|
|
||
|
Vezi și:PRINDE,
CÂRLIG,
PROȚAP,
CEFAR,
ȚINE,
LEGA,
APUCA,
AGRAFĂ,
PRINDERE,
ÎNCLEȘTA,
REFEC
... Mai multe din DEX...
(SE) PRINDE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) PRINDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 578 pentru (SE) PRINDE. Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F ... Cincinat Pavelescu - Cum se face o epigramă%3F Cum se face o epigramă? de Cincinat Pavelescu Epigrama e un fulger scurt, o scăpărare repede țâșnită din cremene când o izbește amnarul. Aș compara-o, de ... și pătrunzătoare a cititorului sau a ascultătorilor este tăiată în fețe strălucitoare și multiple, cu atât spiritul poetului e sorbit și se răsfrânge în mințile luminoase, întocmai ca o imagine pe care o înfrumusețează claritatea unei oglinzi de preț. Epigramistul aruncă în aer o droaie de săgeți ... auditorului. Publicul ales care te citește sau te ascultă completează pe scriitor și-l clarifică. Această colaborare începe cu atenția și continuă cu înțelegerea și se sfârșește prin entuziasmul nestăpânit al aplauzelor. Dacă epigramele vor avea darul să placă și să merite aprobare sonoră, atunci din aplauzele dv. dăruite voi face ... simpatie: ale tale dintru ale tale. Ea se naște, cele mai de multe ori, din ciocnirea împrejurărilor neprielnice cu durerea, revolta sau indignarea scriitorului. El prinde raporturile nevăzute dintre noțiunile cele mai disparate, le filtrează printr-o logică ageră, le dă o formă adecvată cu sentimentul exprimat și, punând concluzia într ... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F ... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început să-mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății ... cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor umoriști și satirici? O singură mângâiere mă mai liniștește: amintirea unei reflecții a marelui ... origine, cum o indică și etimologia (epi-grafi: a scrie pe ceva), decât o inscripție, mai întâi în proză, apoi în versuri, care se grava pe monumente sau morminte pentru slăvirea unui erou. Anticii, puțin severi asupra distincțiunii genurilor literare, se obișnuiseră să înțeleagă sub denumirea de epigramă orice poezie fugitiv scrisă, fie în hexametri alternând cu pentametrul, fie în metru iambic și trohaic, impropriu pentru ... arta lirei grecești. Dar sub domnia lui Claudiu, a lui Neron și a lui Domițian, o provincie din Occident părea că se ... Petre Ispirescu - Numai cu vitele se scoate sărăcia din casă ... Sărăciei, îi mută gândul. El voia să gonească Sărăcia din casa lui, căci nu putea mistui înfruntarea ce i-o făcuse ea, și apoi nu se îndura să-și lase odrasla pe mâinile cele blestemate ale Sărăciei. Din nou se puse pe muncă, muncă jidovească, se zvârlea omul și în dreapta și în stânga, noaptea o făcea zi, da și din mâini și din picioare, cum se zice, și folos nici cât negru subt unghie. Nevoile îl năpădea din toate părțile și el nu mai știa ce să facă. De câte ori ... El era bun bucuros că-i ia beleaua din bătătură, deoarece n-avea ei ce să mănânce, dar încămite să mai dea și oii. Mocanul se duse cu oile. Omul se puse iară pe muncă, dară munca lui d-abia aducea cu ce bruma să-și ție zilele. Cum am zice muncea în sec. După câtăva ... a făcut brânză și l-am adus acasă. - Spune cumătrului, răspunse Neagoe, că finul d-sale îi sărută mâinile și să ne vedem sănătoși. Apoi se întoarse repede în casă și îndreptându-se ... cu pala lui cea nouă Pe balaur