|
|
||
|
Vezi și:TRUDI,
BĂLĂBĂNI,
OSTENI,
MUNCI,
MOȘI,
NECĂJI
... Mai multe din DEX...
(SE) TRUDI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) TRUDIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 105 pentru (SE) TRUDI. Paul Zarifopol - Unul care a luptat contra prostiei ... mai obraznice, mai pompoase prostii, în care indispensabil dospește piftia nediferențiată a speciei, homo stupidus et sollemnis, primatul deformat, care, suficient și caraghios, se trudește să stea pe două labe și să privească în sus. A fost chemarea naturală a lui France să urmărească, cu ... strâmbături. Literatura franceză este cea mai bogată poate în oameni unilateral și splendid inteligenți. Montaigne, Rabelais, La Rochefoucauld, Voltaire formează trupa de care veșnic nu se va liniști nici mângâia oastea compactă a proștilor, a celor gravi ca și a celor sentimentali, a celor ... a atacat, cu bolnăvicioasă ciudățenie, pe ea însăși. Ce câștig științific va putea lăsa pe urma ei această critică filozofică a inteligenței nu se poate hotărî acum. Să constatăm numai că secăturile triumfă îmbătate de perspectiva care se deschide fără margini balivernei sentimentale sau obraznice. Neputința intelectuală și ignoranța semianalfabetă a literaților de cafenele și răspântii ejaculează, fără frică și pudoare ... practicile erotice ale Kamasutramului, sau șamanism analfabetic de fakiri și piei-roșii, sleite în sosul șarlatanismului și al pozei vulgar-europene. Ceasul morții lui France ... Constantin Stamati - Aslanaș cel bogat și momița lui ... Eu tac mulcu, nu mai grăiesc, mă mir de ce văd acum! Că mai bine este omul să nu-nvețe nicicacum; Căci de ce să se trudească zi și noapte tot citind, Și de ce să-și piardă vremea patriei sale slujind? Și de ce fapte slăvite, Dacă nu sunt prețuite ... său Aslanaș. Însă acest băietan Nu semăna cu-al său tată, ci chiar a orangutan, Căci el numai când dormea din trup nu se schimosea, Dar îndat’ ce se trezea, Făcea cu mare iuțeală fel de fel de strâmbături Și sprintene sărituri. Cu toate acestea, Aslan simțindu-se nătărău, Și fiindcă de la dascăli învățase foarte rău, Au auzit de-o momiță Că se vinde la mezat Și că era minunată De-nvățată, Și că semăna cu dânsul și la fire și la stat. Deci au socotit s-o ... l băga în samă sau nu sta cu el la sfat, Fie onest învățat și de orice rang înalt, Așadar, cest fleac de om așa se obrăznici, C-a început a îndrăzni, A încredința pe toți, Că el cu a sa momiță în ... Dimitrie Anghel - Pe un volum de Charles Perrault ... furtunoasele patimi ori nostalgicele reverii, ca să ne înduioșeze sufletul. Iar cei ce le ascultau au căutat să deie trup negurelor ușoare și diafane ce se ridică și joacă peste ape, și le-au numit elfe, să întrevadă în contururile fantastice pe care le fac și le desfac nourii o lume ... aparență de realitate. Mobilele demodate acum și ele, căci șivoiul vremei a curs de atunci încoace, vechile obiceiuri rafinate ale Curții marelui Ludovic se vădesc în descripții, toată grația zilelor acestora fastuoase dau farmec întîmplărilor. Cetindu-le, regăsesc urma eroilor lui pretutindeni. Vechile mele citiri mi-i arată în ... el. Ce e curios e că opera aceasta el a scris-o mai mult ca să-și desfete copiii lui și că, necrezîndu-se demnă de reputația unui academician cum era el, a publicat-o întîi sub pseudonimul Perrault d'Armancour, nebănuind că tocmai această operă o ... și ce înțelepte pilde închid bietele povești ! Ele sunt o fereastră deschisă spre o lume mai bună, unde toate sunt cu putință, unde binefăcătoarele zîne se arată totdeauna la timp, unde cel nedrept și rău își ia pînă la sfîrșit răsplata, iar cel bun ajunge totdeauna la fericire. E lumea ideală ... Constantin Stamati - Motanul și bucătarul ... crâșmă în sat, Iar în cuhne au lăsat Pe-al său motan credincios Bucatele să păzească de șoarecii stricători Și de guzganii răpitori. Dar întorcându-se vede, Și nu poate crede, Găsind motanul pe masă, Ce se trudea mâncând Și spârcuind O găină grasă. Atunci el, ca un orator și ca un om învățat, Au strigat: “Oh, motane mâncăcios! Oh, tâlhar ... ți feștelești, făcând lucru de rușine, Mâncând bucate străine! Sau poate că ai uitat Că toți vecinii vor zice că motanul cel smerit, Ce