|
|
||
|
Vezi și:OBNUBILA,
DESTINDE,
TĂIA,
DILUA,
PRICĂJI,
MOLEȘI,
JIGĂRI,
MUIA,
DESTRĂMA,
SFRIJI,
DĂBĂLĂZA
... Mai multe din DEX...
(SE) SLĂBI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) SLĂBIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 190 pentru (SE) SLĂBI. Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă și cum se face%3F ... Cincinat Pavelescu - Ce este o epigramă şi cum se face%3F Ce este o epigramă și cum se face? de Cincinat Pavelescu Țiu de la început să-mi exprim gratitudinea cea mai caldă scumpului nostru președinte care, reluând firul vechilor șezători ale Societății ... cum prietenul meu Rebreanu, cu tot tactul și aleasa lui curtoazie, nu s-a gândit că poate fi o scădere pentru cineva care se crezuse o viață întreagă numai poet liric, să se vadă trecut deodată, fie și în primul rând al scriitorilor umoriști și satirici? O singură mângâiere mă mai liniștește: amintirea unei reflecții a marelui ... origine, cum o indică și etimologia (epi-grafi: a scrie pe ceva), decât o inscripție, mai întâi în proză, apoi în versuri, care se grava pe monumente sau morminte pentru slăvirea unui erou. Anticii, puțin severi asupra distincțiunii genurilor literare, se obișnuiseră să înțeleagă sub denumirea de epigramă orice poezie fugitiv scrisă, fie în hexametri alternând cu pentametrul, fie în metru iambic și trohaic, impropriu pentru ... arta lirei grecești. Dar sub domnia lui Claudiu, a lui Neron și a lui Domițian, o provincie din Occident părea că se ... ... acela pe care îl cauți în zadar. 2. Prietenia din tinerețe devine adesea cunoștință veche la bătrânețe. În bătrânețe ideile și mai cu seamă sentimentele se răcesc și rămân ideile, care, pierzând și ele elementul entuziasmului, devin simțăminte de datorie. Slăbindu-se sentimentele și pierzându-se entuziasmul care leagă pe prieteni, se slăbește prietenia. 3. Știința, prin însăși natura sa, e singurul lucru pe care trântorii nu-l pot căpăta prin munca altora. Rodul muncii de a ... moral, sunt calități și, din punctul de vedere al adaptării, sunt defecte. 15. E una din cele mai naive manifestări ale concepției că întâmplările sociale se pot produce prin voința unui om, când, în realitate, ele nu se pot produce nici chiar prin voința unanimității oamenilor. Trebuie teren favorabil arborelui, trebuie apoi arborele, trebuie apoi să înflorească arborele, floarea să lege, pentru ca ... unii reprezentanți ai lui de elită, prin păstorul care a creat Miorița , prin viteazul care a cântat pe Toma Alimoș. 24. Se știe că ceea ce este departe, ni se pare uniform. Pentru un călător, oamenii dintr-o țară străină par la fel. Când categoria umană e inferioară și, deci, mai puțin diversă, uniformitatea aparentă ... Vasile Alecsandri - Păunașul codrilor ... i-am jurat Să n-o las de lângă mine Și s-o apăr de oricine." II Ei de brâie s-apucau Și la luptă se luau. Când în loc mi se-nvârteau, Când în sus se opinteau. Nici unul nu dovedea. Jos nici unul nu cădea. Iar băiatul cam slăbea, Brâul i se descingea, Și Păunul mi-l strângea Trupușorul îi frângea. ,,Mândro, mândrulița mea! Vin' de-mi strânge brâul meu! Apăra-te-ar Dumnezeu! Că-mi slăbesc ... duc