tăia-n două, Apoi trupul înghițit, Plin de rane, otrăvit, El în cârcă-l ridica, Sus, la stână se urca Și în lapte mi-l scălda, De venin îl curățea Și cu viața-l dăruia. Apoi, mări, cât trăia, Frați de cruce se prindea [2] Și-mpreună voinicea Pe balauri de stârpea! [1] Românii au multe crezări în privirea șerpilor, unele întemeiate pe ispită, altele născute din închipuire ... găsim în poveștile și în baladele lor niște ființe fantastice sub nume de balauri care au trup de șarpe și grai omenesc, și care, când se luptă cu vitejii feți-frumoși, se lovesc cu ei în buzdugane, iar când alung vreo pradă, o alung cu o falcă-n cer și cu una în pământ. Însă ei sunt ... de sub streașină, sunt oaspeți neatinși, fiind apărați de legea sfântă a ospeției ce domnește din vechime la români. [2] A se prinde frați de cruce e o datină antică ce impune datorința de a-și da viața unul pentru altul. Legătura acestei frății se făcea prin amestecarea sângelui. Când doi bărbați se ... George Coșbuc - Jertfele împăcării ... pumn, mișcare mută de braț și de secure. Și-n muta zvârcolire, ei intră în pădure Așa-ncleștați : și codrii iau flacără acum. Și ei se luptă-n flăcări, s-azvârl, se-neacă-n fum, Iar brazii cad pe dânșii aprinși, se prăbușește În capul lor tot codrul, dar nimeni nu gândește La fugă — două neamuri aprinse de un gând : Din doi protivnici unul să piară ... senin" — Afară miedul curge mai vesel și mai plin În cupele făcute din coarne-ncăpătoare De bou ; aici sub codru, pe pajiștea cu soare, Se prind la joc neveste : de ochii lor frumoși De două ori se-mbată bărbații-ntunecoși Ai codrilor. E vuiet, e chiot și strigare. Și hora lor se-ntinde sălbatică și mare. VIII Deodată cântul tace. Ca scoase din pământ Răsar pumnale-n mâna barbarilor. Un vânt Când trece prin frunzișul tomnatic al ... amestec de oameni, cari grăbiți Se apără și-atacă, de jocuri obosiți Și beți de vin — mulțime de vulturi la o pradă Puțină — se-ncleștează și zece cad grămadă Pe-un singur om al Romei, se sfâșie mușcând Cu dinții, ... Ion Luca Caragiale - Un articol regretabil ... de morală, de Motru, de Gion, de fin de siècle, de abracadabrant, mirobolant, bizar, straniu și celelalte; mie îmi pasă daca pe autor îl prinde sau nu-l prinde când se apucă să-mi spună ceva. Vezi, asta-i asta. Gion a scris, de exemplu, ceva pe care redacția Kikirezului ar fi stat la ... pentru scrupuluri morale, Kikirezul ar fi refuzat publicarea, asta încă nu însemna o judecată literară. Dar daca comitetul revistei Literatură și artă română, fară să se gândească la morală, s-ar fi gândit la artă și literatură, desigur ar fi refuzat articolul pur și simplu: — Amice Gion, scrie altul... â ... te prinde. Aci stă toată chestiunea talentului — și fără talent, singurul care te face să nemerești fără să vrei chiar, nimic nu te poate prinde, oricâtă bunăvoință ai avea să te lași prins. “Nu siliți natura, a zis fabulistul; veți fi neplăcuți cu talentul, cu talentul cu ... e de adevărat ce-a zis el, că, oricât de necorect și schilod a spus-o, îi șade bine lui, îl prinde s-o spună astfel. D-l Motru pretinde ca Gion ... ... pe d-asupra-i cum trec necontenit Nori lungi și vulturi ageri în zbor neobosit, Și mintea lui furată de-a cerului mișcare Se pierde-n aiurire plutind sub bolta mare, Se duce prin lumină săltând din nor în nor, Se prinde de aripa ce zboară mai ușor, Iar noaptea rătăcește afund din stele-n stele, Cătând să-și vază visul cu ochii printre