cu o straistă în spinare. Ea stă la gânduri. — Ei, acu pe cine? o întreabă dascălul, scărpinându-se leneș pe după ureche. - Mai iute gândește-te, săraco, că n-am când. Acuși am să citesc ceasurile. — Acuși, dragă... Ei, scrie... Pentru sănătatea ... — Stai... Pintilii a murit? — A murit, oftează bătrâna. — Dar de ce îmi zici să-l scriu pentru sănătate? se mânie dascălul, ștergându-l pe Pintilii și trecându-l în cealaltă hârtiuță. Ia măi ție! Tu spune cum se cade, dar nu te-ncâlci. Pe cine încă pentru odihnă? — Pentru odihnă? Acuși... Ei, scrie... Ion, Evdochia, iarăși Daria, Gheorghe, mai scrie-l... pe ... minte c-o scrisesem, da acu cine-o știe... n-o pot găsi nicidecum... Iat-o! îi scrisă pentru odihnă. — Pe Evdochia pentru odihnă? se miră bătrâna. Nici un an nu-i de când s-a măritat, dar tu de-acu-i chemi moartea! Însuți, dragă, te-ncurci ... cu rugăciune, dar dacă-i avea-n inimă răutate, asta-i bucuria dracului. Asta dracul te tot joacă și-ncâlcește. — Stai, n-amesteca... Dascălul se ... Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă ... Ion Luca Caragiale - Istoria se repetă Istoria se repetă de Ion Luca Caragiale 1897 Alegerea parțială de la Ploești m-a reîntinerit. Între altele, mi-a făcut deosebită plăcere ... Tache Pandrav, prim-redactor la Românul , scrie un articol, fulgerând pe ciocoi, cari sugrumaseră atât timp voința alegătorilor, și cântând era de libertate electorală ce se inaugurează cu venirea patrioților la putere. Pandrav se bucura de multă popularitate printre populația rurală din Prahova, unde fusese multă vreme funcționar cinstit și amabil cu publicul. Cum scrie articolul, se duce la "fundatorele și directorele" Românului , C. A. Rosetti, și-i zice: - Domnule Rosetti, eu îmi pui candidatura în Prahova la al patrulea ... cei doi vechi camarazi își dau drumul celui mai călduros entuziasm, zugrăvindu-și pe întrecute perspectiva fericirii poporului sub noua eră de libertăți publice ce se deschide. După ce plătesc dejunul, Pandrav se scoală și zice: - Acuma, Stane, neică, la lucru!... Am trăsură... când plecăm? - Unde? întreabă Stan. - În județ... să lucrăm. - Ce să lucrăm? - Colegiul... Trebuie să ... bufnit de râs: - Moderații! gogomanii! hahaha! auzi, moderații! Și apoi foarte serios: - Moderații, musiu Tache, sunt gogomani, dar nu până-ntr-atâta ca dumneata, să ... Ștefan Octavian Iosif - Se-ntorc iar zilele noroase ... Ştefan Octavian Iosif - Se-ntorc iar zilele noroase Se-ntorc iar zilele noroase... de Ștefan Octavian Iosif Se-ntorc iar zilele noroase, Cu negurile somnoroase, Și-amurgurile timpurii — Vin diminețile urâte Și nopțile posomorâte Și lungi, și negre, și pustii... Copacii, despuiați ... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F ... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început să-mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății ... cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor umoriști și satirici? O singură mângâiere mă mai liniștește: amintirea unei reflecții a marelui ... origine, cum o indică și etimologia (epi-grafi: a scrie pe ceva), decât o inscripție, mai întâi în proză, apoi în versuri, care se grava pe monumente sau morminte pentru slăvirea unui erou. Anticii, puțin severi asupra distincțiunii genurilor literare, se obișnuiseră să înțeleagă sub denumirea de epigramă orice poezie fugitiv scrisă, fie în hexametri alternând cu pentametrul, fie în metru iambic și trohaic, impropriu pentru ... arta lirei grecești. Dar sub domnia lui Claudiu, a lui Neron și a lui Domițian, o provincie din Occident părea că se ... Ștefan Petică - IX (Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare) ... Ştefan Petică - IX (Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare) Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare de Ștefan Petică Se stinse alba lampă, căzând pe piatra tare Cu geamăt lung și jalnic de suflet chinuit, Și umbra fu ca plumbul în turnul urgisit, Iar corbii s-adunară, strigând în depărtare. Ha, corbii s-adunară strigând ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Poveste (Delavrancea) ... la sfârșitul părului când își pieptăna fata ș-apoi... or ține-o zilele să vadă un nepot și o nepoată, frumoși ca domnița ei? De se întâlneau, ea cu el, fiecare cu focul lui, se înțelegeau din ochi, deși abia se mai vedeau, și cu glas uscat se luau iute la harță, parc-ar fi fost necăjiți unul pe altul. — Ei, ce mai ai și astăzi? — Măria-ta ce ai? â ... cântăreț, care-i zâmbea și-i făcea semn să se apropie. La șoldul stâng purta paloș lat, în mâna dreaptă ținea o chitară cu gât lung și ochii-i scânteiau ca doi cărbuni aprinși. Domnița dădu să țipe și nu putu. Sări în picioare, vroi să fugă, da', ca și cum ... brațele și, voind, fără să vrea, ca să-l strângă în brațe, mâinile îi trecură prin el, apoi simți un sărutat sub bărbie și, uitându-se înainte, văzu pe cântăreț ca o umbră, o umbră șchioapă care se ducea cântând. — Tim, tam, tam, tim, tam, tam... Făt-Frumos este șchiop... și nimeni nu leagănă mai bine ca el, și nimeni nu mângâie ... Tim, tam, tam... umbra s-a topit, adormi și rămâi dășteaptă, fată cu plete de aur... Domnița, dreaptă și nemișcată ca o făclie, ... Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi ... stau s-adoarmă printre flori; Iar pe grecele frumoase când râzând el le îmbie Să privească cum în unde moare-o rază aurie Ce voios se furișează printre lungi gene de nori; Ele vin la țărmul mării, cum albinele ușoare Vin din stupi să se îmbete pe un sân deschis de floare. Vin să vadă jocul apei, să asculte plânsul mării. Să aspire adierea răcoroasă, dulce-a serii ... masă mare de porfir egipțian. Pe sub negrele arcade, mii de candele ușoare Imitând floarea de nufăr, dau lumini scânteietoare, Ale căror slabe raze lin se pierd în neagra noapte, Cum se pierd în depărtare, năbușite, tainici șoapte, Prinsă-n două mari inele de argint, o fină plasă, Peste care stau întinse draperii lungi de mătasă, Poartă ... câți englezi n-a-nveselit, Câte suflete răcite soarele-i n-a încălzit!... Iată barca... Iat-o vine. Lanțul ei lin se anină După gâtul unui tigru; marmură sculptată, fină; Iar din luntrea cea grăbită sprinten sare chiar Levante De la Zante. El tăcut se furișează printre sălile pierdute Întrebând lampele stinse, vorbind zidurilor mute, Cercetând ușă cu ușă și la orișice mișcare Simțind inima-i cum bate, sufletul cum ... ... răsărită din visările pustiei, Din năsipuri argintoase în mișcarea vijeliei, Ca un gând al mării sfinte, reflectat de cerul cald Ș-aruncat în depărtare... Colo se ridic trufașe Și eterne ca și moartea piramidele-uriașe, Racle ce încap în ele epopeea unui scald. Se-nserează... Nilul doarme și ies stelele din strungă, Luna-n mare își aruncă chipul și prin nori le-alungă. Cine-a deschis piramida ... tot trecutul. - I se rumpe A lui suflet când privește peste-a vremurilor vad. În zadar guvernă regii lumea cu înțelepciune. Se-nmulțesc semnele rele, se-mpuțin faptele bune; În zădar caut-al vieții înțeles nedezlegat. Iese-n noapte... ș-a lui umbră lungă-ntins se desfășoară... Pe-ale Nilului lungi valuri. - Astfel pe-unde de popoară Umbra gândurilor regii se aruncă-ntunecat... Ale piramidei visuri, ale Nilului reci unde, Ale trestiilor sunet ce sub luna ce pătrunde Par a fi snopuri gigantici de ... antic; Ș-atunci sufletul visează toat-istoria străveche, Glasuri din trecut străbate l-a prezentului ureche, Din a valurilor sfadă prorociri se aridic. Ș-atunci Memphis ... pe d-asupra-i cum trec necontenit Nori lungi și vulturi ageri în zbor neobosit, Și mintea lui furată de-a cerului mișcare