averile." ,,Ba, nu, nu, bădiță frate, Că vei lupta pe dreptate, Și oricare-a birui, Eu cu dânsul m-oi iubi..." Voiniceii se izbeau, Și mai tare s-opinteau, Și mai tare se-nvârteau, Și mai tare se trânteau. Din doi unul dovedea, Din doi unul jos cădea; Cine că mi-ș dovedea, Și cu mândra purcedea? Păunașul codrilor, Voinicul voinicilor! Cine-n ... voinic tânăr, mândru și misterios, mândru ca păunulși misterios ca Pan, zeul codrilor. În România plină de urme romane, nu ar fi de mirare să se fi păstrat numelezeului Pan și să se fi schimbat cu timpul în Păunaș, precum s-au păstrat numelezeilor păgânismului, Joe, Mercur, Venere, ce ... ... vine! Turcii vin grămadă, claie, Capul tău să mi ți-l taie Și să-l ducă pe tipsie De peșcheș la-mpărăție. [4] Iată lupta se-ncleșta: Badiul singur se lupta, Chiar în sânge se scălda Și din loc el nu se da. Dar când trupul obosește, Când puterea se sfârșește, Inima la ce-ți slujește! Badiul meu slăbea, cădea, Turcii rămași mi-l prindeau Și-l ferecau peste tot, Și-l legau strâns cot ... la ghileală, Buze moi la rumeneală Și sprâncene la cerneală; [6] Apoi vină-aice-n casă, Doar or vrea ca să mă lasă!" Mândra cât se arăta, Baș-agaua se-mbăta, Dar de Badiul ce zăcea, Milă nici ca-i se făcea! Badiul încă-ncet zicea: ,,Băduleasa mea frumoasă! De-mi ești soață credincioasă, Fă la apă că purcezi, Și-n fugă să te repezi Pe ... fugea Dar păcatu-i ajungea! Care scăpa de stâlpan, Nu scăpa de buzdugan!... Noaptea neagră când cădea, Clăi de turci în foc ardea, Și lumina se-ntindea Pe luciul Dunării, Pe valurile mării. Iar nevasta Badiului, Cumnățica Marcului, La cel foc grozav căta Și cu jale cuvânta: ,,Alei! frate Badiule! Cumnățele ... Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni ... al altora, nu se slăbesc cu critici literare și nu se întăresc cu feticismul persoanelor. Norocire că în Moldova se găsesc critici, adică oameni care se uită înapoi, să vadă ce au făcut pedanții, și se uită înainte, să vadă ce vor mai face pedanții și în care râpă de ridicol ne vor arunca; fără dânșii românia ar fi o adunătură ... ce s-ar socoti oameni mari, care s-ar sui în toate zilele la Capitol să se ureze unii pe alții că au scăpat românia. Se aude gâgâitul gâștelor... Dar Camilii nu se zăresc! Corespondentul din Zărnești se întreabă de ce moldovenii nu se apucă de cei ce șed de una sută cincizeci ani în fruntea mesei, sau de fiii lui Israil?... și s-au apucat de dăscălașii din ... preoții lor deșertăciunile limești, care nu le dorim în preoții noștri? Pentru fiii lui Israil mărturisim că este o faptă înțeleaptă a nu se apăsa; suntem de aceia care chemăm pentru dânșii îngrijirea, dreptatea și dreptățile toate... ori sub ce chip și pretext se arată apăsarea în lume, tot strâmbătate se ... ... de-a mai vrea altă hrană, I-oi da trei baltagi pomană." III Puse Vidra a cânta, Codrii a se deștepta, Apele-a se tulbura, Brazii a se scutura, Munții a se clătina, Văile-a se răsuna. Și deodată s-arăta Păunașul codrilor, Voinicul voinicilor: ,,Hei! Stoiene, bărbărie, Ce te-ai lăsat de popie Și de sfânta liturghie De te-ai ... l ia tu, fătul meu, De ți-e sufletu-ndrăzneț, Cât ți-e graiul de sumeț!" IV Ei de brâie s-apucară Și