|
|
||
|
Vezi și:STRÂMBĂTURĂ,
SCOFÂLCI,
SCHIMONOSI,
ZGÂI,
POCI,
IZMENI,
SCĂLÂMBĂIA,
OȚĂRÎ,
MAIMUȚĂRI,
SUCI,
ZGÂMBOI
... Mai multe din DEX...
(SE) STRÂMBA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) STRÂMBARezultatele 1 - 10 din aproximativ 128 pentru (SE) STRÂMBA. Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă ... Lemne, uragan de vijelie, Intră-n lunci, păduri și codri, ducând viscol, ducând larmă, Plopul nalt l-a lui suflare ca o creangă se mlădie, Ulmul cade, fagul crapă și stejarul gros se darmă. El pătrunde prin desime, trece iute prin zăvoaie, Și sub brațul său puternic totul pârâie, trăsnește, Tot se rumpe, se răstoarnă, se sucește, se îndoaie, Ș-un troian de crengi, de arbori pe-a lui urmă se clădește. Iată însă mândrul soare că se-ntunecă de-un nor! Urieșii stau buimatici, fumegând de-a lor sudoare, Ridic-ochii, și pe ceruri văd trecând în zbor, drept soare ... cal sprinten zburător. Trestiana răsturnată lângă-un sân plin de iubire Strălucea zâmbind în aer ca un vesel meteor. Făt-Frumos cu păr de aur se părea că-n fericire Duce raiului din stele al pământului odor. Pept la pept, gură la gură, ochi în ochi duios privind, Se duceau, păreche dulce, ca prin vis călătorind. Urlă-n vaiet urieșii!... Amândoi, cuprinși deodată În vârtej de nebunie, se fac Dunăre turbată S-în văzduh încep s-arunce, împroșcând ca doi vulcani, Cei mai groși stejari din codri, cei mai zdraveni bolovani. Zbor copacii Ion Luca Caragiale - Arheologie ... Chapelle? Ori poate voiți să vă vorbesc de minunea minunilor, de catedrala de la Argeș, de faimosul Manole, acel sublim artist, acel devotat soț, care se sacrifică cu entuziasm, lăsându-se văduv numai și numai să facă un nume nepieritor iubitei sale soții? Dar cine sunteți dv.? Dar cine sunt eu? Dar unde ne aflăm aici ... XIX era econom, că ura luxul și artele, pe cari prin eufemism le numim frumoase în loc de inutile. Așa, ar constata că nu prea se-nnebunea după teatru, fiindcă într-un oraș așa de vast n-ar găsi decât o clădire cu așa numire. În schimb, însă, ar vedea cât ... contra calapoadelor simetrice demodate, ci, dimpotrivă, o mare înclinare, aproape un cult pentru liniile și formele capricioase, adică strâmbe. Ar constata indiscutabil această dragoste de strâmb după mersul stradelor, după fizionomia piețelor, după toate locuințele particulare, și mai ales după palatele noastre publice. Ea se manifestă într-un chip strălucit la palatul regal, care e strâmb, ca și casele cetățenilor; la palatul poștelor, care e strâmb; la palatul municipal, la palatul poliției, la palatul județului, la palatul finanțelor, cari sunt strâmbe; la Teatrul Național, la palatul Ateneului, la palatul Academiei, cari ... Ion Luca Caragiale - Tatăl nostru (Caragiale) ... s-a sculat din contra foarte bine dispusă. Bunica o spală, o gătește ș-o piaptănă; nepoțica, la fiecare trăsătură a pieptenului, se strâmbă. Gata... Bunica: Așa. Acu zi Tatăl nostru. Nepoțica (stând dreaptă-n picioare și cu o figură gravă, plină de componcțiune): „Tatăl nostru carele ... „Tatăl..." N.: (repede): „Tatăl nostru, carele ești în ce..." B.: „...ruri!..." N.: „...ruri!..." B.: Ei? N.: „...sfințească-se numele tău, vie... vie... vie..." B.: Ce să vie, urâto?... Vezi că iar nu știi?! N.: Ba știu, bunico! B.: (pe același ton): Apoi, dacă ... de un zuluf și oprindu-o): Numai atâta? N.: (plictisită): Numai atâta, bunico! B.: N-ai mai uitat nimica, diavole? N.: Nimica, bunico! B.: (iritându-se treptat): Nimic? N.:(asemenea): Nimic! B.: (vrând s-o arză la ceafă, face o mișcare rău calculată și cade): ...A!... N.: (aducându-și ... ... străină De-a lor sistemă-i dizbină; Din apoasa lor camară Ieșia adeseori, Pe răcoare, cătră sară, Cu soția-cel castor, Și primblându-se prin lac Scotea-n aer a lor cap. Lua aminte și vedea Ce la curte se dregea, Cât-armonie, lumină, Se lățea prin cea grădină, Cum prin înflorit parter, Cu-nvățatul guverner, Tineretul boierin