Se pierde-n aiurire plutind sub bolta mare, Se duce prin lumină săltând din nor în nor, Se prinde de aripa ce zboară mai ușor, Iar noaptea rătăcește afund din stele-n stele, Cătând să-și vază visul cu ochii printre ele. Ce ... Răgând, mișcând din coarne, plecându-și fruntea largă, Cercând pe cal din fugă să-l prindă și să-l spargă. Briar zări copila!... Viu fulger se izbi Zvârlind în bivol ghioaga menită de-a-l zdrobi. Se puse drept în cale-i, se prinse de-a lui coarne Și-i frânse coarda-n luptă, sucind-o să-l răstoarne, Iar bivolul rămase pe iarbă neclintit... Atunci ... treacă din viață-n viață nouă? Dar iarba îi răspunde pe câmp îngălbinind, Izvorul viu și rece prin iarbă șerpuind, Și vulturul sub ceruri nălțându-se-n rotire, Și vântul, val de aer, trecând în vâjâire. Toți sunt în nepăsare, toți iute-l părăsesc, Chiar bivolii dumesnici de el se răzlețesc, Și numai, numai ghioaga din tufele uscate ... Mihai Eminescu - Legenda cântărețului ... Eminescu De mult, de mult a fost un Împărat în țara depărtată a Indiei și avea o fată frumoasă cum nu se mai povestește, bălaie ca o lacrimă a soarelui, dacă soarele a plâns vodată. În nopți cu lună, când se primbla prin întune[coa]sele dumbrăvi de laur ale castelului răsărit din rădăcini de stânci, ea auzea un glas frumos, parcă de privighetoare, totuși era ... de oliv și laur, suspenda luna ca o pavăză de aur, el sta-ngenuncheat la picioarele ei și, [cu] capul culcat în poalele-i albe, se uita lung și-ntunecat c-o privire de profet în întunecimea cea blândă și albastră a ochilor ei mari. Cu mâinile ei dulci ea-i ... ― Ce frumoasă frunte ai tu, coroana lumii s-ar mândri să șadă pe ea. ― Ai dori-o tu? zise el și ochii lui se deschideau mari, ca doi luceferi. El se sculă și o privi. Numai Împăratul Saharei, leul, privește astfel, o dată în viața lui, când iubește. O strânse-n brațe și se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) LUNGIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 41 pentru (SE) LUNGI. ... răsărit; a măsurat o sută de coți dela o poartă pînă la cealaltă. 24 M`a dus în partea de miazăzi, unde se afla poarta dela miazăzi. I -a măsurat stîlpii și tinda, cari aveau aceeaș măsură. 25 Poarta aceasta și tinda ei aveau ferestre de ... în curtea de afară; de fiecare parte erau cinci finici pe stîlpii ei, și opt trepte pentru suit la poartă. 38 Era o odaie, care se deschidea spre tinda porții; acolo trebuiau spălate arderile de tot. 39 În tinda porții erau de fiecare parte două mese, pe cari trebuia junghiată arderea ... porții de miază-noapte, erau două mese; și în cealaltă parte, spre tinda porții, erau iarăș două mese. 41 În cele două părți ale porții, se aflau astfel patru mese de o parte și patru mese de cealaltă, de toate opt mese, pe cari trebuiau înjunghiate jertfele. 42 În fața meselor ... lungi de un cot și jumătate, late de un cot și jumătate, și înalte de un cot; pe mesele acestea, trebuiau puse uneltele cu cari se jungheau vitele pentru arderi de tot și pentru celelalte jertfe. 43 Pe din lăuntru casa avea de jur împrejur pervazuri de un lat de mînă ... ... și largă de douăzeci de coți. A acoperit -o cu aur curat, care prețuia șase sute de talanți. 9 Greutatea aurului pentru cuie se ridica la cincizeci de sicli. A îmbrăcat cu aur și odăile de sus. 10 A făcut în casa Locului prea sfînt ... al doilea heruvim. 12 Aripa celui de al doilea heruvim, lungă de cinci coți, atingea zidul casei; și cealaltă aripă, lungă tot de cinci coți, se unea cu aripa celui dintîi heruvim. 13 Aripile acestor heruvimi, întinse, aveau douăzeci de coți. Ei stăteau în picioare, cu fața întoarsă spre casă. 14 ... ... pentru Locul prea sfînt. 4 Aceasta este partea sfîntă din țară: ea va fi a preoților cari fac slujba în sfîntul Locaș, cari se apropie de Domnul să -I slujească; acolo vor fi casele lor, și acesta va fi un loc sfînt pentru Locașul cel sfînt. 