la luptă se luară Zi de vară pân-în seară. Când în loc mi se-nvârteau, Când la vale s-aduceau, Nici unul nu dovedea! Dar Stoian mereu slăbea, Brâul lui se descingea. [3] ,,Vidro, puiculița mea! Vin' de-mi strânge brâul meu, Apăra-te-ar Dumnezeu, Că-mi slăbesc puterile, Mi se duc averile!" Iară Vidra mi-i privea, Ochișorii-i strălucea, Inimioara-i se bătea Și gurița-i răspundea: ,,Ba, nu, nu, bădiță frate, Că vă-i lupta pe dreptate, Și oricare-a birui, Eu cu dânsul ... că mi-l izbea, Cât pământul despica, Pân-în brâu că mi-l băga. [4] Baltagu-apoi ridica, Capul lui Păun zbura; Trupul pe brânci ... Grigore Alexandrescu - Oglindele ... Alexandrescu Am citit altădată, nu mai știu în ce carte, Că într-o țară mare, de aici nu departe, Plăcuta frumusețe trecea de urîciune: Cîți se-ntîmpla s-o aibă se socotea slutiți; Iar frumoși de minune Se socotea aceia ce era mai pociți. Oglinzi ca să se vază nu se afla în țară, Și era poprit lucru să s-aducă d-afară. Așa fieștecine Socotea despre sine Ceea ce auzea, Căci chiar undele gîrlei ce ... Sau ca să zic mai bine, furtună norocită, Pricină de prefaceri, de un folos obștesc; Și pentru-al obștei bine, o pagubă oricare Nu mi se pare mare, Mai vîrtos cînd acesta nu s-atinge de mine. Împinsă de talazuri, corabia slăbită Se sfărîmă, dar marfă puțină s-a-necat; Oglindele mai toate le scoase la uscat. Locuitorii țării, Cîți se afla atuncea pe țărmurile mării, Cu toții alergară, Și-n grab le adunară. Se priviră în ele, și coprinși de mirare Văzură adevărul, mulți însă cu-ntristare. Dar aflînd dregătorii minunea întîmplată, Porunciră îndată A se sparge cu pietre ș-a se desființa Oglindele acelea oriunde s-ar afla. Multe ... ... pe lujer în sus, să meargă, să meargă și să meargă până în vârf; și de acolo, la bulgărul de aur, din care credea că se desfăcuse: o săritură, — sau o vedea el ce-o face. Atunci se mișcă din nou, și după ce trecu peste un grăunte de piatră cât un munte și coborî dincolo, se trezi la rădăcina crinului. Se odihni o clipă, apoi la drum, băiete! Mai întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în țărână. Văzând asta, se ridică pe piciorușele dinapoi și, fără să știe pentru ce, cu cele dinainte își făcu, moșnegește, cruce. Pe urmă încercă din nou și văzu că ... atâtea ridicături: văi, dealuri. Dar ce mireasmă se revărsa de sus!... Și-a mers voinicul, a mers. Mult să fi mers. Se uită în jos și-l prinse amețeala. Privi în sus și se cutremură. Ce, nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului! Puterile îi cam slăbiseră, dar nu se lăsa. Încă vreo câțiva pași, și ici, deasupra, parcă se întruchipa o frunzișoară lătăreață, ca o prispă. Acolo o să ... Ștefan Octavian Iosif - Doi voinici ... cal și luptător. Puțurile-s otrăvite, Peste țarini pustiite Pasări mari de pradă, cete, Trec și țipă speriete Și s-abat departe-n zbor... Munții se scufundă-n zare, Drumul nu se mai zărește... Calul, pas cu pas, slăbește, Pas cu pas se poticnește Și tresare. Iar singurătatea crește. Tot mai înspăimîntătoare. Ah, și-n liniștea de moarte Se aude-un glas, pierdut, Parcă vine de departe... Cine ar putea să fie La o vreme-așa tîrzie? Poate i s-o fi părut... Stă ... Aiurit, întoarce calul, Scapără schintei și sar Sub copite... Peste rîpe și ponoare, Cal și călăreț dispar... Neagra zare Îi înghite... Glasul însă crește, rar, Se aude tot mai bine... Vine... — Aolică, ce păcate ! Turci au dat, tătari au dat, S-au închis crîșmele-n sat; S-au închis crîșmele ... E un biet creștin cuminte, A băut, A petrecut Și tot cîntă înainte : — Aolică, ce păcat ! Turci au dat... Și se Ion Luca Caragiale - Educațiunea sentimentală la vite ... rasa elvețiană. Și-a ales unul tinerel de vreo trei ani, foarte frumușel. — Câte parale? întrebă negustorul. — Un franc kilogramul, i se răspunse. Negustorul, om fără educație sistematică, crescut pe alte vremuri și locuri, zice: — Apoi, nu vreau să-l tai... îl iau de prăsilă. â ... cântar. — Foarte bine. Îl trag pe tăurel la cântar și iese 400 de kilo. — Greu e! zice negustorul. — E taur cultivat! i se răspunde. Și negustorul numără 400 de lei; ia vita, o încarcă în gară la Periș, se suie și el în tren și pleacă acasă. A doua zi, ajungând la descărcare, de-a minune, negustorul, prietin cu șeful ... Stricat ? Și șeful verifică cu greutăți: cântarul e exact. — Atunci? — Atunci... o fi stricat cântarul de la Cocioc. O telegramă... De la Cocioc se răspunde că s-a cântărit taurul exact. O a doua telegramă, același răspuns. Negustorul merge-n persoană la domeniu. — A ... o vită îngrijită bine în timp de douăzeci de ceasuri cu optzeci de kilo? nu vedeți dv. că vine câte patru kilo pe ceas? — Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere) ... o proprietate din bărbații altora; lucru ce ne făcu să credem că d-ei se afla atunci în minute de gelozie și că avea să se plângă de vreo necredință casnică. Din acel foișor vederea se întinde în depărtare peste munți și câmpii, până aproape de Râmnic. În dreapta mai jos, este peștera pustnicului, și în vale Bistrița. Mare trebuia să ... bine dacă vei fi boier, și încă boier mare; mai puțin bine dacă vei fi neguțătoriu, iar de vei fi țăran te poftesc afară. Apoi se plâng că stăpânirea îi nedreptățește, luând o parte din veniturile mănăstirești pentru trebuințele statului; stăpânirea le-a lăsat îndestul ca să trăiască după ... și încă să facă și ceva bunătăți; să ne arate dar bunătățile care le fac, sau care le-au făcut, chiar până să nu li se ia aceste venituri; să ne arate fetele sărace care le-au ajutat, copiii săraci care i-au pus în școale, spitalele care le-au întemeiat ... s-au încredințat direcția mănăstirilor s-au arătat vrednici de sarcina lor și au împlinit în cuget curat dorința fundatorilor; dar alții mai târziu, molipsindu-se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) SLĂBIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru (SE) SLĂBI. ... pîndă la ea, într`o odaie. Ea i -a zis: ,,Filistenii sînt asupra ta Samson``! Și el a rupt funiile, cum se rupe o ață de cîlți cînd se atinge de foc. Și astfel n`au știut de unde -i venea puterea. 10 Dalila a zis lui Samson: ,,Vezi, ți-ai bătut ... iarăș să crească, dupăce fusese ras. 23 Și domnitorii Filistenilor s`au strîns ca să aducă o mare jertfă dumnezeului lor Dagon, și ca să se veselească. Ei ziceau: ,,Dumnezeul nostru a dat în mînile noastre pe Samson, vrăjmașul nostru.