ele. Ce vis ... Răgând, mișcând din coarne, plecându-și fruntea largă, Cercând pe cal din fugă să-l prindă și să-l spargă. Briar zări copila!... Viu fulger se izbi Zvârlind în bivol ghioaga menită de-a-l zdrobi. Se puse drept în cale-i, se prinse de-a lui coarne Și-i frânse coarda-n luptă, sucind-o să-l răstoarne, Iar bivolul rămase pe iarbă neclintit... Atunci ... treacă din viață-n viață nouă? Dar iarba îi răspunde pe câmp îngălbinind, Izvorul viu și rece prin iarbă șerpuind, Și vulturul sub ceruri nălțându-se-n rotire, Și vântul, val de aer, trecând în vâjâire. Toți sunt în nepăsare, toți iute-l părăsesc, Chiar bivolii dumesnici de el se răzlețesc, Și numai, numai ghioaga din tufele uscate ... Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului ... Alexei Mateevici - Colindele Crăciunului Colindele Crăciunului de Alexei Mateevici Frumos mai serbează moldoveanul nostru sărbătorile sfântului Crăciun! Cu vreo două săptămâni înaintea sărbătorilor, prinde a se simte de-acuma în aer suflarea înveselitoare a sărbătorilor. Toți oamenii din sat prind a se găti pentru întâlnirea cuviincioasă și creștinească a Crăciunului. Bărbații, neavând în vreme de iarnă prea mult de lucru, mai umblă pe afară, se ... — și ei parcă mai răsar oleacă înaintea Crăciunului și caută să s-anine la vreun lucru, ca să nu zică tinerii că numai ei se gătesc de Crăciun creștinește, iar moșnegii nu fac nimic. Și în tot lucrul ce se face înaintea Crăciunului se simte o bucurie mare, că va da Dumnezeu și vor veni acuși sărbătorile sf. ăântuluiî Crăciun și toți sătenii, țăranii muncitori, se vor pune pe chef și veselie. Bucuria asta este scrisă pe toate fețele. Dar, se înțelege, că de sărbători cea mai mare bucurie o simte tinerimea și băiețăraia satului. Și cea mai însemnată pricină a bucuriei tineretului sătean ... bucuroși și împodobiți toți cu cojoace și mintine nouă, cu ciubotele unse cu dohot sau cu untură de gâscă și cu părul lucitor, de dimineață ... Ion Creangă - Punguța cu doi bani ... ai poftă de ouă, bate și tu cucoșul tău, să facă ouă, și-i mânca; că eu așa am bătut găina, și iacătă-o cum se ouă. Moșneagul, pofticios și hapsin, se ia după gura babei și, de ciudă, prinde iute și degrabă cucoșul și-i dă o bataie bună, zicând: — Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să ... la treaba lui și lasă pe boier în pace. Atunci toate paserile din ograda boierească, văzând voinicia cucoșului, s-au luat după dânsul, de ți se părea că-i o nuntă, și nu altăceva; iară boierul se uita galiș cum se duceau paserile și zise oftând: — Ducă-se și cobe și tot, numai bine că am scăpat de belea, că nici lucru curat n-a fost aici! Cucoșul însă mergea țanțoș ... și începe de pe la poartă: "Cot, cot, cotcodac !" Baba iesă cu bucurie înaintea găinei. Găina sare peste poartă, trece iute pe lângă babă și se pune pe cuibariu; și, după vrun ceas de ședere, sare de pe cuibariu, cotcodocind. Baba atunci se duce cu fuga, să vadă ce i-a făcut găina!... Și, când se ... Nici prea mică, nici prea mare, Plinuță la-ncingătoare, Plinuță la sâni, la față, Încât ai ce strânge-n brațe. Tot ce-ar zice i se cade, Tot ce-ar face bine-i șade, Și la vorbă de s-o-ntinde, Vorba dulce bine-o prinde, Și de tace iarăși place, Că are pe vino-ncoace; Oacheșă și sprâncenată Și la îmblet alintată  Ar trebui sărutată. Pe când arde focu ... i se-ngreuiază; Adormind astfel cum șade, Fusul din mână îi cade; Doar prin somn mișcă piciorul, Ca