5 Leviților, cari ... cu douăzeci de odăi. 6 Să dați și cetății o moșie de cinci mii de coți în lat și douăzeci și cinci de mii în lung, lîngă partea cea sfîntă luată pentru sfîntul Locaș; aceasta va fi pentru toată casa lui Israel. 7 Pentru domnitor veți osebi un loc lîngă cele ... aceeaș măsură; batul să cuprindă a zecea parte dintr`un omer, și efa a zecea parte dintr`un omer; măsura lor se va potrivi după omer. 12 Siclul să fie de douăzeci de ghere. Cinci sicli să fie cinci, zece sicli să fie zece, iar mina să ... ale casei lui Israel. El va îngriji de jertfa ispășitoare, de darul de mîncare, de arderea de tot, și de jerfa de mulțămire, ca să se facă ispășire pentru casa lui Israel.`` 18 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,,În cea dintîi zi a lunii întîi, vei lua un vițel fără ... ... Învățătorule, știm că vorbești și înveți pe oameni drept, și că nu cauți la fața oamenilor, ci -i înveți calea lui Dumnezeu în adevăr. 22 Se cuvine să plătim bir Cezarului sau nu?`` 23 Isus le -a priceput viclenia, și le -a răspuns: ,,Pentru ce Mă ispitiți ... nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toți șapte au avut -o de nevastă.`` 34 Isus le -a răspuns: ,,Fiii veacului acestuia se însoară și se mărită; 35 dar cei ce vor fi găsiți vrednici să aibă parte de veacul viitor și de învierea dintre cei morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. 36 Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Și vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. 37 ... zis: ,,Învățătorule, bine ai zis.`` 40 Și nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare. 41 Isus le -a zis: ,,Cum se zice că Hristosul este fiul lui David? 42 Căci însuș David zice în Cartea Psalmilor: ,Domnul a zis Domnului meu: Șezi la dreapta ... ... ... mii de coți la miază noapte, zece mii în lat la apus, zece mii în lat la răsărit, și douăzeci și cinci de mii în lung la miazăzi. În mijloc însă va fi sfîntul Locaș al Domnului. 11 Ea va fi a preoților sfințiți, a fiilor lui ... țării, care va fi osebită Domnului, lîngă hotarul Leviților. 13 Leviții vor avea, alăturea cu hotarul preoților, douăzeci și cinci de mii de coți în lung și zece mii în lat, douăzeci și cinci de mii în toată lungimea și zece mii în lățime. 14 Nu vor putea să vîndă nimic ... Lucrătorii cetății vor fi luați din toate semințiile lui Israel. 20 Toată partea sfîntă va fi de douăzeci și cinci de mii de coți în lung și douăzeci și cinci de mii în lat; și va alcătui un patrat împreună cu partea pe care o veți deosebi din ea ca moșie ... Dumnezeu.`` 30 ,,Iată ieșirile cetății. În partea de miază noapte, care are o întindere de patru mii cinci sute de coți, - 31 și porțile cetății se vor numi după numele semințiilor lui Israel-trei porți la miază noapte: o poartă a lui Ruben, o poartă a lui ... ... vină la porțile asupritorilor! 3 ,,Am dat poruncă sfintei Mele oștiri-zice Domnul-am chemat pe vitejii Mei la judecata mîniei Mele, pe cei ce se bucură de mărimea Mea.`` 4 Un vuiet se aude pe munți, ca vuietul de popor mult; se aude o zarvă de împărății, de neamuri adunate. Domnul oștirilor Își cercetează oastea care va da lupta. 5 Ei vin dintr`o țară depărtată, de ... căci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic! 7 De aceea toate mînile slăbesc, și orice inimă omenească se topește. 8 Ei sînt năpădiți de spaimă; îi apucă chinurile și durerile; se zvîrcolesc ca o femeie în durerile nașterii, se uită unii la alții încremeniți; fețele lor sînt roși ca focul. 9 Iată, vine ziua Domnului, zi fără milă, zi de mînie și urgie aprinsă ... fi zdrobiți supt ochii lor, casele le vor fi jăfuite, și nevestele lor vor fi necinstite. 