`` 24 Și cînd l -a văzut poporul ... stîlpi. 26 Și Samson a zis tînărului care -l ținea de mînă: ,,Lasă-mă, ca să mă pot atinge de stîlpii pe cari se reazimă casa, și să mă razim de ei.`` 27 Casa era plină de bărbați și de femei; toți domnitorii Filistenilor erau acolo, și pe acoperiș ... lovitură să-mi răzbun pe Filisteni pentru cei doi ochi ai mei!`` 29 Și Samson a îmbrățișat amîndoi stîlpii dela mijloc pe cari se ... ... cetatea care trebuie pedepsită; căci în mijlocul ei este numai apăsare. 7 Cum țîșnesc apele dintr`o fîntînă, așa țîșnește răutatea ei din ea; nu se aude în ea decît sîlnicie și prăpăd; durerea și rănile Îmi izbesc fără curmare privirile. 8 Ia învățătură, Ierusalime, ca nu cumva să Mă depărtez ... luare aminte la sunetul trîmbiței!`` Dar ei răspund: ,,Nu vrem să fim cu luare aminte!`` 18 ,,Deaceea, ascultați, neamuri, și luați seama la ce li se va întîmpla, adunare a poporelor! 19 Ascultă și tu, pămîntule! Iată, voi aduce peste poporul acesta o nenorocire, care va fi rodul gîndurilor ... plac, și jertfele voastre nu-Mi sînt plăcute.`` 21 Deaceea, așa vorbește Domnul: ,,Iată, voi pune înaintea poporului acestuia niște pietre de poticnire, de cari se vor lovi împreună părinți și fii, vecini și prieteni, și vor pieri.`` 22 ,,Așa vorbește Domnul: ,Iată că vine un popor din țara dela miază ... cai, și gata de luptă ca un om pregătit de război, împotriva ta, fiică a Sionului!` 24 La vuietul apropierii lor, mîinile ni se slăbesc, ne apucă groaza, ca durerea unei femei care naște.`` 25 ,,Nu ieșiți în ogoare, și nu mergeți pe drumuri! Căci acolo este sabia vrăjmașului ... de săgeți! Căci a păcătuit împotriva Domnului. 15 Scoateți din toate părțile un strigăt de război împotriva lui! El întinde mînile; temeliile i se prăbușesc; zidurile i se surpă. Căci este răzbunarea Domnului. Răzbunați-vă pe el! Faceți -i cum a făcut și el! 16 Nimiciți cu desăvîrșire din Babilon pe ... Carmel și pe Basan, și își va potoli foamea pe muntele lui Efraim și în Galaad. 20 În zilele acelea, în vremea aceea, -zice Domnul-se va căuta nelegiuirea lui Israel, și nu va mai fi, și păcatul lui Iuda, și nu se va mai găsi; căci voi ierta rămășița, pe care o voi lăsa.`` 21 ,,Suie-te împotriva țării de două ori răzvrătită, împotriva locuitorilor ei, și ... Gomora și cetățile vecine, pe cari le -a nimicit Dumnezeu, zice Domnul, așa nu va mai fi locuit nici el, și nimeni nu se va mai așeza acolo. - 41 Iată, vine un popor dela miazănoapte, și un neam mare și niște împărați puternici se ridică dela marginile pămîntului. 42 Poartă arc și suliță, sînt necruțători și fără milă; glasul le mugește ca marea; sînt călări pe cai, ca un ... ... orice făptură, dela miazăzi pînă la miază noapte. 5 Și orice făptură va ști că Eu, Domnul, Mi-am scos sabia din teacă, și nu se va mai întoarce înapoi în ea. 6 Și tu, fiul omului, gemi! Cu rărunchii zdrobiți, și cu amărăciunea în suflet, gemi supt privirile lor! 7 ... dacă te vor întreba: ,,Pentru ce gemi?`` să răspunzi: ,,Pentru că vine o veste``... Cînd va veni, toate inimile se vor înspăimînta, toate mînile vor slăbi, toate sufletele se vor mîhni, și toți genunchii se vor topi ca apa!... Iată că vine, a sosit, -zice Domnul, Dumnezeu!