să-și legene ficiorul. Focu-n vatră se potoale, E-o căldur-așa de moale Și sub candela smerită Ea adoarme zugrăvită; Iar cămașa stă să-i cadă De pe umeri de zăpadă ... Pe-a lor văluri sunt podoabe. Și prin pânze străvezie, A lor glezne argintie Nu s-ating nici de pământ, Ci se leagănă de vânt, Căci ușor de mâni se prind, Trag un danț și mi-l întind, Leagănul încunjurând Și din gură cuvântând, Cuvântând cuvinte rare Ca niște mărgăritare. Una zise:  Drag băiat ... Ion Creangă - Ursul păcălit de vulpe ... drumului, zărește venind un car tras de boi. — Bun! gândi vulpea. Iaca hrana ce-o așteptam eu. Și îndată iese de sub tufă și se lungește în mijlocul drumului, ca și cum ar fi fost moartă. Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul ce mâna boii o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi: Aho! Aho! Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând că nici nu suflă, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti!... ce ... și-ți moaie coada-n baltă, ca mine, și-i avea pește să mănânci. — Învață-mă, te rog, cumătră, că eu nu știu cum se prinde peștele. Atunci vulpea rânji dinții și zise: Alei, cumătre! da' nu știi că nevoia te duce pe unde nu-ți e voia și te-nvață ... acum a mornăi cumplit ș-a sări în sus de durere; și-nciudat pe vulpe că l-a amăgit, se duce s-o ucidă în bătaie. Dar șireata vulpe știe cum să se ferească de mânia ursului. Ea ieșise din bizunie și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) PRINDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 63 pentru (SE) PRINDE. ... Psalmii Capitol 9 Psalmii 8 Psalmii Capitol 9 1 (Către mai marele cîntăreților. Se cîntă ca și ,,Mori pentru fiul``. Un psalm al lui David.) Voi lăuda pe Domnul din toată inima mea, voi istorisi toate minunile Lui. 2 ... judecă lumea cu dreptate, judecă popoarele cu nepărtinire. 9 Domnul este scăparea celui asuprit, scăpare la vreme de necaz. 10 Cei ce cunosc Numele Tău, se încred în Tine, căci Tu nu părăsești pe cei ce Te caută, Doamne! 11 Cîntați Domnului, care împărățește în Sion, vestiți printre popoare isprăvile Lui ... laudele Tale, în porțile fiicei Sionului, și să mă bucur de mîntuirea Ta. 15 Neamurile cad în groapa pe care au făcut -o, și li se prinde piciorul în lațul pe care l-au ascuns. 16 Domnul Se arată, face dreptate, și prinde pe cel rău în lucrul mînilor lui. (Joc de instrumente. Oprire.) 17 Cei răi se întorc la locuința morților: toate neamurile cari uită pe Dumnezeu. 18 Căci cel nenorocit nu este uitat pe vecie, nădejdea celor sărmani nu piere pe ... ... Isaia Capitol 24 Isaia 23 Isaia Capitol 24 1 Iată, Domnul deșartă țara și o pustiește, îi răstoarnă fața și risipește locuitorii; 2 cum se întîmplă preotului se întîmplă și poporului, stăpînului ca și slugii, stăpînei ca și slujnicei, vînzătorului ca și cumpărătorului, celui ce dă cu împrumut ca și celui ce ia ... veselă, suspină. 8 A încetat desfătarea timpanelor, s`a sfîrșit veselia gălăgiosă, s`a dus bucuria arfei. 9 Nu se mai cîntă cînd se bea vin, și băuturile tari li se par amare celor ce le beau. 10 Cetatea pustie este dărîmată; toate casele sînt închise, nu mai intră nimeni în ele. 11 Pe ulițe se ... în ostroavele mării!`` 16 Dela marginele pămîntului auzim cîntînd: ,,Slavă celui neprihănit!`` Dar eu zic: ,,Sînt perdut! Sînt perdut! Vai de mine!`` Jăfuitorii jăfuiesc, jăfuitorii se înverșunează la jaf. 17 Groaza, groapa, și lațul, vin peste tine, locuitor al țării! 