17 Iată, ațîț împotriva lor pe Mezi, cari nu se uită la argint, și nu poftesc aurul. 18 Cu arcurile lor vor doborî pe tineri, și vor fi fără milă pentru rodul pîntecelor: ochiul lor ... ... număr de treizeci, așezate în trei caturi; ele dădeau în niște îmbucături de zid făcute anume pentru odăile acestea din jur împrejurul casei, așa că se sprijineau pe ele, și nu pe zidul casei. 7 Odăile, cu cît erau mai sus, cu atît erau mai încăpătoare, și te suiai la ele ... sus a casei, și din catul de jos te suiai în catul de sus prin cel dela mijloc. 8 De jur împrejurul casei se vedea o pardoseală ieșită în afară. Odăile lăturalnice aveau niște temelii, și erau de o prăjină întreagă, adică șase coți la unghiu. 9 Zidul de ... locului gol, din partea de apus, avea o lățime de șaptezeci de coți, un zid de cinci coți de gros de jur împrejur, și era lung de nouăzeci de coți. 13 A măsurat și casa, care avea o lungime de o sută de coți. Locul gol, clădirea și zidurile ... și finici, și tot așa și pe zidul Templului. 21 Ușiorii Templului era în patru muchi. Și în fața Locului prea sfînt erau ceva care se vedea 22 ca un altar de lemn, înalt de trei coți, ... ... bîrne în patru muchi, și la fiecare din cele trei caturi, ușile erau față în față. 6 A făcut un pridvor de stîlpi, lung de cincizeci de coți și lat de treizeci de coți, și un alt pridvor înainte cu stîlpi și trepte în față. 7 A făcut ... marea turnată din aramă. Avea zece coți dela o margine pînă la cealaltă, era rotundă de tot, înaltă de cinci coți, și de jur împrejur se putea măsura cu un fir de treizeci de coți. 24 Subt buza ei erau săpați niște colocinți, cîte zece la fiecare cot, de jur împrejurul ... turnate. 34 La cele patru colțuri ale fiecărei temelii erau niște polițe dintr`o bucată cu temelia. 35 Partea de sus a temeliei se sfîrșea cu un cerc înalt de o jumătate de cot, și își avea proptelele cu tăbliile ei făcute dintr`o bucată cu ea. 36 Pe ... un pămînt humos, între Sucot și Țartan. 47 Solomon a lăsat toate aceste unelte necîntărite, căci erau foarte multe, și greutatea aramei nu se putea socoti. 48 Solomon a mai făcut toate celelalte unelte pentru Casa Domnului: altarul de aur; masa de aur, unde ... ... argintului, și venitul adus de ea este mai de preț decît aurul; 15 ea este mai de preț decît mărgăritarele, și toate comorile tale nu se pot asemui cu ea. 16 În dreapta ei este o viață lungă; în stînga ei, bogăție și slavă. 17 Căile ei sînt niște căi plăcute ... și prin pricepere a întărit El cerurile; 20 prin știința Lui s`au deschis Adîncurile, și strecoară norii roua. 21 Fiule, să nu se depărteze învățăturile acestea de ochii tăi: păstrează înțelepciunea și chibzuința! 22 Căci ele vor fi viața sufletului tău, și podoaba gîtului tău. 23 Atunci vei ... ... vreau să știți că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, și că Dumnezeu este capul lui Hristos. 4 Orice bărbat, care se roagă sau proorocește cu capul acoperit, își necinstește Capul său. 5 Dimpotrivă, orice femeie care se roagă sau proorocește cu capul desvălit, își necinstește capul ei, pentrucă este ca una care ar fi rasă. 6 Dacă o femeie nu se învălește, să se și tundă! Iar, dacă este rușine pentru o femeie să fie tunsă ori rasă, să se învălească. 7 Bărbatul nu este dator să-și acopere capul, pentrucă el este chipul și slava lui Dumnezeu, pe cînd femeia este slava bărbatului. 8 ... femeia este din bărbat, tot așa și bărbatul prin femeie, și toate sînt dela Dumnezeu. 13 Judecați voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui Dumnezeu desvălită? 14 Nu vă învață chiar și firea că este rușine pentru un bărbat să poarte părul lung, 15 pe cînd pentru o femeie este o podoabă să poarte părul lung? Pentru că părul i -a fost dat ca învălitoare a capului. 16 Dacă iubește cineva cearta de vorbe, noi n`avem ... ... isprăvit de zidit casa lui, casa Domnului, și zidul dimprejurul Ierusalimului. 