`` 8 Cuvîntul Domnului mi -a vorbit astfel: 9 ,,Fiul ... ... ajute. Și veți ști că Eu sînt Domnul.` 5 Așa vorbește Domnul Dumnezeu: ,Iată, vine o nenorocire, o nenorocire nemaipomenită! 6 Vine sfîrșitul, vine sfîrșitul; se trezește împotriva ta! Iată că a și venit! 7 Îți vine rîndul, locuitor al țării! Vine vremea, se apropie ziua de necaz, și nu de bucurie pe munți! 8 Acum Îmi voi vărsa în curînd urgia peste tine, Imi voi potoli mînia peste ... toaiag răutății; nu mai rămîne nimic din ei, nici din gloata lor gălăgioasă, nici din bogăția lor! Și nimeni nu -i bocește! 12 Vine vremea, se apropie ziua! Să nu se bucure cumpărătorul, să nu se mîhnească vînzătorul! Căci izbucnește mînia împotriva întregei lor mulțimi. 13 Nu, vînzătorul nu va mai căpăta înapoi ce a vîndut, chiar dacă ar ... cine este în cetate va fi mîncat de foamete și ciumă. 16 Fugarii lor, cînd scapă, stau pe munți, ca niște porumbei ai văilor, văitîndu-se toți, fiecare de nelegiuirea lui. 17 Mînile tuturor au slăbit, și genunchii tuturor se topesc ca apa. 18 Se încing cu saci, și -i apucă groaza. Toate fețele sînt acoperite de rușine, și toate capetele sînt rase. 19 Își vor arunca argintul pe ulițe ... ... 11 Eclesiastul Capitol 12 1 Dar adu-ți aminte de Făcătorul tău în zilele tinereței tale, pînă nu vin zilele cele rele și pînă nu se apropie anii, cînd vei zice: ,,Nu găsesc nici o plăcere în ei``; 2 pînă nu se întunecă soarele, și lumina, luna și stelele, și pînă nu se întorc norii îndată după ploaie; 3 pînă nu încep să tremure paznicii casei (mînile), și să se încovoaie cele tari (picioarele); pînă nu se opresc ceice macină (dinții), căci s`au împuținat; pînă nu se întunecă ceice se uită pe ferestre (ochii); 4 pînă nu se închid cele două uși dinspre uliță (buzele), cînd uruitul morii slăbește, te scoli la ciripitul unei pasări, glasul tuturor cîntărețelor se aude înăbușit, 5 te temi de orice înălțime, și te sperii pe drum; pînă nu înflorește migdalul cu peri albi, și de abea se tîrăște lăcusta, pînă nu-ți trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea vecinică, și bocitorii cutreieră ulițele; 6 pînă nu se rupe funia de argint, pînă nu se sfarmă vasul de aur, pînă nu se sparge găleata la izvor, și pînă nu se strică roata dela fîntînă; 7 pînă nu se întoarce țărîna în pămînt ... Duhul Meu peste El; El va vesti neamurilor judecata. 2 El nu va striga, nu-Și va ridica glasul, și nu -l va face să se audă pe ulițe. 3 Trestia frîntă n`o va zdrobi, și mucul care mai arde încă, nu -l va stinge. Va vesti judecata după adevăr ... nici cinstea mea idolilor.`` 9 ,,Iată că cele dintîi lucruri s`au împlinit, și vă vestesc altele noi; vi le spun mai înainte ca să se întîmple. 10 Cîntați Domnului o cîntare nouă, cîntați laudele Lui pînă la marginile pămîntului, voi cari mergeți pe mare și cei ce locuiți în ea ... locurile strîmbe în locuri netede: iată ce voi face, și nu -i voi părăsi. 17 Vor da înapoi, vor fi acoperiți de rușine cei ce se încred în idoli ciopliți și zic idolilor turnați: ,Voi sînteți dumnezeii noștri!` 18 ,Ascultați, surzilor, priviți și vedeți, orbilor!