18 Cel ce fuge dinaintea strigătelor de groază cade în groapă ... ce se ridică din groapă se prinde în laț; căci se deschid stăvilarele de sus, și ... ... Chiriataimul este acoperit de rușine, este luat; cetățuia este acoperită de rușine și zdrobită! 2 S`a dus fala Moabului, la Hesbon i se pune la cale pieirea: ,Haidem, să -l nimicim din mijlocul neamurilor!` ,Și tu vei fi nimicit Madmenule, sabia va merge după tine!` 3 Se aud strigăte din Horonaim: prăpăd și nimicire! 4 Moabul este zdrobit! Chiar și cei mici ai lui strigă. 5 Căci într`un plîns necurmat suie ... mă jălesc pentru tot Moabul; oamenii suspină pentru cei din Chir-Heres. 32 Vie din Sibma, te plîng mai mult de cît Iaezerul; ramurile tale se întindeau dincolo de mare, se întindeau pînă la marea Iaezerului; dar pustiitorul s`a aruncat peste strîngerea roadelor tale și peste culesul viilor tale. 33 Și astfel, s ... mai calcă teascul cu strigăte de bucurie; sînt strigăte de război, nu strigăte de bucurie. 34 Strigătele Hesbonului răsună pînă la Eleale, și glasul lor se aude pînă la Iahaț, dela Țoar pînă la Horonaim, pînă la Eglat-Șelișia; căci și apele Nimrimului sînt prefăcute în pustiu. 35 ,,Vreau s`o ... 43 Groaza, groapa și lațul sînt peste tine, locuitor al Moabului, zice Domnul.`` 44 ,,Cel ce fuge de groază, cade în groapă, și cel ce ... ... vă aruncați cu fața la pămînt, și să vă închinați chipului de aur, pe care l -a înălțat împăratul Nebucadnețar. 6 Oricine nu se va arunca cu fața la pămînt și nu se va închina, va fi aruncat chiar în clipa aceea în mijlocul unui cuptor aprins.`` - 7 De aceea, în clipa cînd au auzit toate popoarele sunetul ... toți cei ce vor auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente de muzică, vor trebui să se arunce cu fața la pămînt, și să se închine chipului de aur; 11 și după care, oricine nu se va arunca cu fața la pămînt, și nu se va închina, va fi aruncat în mijlocul unui cuptor aprins. 12 Dar, sînt niște Iudei, cărora le-ai dat în grijă trebile ținutului Babilonului, și ... sfetnicii împăratului s`au strîns și au văzut că focul n`avusese nici o putere asupra trupului acestor oameni, că nici perii capului lor nu se pîrliseră, hainele le rămăseseră neschimbate, și nici măcar miros de foc nu se prinsese de ei. 28 Nebucadnețar a luat cuvîntul, și a zis: ,,Binecuvîntat să fie Dumnezeul lui Șadrac, Meșac și Abed-Nego ... ... dobitoci? Pentru ce ne privești ca pe niște vite? 4 Oare pentru tine, care te sfîșii în mînia ta, s`ajungă pustiu pămîntul, și să se strămute stîncile din locul lor? 5 5. Da, lumina celui rău se va stinge, și flacăra din focul lui, nu va mai străluci. 6 Se va întuneca lumina în cortul lui, și se va stinge candela deasupra lui. 7 Pașii lui cei puternici se vor strîmta; și, cu toate opintirile lui, va cădea. 8 Căci calcă cu picioarele pe laț, și umblă prin ochiuri de rețea; 9 este prins ... el. 13 Mădularele îi sînt mistuite unul după altul, mădularele îi sînt mîncate de întîiul născut al morții. 14 Este smuls din cortul lui unde se credea la adăpost, și este tîrît spre împăratul spaimelor. 15 Nimeni din ai lui nu locuiește în cortul lui, pucioasă este presărată pe locuința lui ... din lume. 19 Nu lasă nici moștenitori, nici sămînță în poporul său, nicio rămășiță vie în locurile în cari locuia. 20 Neamurile cari vor veni se vor uimi de prăpădirea lui, și neamul de acum va fi cuprins de groază. 