Dialect vorbea străin. La aceste luând sama, A castorului madama ... castori mult au plăcut, Că avea și o figură Plină de învățătură. Castoreasă, cu mirare, Cătr-a ei bărbat au zis: Papagalul mi se pare Al său plisc când au deschis Că așa au răsunat Ca mentorul din palat. Buna soarte mi-l trimete Pentru fiii mei și fete ... Guvernorul papagal, Dizvălind a lui moral. În timp nu îndelungat Pre castori au învățat, Cu deplină sârguință, Papagalilor știință: Cum să salte, să se strâmbe, Fără noime-a vorbi limbe, Capu-ascunde sub aripe, Cum să șuiere, să țipe, Cum să de din cap, din coadă, Și ... Alecu Donici - Momița și oglinda ... o momiță Chipul își văzu odată. La a sa tovărășiță Face semne și-i arată, Zicând: "Uită-te, privește La acea caricatură, Cum se strâmbă, se sluțește, Parcă-i puhavă la gură. Vezi grimasuri ce întoarce... Eu să fiu așa de slută, Samă singură mi-aș face Și m-aș spânzura ... mai cere trebuința -- I-au răspuns tovărășița -- Căci, fără de înșirare, Adevărul de vei vrea, Noi suntem cam din născare Tot ca una, fata mea! Se găsiră o momiță Cu de sine cunoștință; Iară omul niciodată, Precum am văzut în faptă Pe un jacaș domnișor, Căruia i se ... va-t-il?... Dieu le sait, ma chère. Voltaire Prieteni! priviți zidul acela chinezesc, Și templii, elefanții, colosuri egiptene, Pagode suterane, pagode indiene, Ce se mai lupt cu timpul ca neamul omenesc, Și spuneți, unde-i omul ce-odată le-a zidit? Priviți Memfis, Efesul, priviți Babilonia, Cetățile ... mâine-n aste templuri, palaturi și cetăți, Locaș al veseliei, al pompei, al trufiei, Săracul unde-ațintă p-ăl beat de bucurie Și unde desfrânarea se-mbată-n nedreptăți, Castori or să s-adune; maimuțele, jucând, Or să se ... Ioan I. Ciorănescu Informații despre această ediție Viața câteodată îmi pare o paiață Cu buzele făcute și văruită față Ce vrând prea mult să râdă, se strâmbă dureros, Cu clopoței în mână și hainele pe dos, Jucând schimonosită, chemând fără-ncetare : Veniți ! Nu e durere ! Veniți! Nu-i întristare! Priviți-mi ... demonică scânteie. Și-n buzunar am aur, cofeturi, jucării, Veniți toți flămânziții ... femei, moșnegi, copii, Vă dau la toți! – și râde cu văruită față, Se năpustește valul țipând, și unii-nhață Un vârf de panglicuță tivit cu clopoței, Dar ea, paiață crudă, bătându-și joc de ei, Fâșii în fugă ... Gheorghe Asachi - Cărările și calea dreaptă ... agiungă Scop cu totul diferit. Numa avere să adune Unuia foarte-i plăcea, Pentru-aceasta el de bune Orice mijloace credea. Celalalt, în curăție, Câștig strâmb nu căuta, Fără de fățărnicie Dreptului se închina. Ista, deci, cu sigur pas Tot pe drumul drept au tras, Dar șiretul călător, Pintre nobili și popor Trecând, în gândul său zice: Nătărăul ... cale Deseori am fost găsit Titluri, laude și parale; Uneori le-am și răpit! Fața, vorba, tot le schimbă; Pe cărarea cea mai strâmbă Tupil se înainta Tot în stânga,-n dreapta ba! Ori pe unde el se duce Ceva trebuie s-apuce; Fiind toate de al său plac, Nu ferește nici un lac, Ce înainte ca să poată Păn la brâu în ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei ... Atunci din voi oricare Va fi ușor în stare Și el s-ajungă mare, Căci lepra-i chiar pe tron! Și iacă din nimică Bubosul se ridică Marcheze ori vlădică, Sau cel puțin baron! Și nu visează nime C-o nouă nobilime Se urcă la nălțime Pe feudalul car! O bubă moștenită, De secoli învechită, E cea mai strălucită: Lepros ereditar! În urmă, se-nțelege, Veți născoci o lege, Că nimeni nu s-alege De nu va fi bubos: Căci este cu dreptate Ca prin majoritate Rotund să meargă ... cea curată Pe bietul nesupus, Ce nu vrea să-nțeleagă Că trebuie o plagă Să fie țara-ntreagă Când buba șade sus! Printr-un decret se schimbă Orice idee strâmbă, Scoțându-se din limbă Că lepra e un rău; Și după chip și seamă, Pe pânză și p-aramă, Veți face fără teamă Bubos pe Dumnezeu!!.. III ... la unul, bărbați, copii, neveste, Au ars pe loc. Memoria lor însă p-o lespede