` 19 Cine este orb, dacă nu ... ... vină la porțile asupritorilor! 3 ,,Am dat poruncă sfintei Mele oștiri-zice Domnul-am chemat pe vitejii Mei la judecata mîniei Mele, pe cei ce se bucură de mărimea Mea.`` 4 Un vuiet se aude pe munți, ca vuietul de popor mult; se aude o zarvă de împărății, de neamuri adunate. Domnul oștirilor Își cercetează oastea care va da lupta. 5 Ei vin dintr`o țară depărtată, de ... căci ziua Domnului este aproape: ea vine ca o pustiire a Celui Atotputernic! 7 De aceea toate mînile slăbesc, și orice inimă omenească se topește. 8 Ei sînt năpădiți de spaimă; îi apucă chinurile și durerile; se zvîrcolesc ca o femeie în durerile nașterii, se uită unii la alții încremeniți; fețele lor sînt roși ca focul. 9 Iată, vine ziua Domnului, zi fără milă, zi de mînie și urgie aprinsă ... fi zdrobiți supt ochii lor, casele le vor fi jăfuite, și nevestele lor vor fi necinstite. 17 Iată, ațîț împotriva lor pe Mezi, cari nu se uită la argint, și nu poftesc aurul. 18 Cu arcurile lor vor doborî pe tineri, și vor fi fără milă pentru rodul pîntecelor: ochiul lor ... ... de cetatea îndărătnică și spurcată, vai de cetatea plină de asuprire! 2 Ea n`ascultă de nici un glas, nu ține seama de mustrare, nu se încrede în Domnul, nu se apropie de Dumnezeul său. 3 Căpeteniile ei în mijlocul ei sînt niște lei cari răcnesc; judecătorii ei sînt niște lupi de seară cari nu mai ... cei trufași, și nu te vei mai îngîmfa pe muntele Meu cel sfînt! 12 Voi lăsa în mijlocul tău un popor smerit și mic, care se va încrede în Numele Domnului. 13 Rămășițele lui Israel nu vor mai săvîrși nelegiuire, nu vor mai spune minciuni, și nici în gura lor nu ... îndepărtat pe vrăjmașul tău; Domnul, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău; nu trebuie să te mai temi de nicio nenorocire! 16 În ziua aceea, se va zice Ierusalimului: ,,Nu te teme de nimic! Sioane, să nu-ți slăbească mînile! 17 Domnul Dumnezeul tău este în mijlocul tău, ca un viteaz ... ... Damascul nu va mai fi o cetate, ci va ajunge un morman de dărîmături; 2 cetățile Aroerului sînt părăsite, sînt date spre pășune turmelor, cari se culcă nestingherite acolo. 3 S`a isprăvit cu cetățuia lui Efraim, și s`a sfîrșit cu împărăția Damascului; dar rămășița Siriei ... ca slava copiilor lui Israel, zice Domnul oștirilor. 4 ,În ziua aceea, slava lui Iacov va fi slăbită, și grăsimea cărnii lui va pieri. 5 Se va întîmpla ca atunci cînd strînge secerătorul grîul, și brațul lui taie spicele; da, ca la strînsul spicelor în valea Refaim; 6 vor mai rămînea ... scuturatul măslinului: două, trei măsline, pe vîrful crengilor, patru sau cinci, în ramurile cu roade, zice Domnul, Dumnezeul lui Israel.`` 7 În ziua aceea, omul se va uita spre Făcătorul său, și ochii i se vor întoarce spre Sfîntul lui Israel; 8 nu se va mai uita spre altare, cari sînt lucrarea mînilor lui, și nu va mai privi la ce au făcut degetele lui, la idolii Astartei și ... ... Ieremia Capitol 47 1 Iată cuvîntul Domnului, spus proorocului Ieremia cu privire la Filisteni, înainte ca Faraon să bată Gaza. 2 ,,Așa vorbește Domnul: Iată, se ridică niște ape dela miază noapte, cresc ca un rîu ieșit din matcă; îneacă țara și ce cuprinde ea, cetatea și locuitorii ei. Țipă oamenii ... Sabie a Domnului, cînd te vei odihni odată? Întoarce-te în teacă, oprește-te și fii liniștită!