21 Aceasta este soarta celui rău, aceasta este soarta celui ce ... ... vorbi, și vor scoate din inima lor aceste cuvinte: 11 ,Crește papura fără baltă? Crește trestia fără umezeală? 12 Fiind încă verde și fără să se taie, ea se usucă mai repede decît toate ierburile. 13 Așa se întîmplă tuturor celor ce uită pe Dumnezeu, și nădejdea celui nelegiuit va peri. 14 Încrederea lui este zdrobită, și sprijinul lui este o pînză de ... peste grădina sa, 17 își împletește rădăcinile printre pietre, pătrunde pînă în ziduri. 18 Dar dacă -l smulgi din locul în care stă, locul acesta se leapădă de el și zice: ,Nu știu să te fi cunoscut vreodată!` 19 Iată, așa sînt desfătările pe cari i le aduc căile vieții lui ... ... oameni porniți la rău urzesc lucruri rele împotriva mea, fără să fiu vinovat, fără să fi păcătuit, Doamne! 4 Cu toată nevinovăția mea, ei aleargă, se pregătesc: trezește-Te, ieși inaintea mea, și privește! 5 Doamne, Dumnezeul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, scoală-Te, ca să pedepsești toate neamurile! N`avea milă ... să pribegească, prin puterea Ta, și doboară -i, Doamne, Scutul nostru! 12 Gura lor păcătuiește la fiecare vorbă, care le iese de pe buze: să se prindă în însăș mîndria lor, căci nu spun decît blesteme și minciuni: 13 Nimicește -i, în mînia Ta, prăpădește -i, ca să nu mai fie ... ... știm că spui adevărul, și nu-Ți pasă de nimeni; căci nu cauți la fața oamenilor, și înveți pe oameni calea lui Dumnezeu în adevăr. Se cade să plătim bir Cezarului sau nu? 15 Să plătim sau să nu plătim?`` Isus le -a cunoscut fățărnicia, și le -a ... ei. 17 Atunci Isus le -a zis: ,,Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` Și se mirau foarte mult de El. 18 Saducheii, cari zic că nu este înviere, au venit la Isus și I-au pus următoarea întrebare: 19 ,,Învățătorule ... nu vă rătăciți voi, din pricină că nu pricepeți nici Scripturile, nici puterea lui Dumnezeu? 25 Căci după ce vor învia din morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii în ceruri. 26 În ce privește învierea morților, oare n`ați citit în cartea lui Moise, în locul ... mănîncă, și fac rugăciuni lungi de ochii lumii. O mai mare osîndă va veni peste ei.`` 41 Isus ședea jos în fața vistieriei Templului, și Se ... ... De aceea, spune celor ce -l acopăr cu ipsos că se va prăbuși, va veni o ploaie cu vifor, pietrele de grindină vor cădea, și se va deslănțui furtuna. 12 Iată, vi se prăbușește zidul! Și atunci vi se va zice: ,Unde este ipsosul cu care l-ați tencuit?` 13 De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,În urgia Mea, voi porni furtuna; în mînia ... cădea pietre de grindină ca să nimicească. 14 Voi surpa zidul pe care l-ați tencuit cu ipsos, îl voi doborî la pămînt, și i se vor desgoli temeliile; se va prăbuși, și veți pieri în mijlocul dărîmăturilor lui. Și veți ști că Eu sînt Domnul. 15 Îmi voi potoli astfel mînia împotriva zidului și ... Dumnezeu: ,Vai de cele ce cos perinuțe pentru subsiori, și fac măhrame pentru capetele oamenilor de orice mărime, ca să prindă suflete! Socotiți că veți prinde sufletele poporului Meu, ca să vă păstrați cu viață sufletele voastre? 19 Voi Mă necinstiți înaintea poporului Meu, pentru cîțiva pumni de orz și cîteva ... Pentrucă întristați prin minciuni inima celui neprihănit, cînd Eu însumi nu l-am întristat, și pentrucă întăriți mînile celui rău ca să -l împedecați să ... ... le -a zis: ,,Dați dar Cezarului ce este al Cezarului, și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu.`` 26 Nu L-au putut prinde cu vorba înaintea norodului; ci, mirați de răspunsul Lui, au tăcut. 27 Unii din Saduchei, cari zic că nu este înviere, s`au apropiat și ... nevasta căruia dintre ei va fi femeia? Fiindcă toți șapte au avut -o de nevastă.`` 34 Isus le -a răspuns: ,,Fiii veacului acestuia se însoară și se mărită; 35 dar cei ce vor fi găsiți vrednici să aibă parte de veacul viitor și de învierea dintre cei morți, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita. 36 Pentrucă nici nu vor putea muri, căci vor fi ca îngerii. Și vor fi fiii lui Dumnezeu, fiind fii ai învierii. 37 ... zis: ,,Învățătorule, bine ai zis.`` 40 Și nu mai îndrăzneau să -I mai pună nici o întrebare. 41 Isus le -a zis: ,,Cum se zice că Hristosul este fiul lui David? 42 Căci însuș David zice în Cartea Psalmilor: ,Domnul a zis Domnului meu: Șezi la dreapta ... ... ... du-Te în Iudea, ca să vadă și ucenicii Tăi lucrările, pe cari le faci. 4 Nimeni nu face ceva în ascuns, cînd caută să se facă cunoscut: dacă faci aceste lucruri, arată-Te lumii.`` 5 Căci nici frații Lui nu credeau în El. 6 Isus le -a zis ... Iudeilor, nimeni nu vorbea de El pe față. 14 Pela jumătatea praznicului, Isus S`a suit la Templu. Și învăța norodul. 15 Iudeii se mirau, și ziceau: ,,Cum are omul acesta învățătură, căci n`a învățat niciodată?`` 16 Isus le -a răspuns: ,,Învățătura Mea nu ... ci dela patriarhi-și voi tăiați împrejur pe om în ziua Sabatului. 23 Dacă un om primește tăierea împrejur în ziua Sabatului, ca să nu se calce Legea lui Moise, de ce turbați de mînie împotriva Mea, pentrucă am însănătoșat un om întreg în ziua Sabatului? 24 Nu judecați după înfățișare ... și nu Mă veți găsi; și unde voi fi Eu, voi nu puteți veni.`` 35 Iudeii au zis între ei: ,,Unde are de gînd să se ducă omul acesta, ca să nu -l putem găsi? Doar n`o avea de gînd să ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) PRINDERezultatele 1 - 10 din aproximativ 117 pentru (SE) PRINDE. ... ochii , cu urechea , cu mintea ) ; a percepe . 3. Refl . A - și încleșta mâna sau mâinile pe ceva pentru a se sprijini , pentru a se agăța . 4. Refl . recipr . A se lua de mână cu cineva ( pentru a forma o horă , pentru a dansa ) . 5. Tranz . A cuprinde pe cineva ... Tranz . A fixa ceva prin legare , coasere sau agățare . 2. Tranz . A înhăma ; a înjuga . 3. Refl . A se lega , a se asocia cu cineva ( în calitate de . . . ) . 4. Refl . și tranz . ( Pop . ) A ( se ) angaja , a ( se ) tocmi într - o slujbă . 5. Refl . A se angaja , a se învoi la ceva ; a accepta , a primi . IV. 1. Refl . A se lipi de ceva sau de cineva . 2. Tranz . ( Despre îmbrăcămintea cuiva ; p . ext . despre gesturi , atitudini etc . ) A - i ședea cuiva bine , a ... i se potrivi . 3. Refl . ( Despre mâncare ; în expr . ) A se ... CÂRLÍG , cârlige , s . n . 1. Piesă de metal cu un capăt îndoit , de care se atârnă , se prinde etc . un obiect . 2. Prăjină cu un capăt ( metalic ) încovoiat . care servește la scoaterea găleții cu apă din fântână . 3. Partea metalică a undiței ... peștele . 4. Încuietoare la o ușă , la o poartă etc . , în formă de bară metalică subțire sau de cui lung , încovoiat la un capăt , care se prinde într - un belciug , într - un ochi de metal etc . 5. Andrea . 6. Mic dispozitiv cu care se ... PROȚÁP , proțapuri , s . n . 1. Prăjină groasă de lemn , bifurcată la un capăt , care se fixează la dricul carului și de care se prinde jugul ; rudă . 