funebră D-atunci s-a scris, Pe care se citește: "Creștini, fugiți de lepră Ca d-un abis!" De câtva timp încoace, furtuna, pe morminte Cutrierând, Se zbuciumă a șterge bătrânele cuvinte, Străbunul gând. De lene uită lumea ispitele-i antice. Și iar la sfat ... scoți capul pe fereastră, mititelule! zice unul dintre tineri lui d. Goe, și-l trage puțin înapoi. - Ce treabă ai tu, urâtule? zice mititelul smucindu-se. Și după ce se strâmbă la urâtul, se spânzură iar cu amândouă mânile de vergeaua de alamă și scoate iar capul. Dar n-apucă să răspunză ceva urâtul, și mititelul își retrage îngrozit ... și liberează pe captiv, pe care toate trei cocoanele îl sărută dulce, ca și cum l-ar revedea după o îndelungată absență. Și mam' mare se hotărăște să stea în coridor, pe un geamantan străin, să păzească pe Goe, să nu se mai întâmple ceva puișorului. Puișorul vede o linie de metal în colțul coridorului, care are la capătul de sus o mașină cu mâner. Se suie-n picioare pe geamantan, pune mâna pe mânerul mașinii și începe să-l tragă. - Șezi binișor, puișorule! să nu strici ceva! zice mam' mare ... Cineva, nu se știe din ce vagon, a tras semnalul de alarmă. Din ce vagon?... Asta e ușor de constatat; manivela semnalului nu se poate trage decât rupându-se ... George Gordon Byron - Arpa lui David ... melodie, cu inima-nfrântă Vărsând vărsau lacrime calde, dolente, De repentire, de rugă, d-extaze. Acele lacrime varii și multe O consacrară Domnului sfântă. Lamente-se ale Sionului vergini, Căci iată, spartu-s-au ale ci coarde. Ea străbătea prin dulcele-i accente Inimi de piatră, ca gerul de ageri, Fiilor ... Spiritul Domnului sta peste dânsul. Ea celebra a Domnului mărire, Spunea ale lui Israel mari fapte, Ea răspândea peste văi bucuria: Tresăreau munții, se plecau cedrii. Aspirat-au și s-au suit la ceruri P-aripe d-angeli ale ei acorduri, Si ca tămâia rămaseră-acolo. D-atunci nu ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) STRÂMBARezultatele 1 - 10 din aproximativ 18 pentru (SE) STRÂMBA. ... STRÂMBĂTÚRĂ , strâmbături , s . f . 1. Faptul de a ( se ) strâmba ; grimasă , schimonoseală , schimonositură a feței ; strâmbet . 2. ( Concr . ) Obiect strâmb ... SCOFÂLCÍ , scofâlcesc , vb . IV . Refl . 1. A slăbi foarte mult , a avea obrajii descărnați , a ajunge să i se vadă oasele ; p . ext . a îmbătrâni sau a părea bătrân . 2. Fig . ( Despre obiecte ) A se strâmba , a se deforma , a se încovoia , a se turti ; a se coșcovi , a se ... A deforma , a strica , a strâmba , a poci aspectul . Schimonosește cuvintele . 2. Refl . ( Despre oameni ) A se ... ZGÂÍ , zgâiesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A deschide tare , a căsca , a holba ochii ; a se uita cu insistență , a privi lung , a se uita cu ochii mari . 2. Refl . A se strâmba , a se schimonosi , a se ... POCÍ , pocesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( - și ) schimba în rău înfățișarea sau forma ; a ( se ) urâți , a ( se ) strâmba , a ( se ) schimonosi . 2. Tranz . ( În credințele populare ) A desfigura , a sluți ; spec . a deochea . 3. Tranz . ( Rar ) A meni ... ... IZMENÍ , izmenesc , vb . IV . Refl . ( Fam . ) 1. A se purta fără naturalețe , cu mofturi ; a se fandosi . 2. A se uita urât , a se strâmba ( la cineva ) , a se ... SCĂLÂMBĂIÁ , scălâmbăiez , vb . I . Refl . ( Pop . și fam . ) A se strâmba , a se ... OȚĂRÎ , oțărăsc , vb . IV . Refl . ( Pop . ) 1. A se mânia , a se înfuria ; a se răsti la cineva . 2. A face grimase , a se ... pentru a - l lua în râs ) ; a maimuți . 2. Refl . A folosi gesturi sau vorbe afectate , a se strâmba , a se schimonosi ; a se ... să - și schimbe sau a - și schimba ( brusc ) poziția corpului sau a unei părți a corpului ; a ( se ) întoarce în altă direcție . 4. Refl . și tranz . A lua sau a da o poziție nefirească ; a ( se ... ZGÂMBOÍ^2 , zgâmboiesc , vb . IV . Refl . ( Reg . ) A se strâmba , a se Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||