`` - 7 ,,Dar cum ar putea să se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) SLĂBIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru (SE) SLĂBI. ... OBNUBILÁ , pers . 3 obnubilează , vb . I. Refl . ( Rar ; despre vedere , memorie ) A se întuneca , a slăbi , a se ... DESTÍNDE , destind , vb . VI. 1. Refl . A se desface din încordare ; a se relaxa , a slăbi . 2. Refl . ( Despre ființe , corpul sau părți ale corpului lor ) A se întinde , a se ... bani , a bate monedă . 7. Tranz . ( Despre drumuri , râuri etc . ) A străbate ; a traversa . 8. Refl . recipr . A se întretăia . 9. Refl . ( Despre țesături ) A se destrăma , a se rupe în direcția firului țesut sau la îndoituri . 10. Refl . ( Despre lapte ) A se coagula , a se brânzi ( fiind alterat ) ; ( despre anumite preparate culinare ) a căpăta aspect de lapte brânzit din cauza alterării sau a unei greșeli de ... A ( se ) spinteca , a ( se ) omorî , a ( se ) ucide ( cu un obiect tăios ) . III. 1. Tranz . și refl . A ( se ) curma , a ( se ) opri , a ( se ) întrerupe . 2. Tranz . A face să slăbească sau să înceteze ; a micșora , a slăbi , a modera , a atenua , a opri . 3. Tranz . A consfinți încheierea unei tranzacții ( prin desfacerea cu palma ... piroane = a spune minciuni . 5. Tranz . ( În expr . ) A - l tăia pe cineva capul = a înțelege , a ( ... ... DILUÁ , diluéz , vb . I . 1. Tranz . A micșora concentrația unei soluții . 2. Tranz . și refl . Fig . ( Peior . ) A ( se ) atenua , a ( se ) micșora , a slăbi ... PRICĂJÍ , pricăjesc , vb . IV . Refl . ( Reg . și fam . ) A se sfriji , a se pipernici , a slăbi ... și tranz . A - și pierde sau a face să - și piardă puterea , energia ( fiind adesea cuprins de somnolență ) ; a ( se ) muia , a slăbi ... JIGĂRÍ , jigăresc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) 1. A - și pierde vlaga ; a slăbi ; a se sfriji . 2. A se degrada , a se strica , a se jerpeli , a se ... devină sau a deveni mai moale , mai puțin consistent , mai puțin țeapăn . 4. Refl . A - și pierde puterile , a slăbi , a se moleși . 5. Tranz . și refl . Fig . A ( se ) potoli , a ( se ) calma , a ( se ) liniști . 6. Tranz . și refl . ( Fon . ) A ( se ... DESTRĂMÁ , destrám , vb . I . 1. Refl . ( Despre țesături sau obiecte țesute ) A se zdrențui prin desfacerea neregulată și ruperea firelor datorită uzurii sau unei utilizări necorespunzătoare ; a se rupe . 2. Tranz . ( Adesea fig . ) A desface , a deșira un ghem , o împletitură etc . 3. Tranz . A mărunți semifabricatele ... celuloza , maculatura etc . ) în vederea transformării lor în paste de hârtie . 4. Tranz . și refl . ( Adesea fig . ) , A ( se ) descompune , a ( se ) desface în elementele componente ; a ( se ) dizolva , a ( se ) dezmembra , a ( se ) nimici ; p . ext . a slăbi ... SFRIJÍ , sfrijésc , vb . IV . Refl . A - și pierde vlaga ; a deveni zbârcit , uscat ; a slăbi , a se usca , a se ... animale ) A - și lăsa să atârne în jos capul , gura sau urechile ; a pleoști . 2. Refl . ( Despre oameni ) A slăbi , a se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||