2. Prăjină cu vârful despicat , în care se înfigea în trecut o reclamație prezentată domnitorului , pe deasupra capetelor mulțimii . 3. Prăjină despicată la un capăt , cu care se culeg fructele , cu care se ... CEFÁR , cefare , s . n . 1. Partea superioară a jugului , de forma unei bare de lemn cu două curburi , care se așază pe ceafa unor animale de tracțiune . 2. Bucată de pânză care se prinde la ceafă de chipiu , pentru a apăra ceafa de arșița soarelui ; curea care se prinde ... cineva să nu cadă . 4. A cuprinde , a purta , p . ext . a suporta . II. 1. Refl . A se prinde cu mâinile de ceva sau de cineva . 2. Refl . A fi prins sau fixat ușor de ceva , a fi legat prea ... cu cineva , a fi nelipsit de lângă cineva . 4. Refl . ( Cu determinări modale ) A urma unul după altul , a se înșirui . Automobilele se țineau lanț . 5. Refl . A se îndeletnici mult ( sau numai ) cu . . . , a se preocupa neîntrerupt ( sau numai ) de . . . , a nu se lăsa de . . . 6. Intranz . și refl . A face parte integrantă dintr - un tot ; ( despre unelte ) a face parte dintr - un sortiment ... a păzi ( o normă , o învoială , un angajament , o lege ) . 6. Refl . și intranz . ( De obicei cu determinările " bine " , " tare " , " dârz " ) A se menține în condiții bune , a nu se da bătut , a nu se lăsa înduplecat ; a rezista . 7. Refl . și tranz . A se ... ... o închide în felul arătat . 3. A fixa , a strânge ceva cu o funie , cu un șiret etc . ca să nu se desfacă sau să nu se clatine . 4. A prinde una de alta foile unei cărți și a - i pune scoarțe ; a broșa , a cartona ; p . restr . a ... 3. Tranz . A stabili o legătură între două puncte ( îndepărtate ) în spațiu sau în timp . 4. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) înfiripa sau a ( se ) stabili relații ( din punctul de vedere al ideilor , al sentimentelor ) . 5. Refl . Fig . A plictisi pe cineva ( căutând ceartă ) ; a se ... frânghii , al unui lanț etc . ; a pune în lanțuri , în fiare ; a înlănțui , a încătușa . 2. A prinde un animal ( de ceva ) cu ajutorul unei legături pentru a - l împiedica să fugă ; a priponi . IV. Fig . 1. Refl . A ... și refl . A ( - și ) înfășura sau a ( - și ) acoperi o parte a corpului ( reînnodând , prinzând ) ; spec . a ( se ... ... APUCÁ , apúc , vb . I . I. 1. Tranz . A prinde , a lua , a înșfăca , a înhăța ( cu mâna ) . 2. Refl . A se prinde , a se agăța , a se ține ( cu mâinile ) de ceva sau de cineva . 3. Tranz . Fig . ( Despre stări fizice sau sufletești ) A - l cuprinde ; a - l ... refl . A începe să facă ceva ; a fi pe punctul de a face ceva ; a întreprinde ceva . Se apucă de lucru . III. Tranz . și intranz . A se îndrepta , a se ... s . f . 1. Nume dat unor obiecte care servesc să prindă sau să fixeze o haină , părul etc . 2. ( Med . ) Mică piesă metalică cu care se prind și se ... PRÍNDERE , prinderi , s . f . Acțiunea de a ( se ) prinde și rezultatul ei ; prins ^1 . - V. prinde ... ÎNCLEȘTÁ , încleștez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) strânge puternic , ca un clește ; a ( se ) înțepeni . 2. Refl . A se agăța cu desperare ( de ceva ) , a se prinde puternic ( cu mâinile , cu brațele ) de ceva ; a rămâne prins de ceva ( sau de cineva ) . 3. Refl . recipr . A se lupta cu îndârjire , corp la corp ; a se ... REFÉC , refecuri , s . n . Cusătură cu ajutorul căreia se îmbină două bucăți de material textil , ale căror margini se îndoaie și se prind sub îndoitură , ca să nu se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||