2 Poporul nu aducea jertfe decît pe înălțimi, căci pînă pe vremea aceasta nu se zidise încă o casă în Numele Domnului. 3 Solomon iubea pe Domnul, și se ținea de obiceiurile tatălui său David. Numai că aducea jertfe și tămîie pe înălțimi. 4 Împăratul s`a dus la Gabaon să aducă ... voi face după cuvîntul tău. Îți voi da o inimă înțeleaptă și pricepută, așa cum n`a fost nimeni înaintea ta și nu se va scula nimeni niciodată ca tine. 13 Mai mult, îți voi da și ce n`ai cerut: bogății și slavă, așa încît în tot timpul ... împreună, niciun străin nu era cu noi în casă, nu eram decît noi amîndouă. 19 Peste noapte, fiul acestei femei a murit, pentrucă se culcase peste el. 20 Ea s`a sculat pela mijlocul nopții, a luat pe fiul meu de lîngă mine, pe cînd ... cel viu, și dați o jumătate uneia și o jumătate celeilalte.`` 26 Atunci femeia al cărei copil era viu, a simțit că i ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) LUNGIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 215 pentru (SE) LUNGI. ... LUNGÍ , lungesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A ( se ) face mai lung ; a ( se ) întinde . 2. Refl . ( Fam . ) A se întinde pe ceva ; a se culca . 3. Tranz . A subția , a dilua ( o mâncare , o băutură ) pentru a mari cantitatea . 4. Tranz . și refl ... LUNG , - Ă , lungi , adj . , adv . , s . n . I. Adj . 1. Care are o lungime mare , ale cărui capete sunt depărtate unul de altul . 2. De statură ... ... o direcție oarecare ) . 4. Refl . A - și destinde corpul , membrele ( din cauza oboselii , a plictiselii etc . ) . 5. Refl . A se culca , a se lungi pentru a se relaxa ori pentru a dormi . 6. Tranz . A înmâna , a da . 7. Tranz . A îndrepta , a ... desface , a desfășura pe toată suprafața , lungimea etc . un obiect strâns , împăturit . 2. Refl . A ocupa un spațiu ( întins ) ; a se extinde . 3. Tranz . Fig . A mări , a spori o putere , o stăpânire . 4. Refl . A se ... PRELUNGÍ , prelungesc , vb . IV . 1. Tranz . A face mai lung ; a lungi . 2. Tranz . și refl . A face să dureze sau a dura mai mult ; a ( se ... ... ALUNGÍ , alungesc , vb . IV . 1. Refl . A se mări în lungime , a se lungi , a se întinde ( subțiindu - se ... TRENÁ , pers . 3 trenează , vb . I. Intranz . ( Livr . ) 1. ( Despre acțiuni ) a se desfășura cu încetineală ; a se tărăgăna , a se ... TOLĂNÍ , tolănesc , vb . IV . Refl . ( Despre ființe ) A se lungi într - o poziție comodă ( pentru a se ... ochi = a ) ( despre puii unor animale ) a putea deschide ochii ( la câteva zile după naștere ) ; b ) ( fam . , despre oameni ) a se trezi , a se scula din somn . A face burtă ( sau ) pântece = a se îngrășa . A face genunchi = ( despre pantaloni ) a se deforma ( de multă purtare ) în dreptul genunchilor . III. 1. A întocmi , a potrivi lucrurile astfel ca să . . . ; a da ... face pentru . . . = a ) nu e potrivit , nu corespunde pentru . . . ; b ) nu e de prestigiul cuiva , nu cadrează cu . . . III. 1. A se îndrepta , a merge , a porni ( către sau spre . . . ; a o coti ( spre . . . ) . Am făcut la dreapta . 2. A ... a spune . Am să te cert , făcea el . C. Refl . I. 1. ( despre zi , noapte , întuneric etc . ) A se produce , a se ivi , a se lăsa . 2. ( despre drumuri , văi etc . ) A se desfășura , a se ... ... LUNGÍRE , lungiri , s . f . 1. Acțiunea de a ( se ... în culori de apă sau în tuș de China , pe rulouri lungi de formă dreptunghiulară , de mătase , de pai de orez sau de hârtie , care se atârnă în lung ... ZGÂÍ , zgâiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A deschide tare , a căsca , a holba ochii ; a se uita cu insistență , a privi lung , a se uita cu ochii mari . 2. Refl . A se strâmba , a se schimonosi , a se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||