ni se părea cinstit Și rușinos, Îi ca un lup mâncăcios, Și trebuia izgonit sau îndată spânzurat! Când eu către toți așa te-am lăudat, Că motanul ... Aceste pilde-nțelepte, Pentru omul făr’ de cuget și plin de năravuri rele, Sunt fabule și jucărele, Căci într-însul fapta bună nu poate să se Ivan Andreievici Krâlov - Motanul și bucătarul ... crâșmă în sat, Iar în cuhne au lăsat Pe-al său motan credincios Bucatele să păzească de șoarecii stricători Și de guzganii răpitori. Dar întorcându-se vede, Și nu poate crede, Găsind motanul pe masă, Ce se trudea mâncând Și spârcuind O găină grasă. Atunci el, ca un orator și ca un om învățat, Au strigat: “Oh, motane mâncăcios! Oh, tâlhar ... ți feștelești, făcând lucru de rușine, Mâncând bucate străine! Sau poate că ai uitat Că toți vecinii vor zice că motanul cel smerit, Ce ni se părea cinstit Și rușinos, Îi ca un lup mâncăcios, Și trebuia izgonit sau îndată spânzurat! Când eu către toți așa te-am lăudat, Că motanul ... Aceste pilde-nțelepte, Pentru omul făr’ de cuget și plin de năravuri rele, Sunt fabule și jucărele, Căci într-însul fapta bună nu poate să se ... Alecu Donici - Muntele Muntele de Alecu Donici Un munte se trudea de facere cumplit. Trei zile au vuit, Încât se clătina pământul de sub el; Dar în sfârșit s-au desfăcut Și au născut: Un șoricel! Această fabulă ca muntele e veche; Eu însă să ... ... trăsniți în zbor Căzură-n șanț deodată; Strigând deodată țara lor Cea-n două despicată. Alăturea de ei gemea Căzut și căpitanul, Izbit de moarte se trudea Cu ochii-nchiși sărmanul. El auzise pe cei doi Ce spuseră-n cădere, Și jalnic se-nălță-n noroi, Privindu-i cu durere. Și zise-apoi: O țară e, Cum una ni-e-mânia! Muntenia, Moldova ce? Trăiască România! Atunci și ... Alexandru Macedonski - Psalmi moderni ... de-a ta putere, Am râs de sfintele mistere Ce sunt în fiecare-atom... Iertare! Sunt ca orice om. Sunt ticălosul peste care Dacă se lasă o-ntristare De toți se crede prigonit, Dar, Doamne, nu m-ai părăsit... Sunt om ca orice om — iertare. IV - Dușmanii Dușmanii mei se înmulțesc Și nedreptatea mă-nfășoară... Abia mai pot să mai trăiesc De cine n-am lăsat să moară, Aleargă toți și mă-nnegresc, Ah! Viața ... fost Sau dă-mi obștescul adăpost... Zburam pe aripi strălucite. VI - Și-au zis... Și-au zis: — e singur — e pierdut Asupra mea se năpustiră... Onoarea mea o nimiciră, Am sângerat, dar am tăcut. Mă înjosiră, mă loviră, Cu mici, cu mari mă răstigniră; Din inimă nu mi-au ... răsplată. Cât am trudit, cât am muncit. VIII - Eram Eram puternic împărat Prin sufletească poezie, Prin tinerețe, prin mândrie, Prin chip de înger întrupat. Mi se-mplinea orice dorință, Era o lege-a mea voință; Râdeam de orice dușmănie... Prin sufletească poezie, Domneam de soartă nencercat. Eram puternic împărat ... ... vremile acele, Ca o madonă sfântă, scăldată în lumină. Ce clară stă-n pervazul copilăriei mele Figura ta cuminte, duioasă și senină! O lene grea se lasă din cerul cald de vară. De soare-i plină casa. Tu-ncet, pășind pe scânduri, Lași storurile groase și dai muștele-afară. Apoi, prostii ... de-a mele asculți și cazi pe gânduri. O lene grea se lasă din cerul cald de vară. Curg valuri mari de umbră și se-mpânzesc pe vale. Din șes, privim spre codru, cum soarele se-neacă. În mirosul de iarbă, tăcuți pășim agale, Și bolta răcorită mai jos parcă s-apleacă, Curg valuri mari de umbră și se-mpânzesc pe vale. Stai dreaptă-n strana vechii biserici de la țară; Eu bat la sfinți mătănii, și-i pup, și-i rog cuminte, Cum ... de bine, Și ce măriri m-așteaptă în norocoasa-mi cale! Din câți copii pe lume-s, nici unul nu-i ca mine... Ce dureros se stinse deșarta-ți așteptare! Pierdut, te văd, din cruda vieții vijelie, Nenorocită mamă, și plâng că nu-s în stare O slabă mângâiere să-ți ... ... Dimitrie Anghel - Povestea celor necăjiți ... ta neagră, chinuită și bătătorită de muncă. Dar, cum sta și gândea așa, o undă de vânt cald clătină creștetul pletos al copacului sub care se adumbrise și o risipă de fiori albe căzu peste neagra lui sărăcie... Și atunci băgă de seamă că vremea se premenise afară și că lumea era frumoasă, mai mare dragul s-o privești. În grădină râdeau flori, prin dumbrăvi se îngânau cucii, grâele săltate înverzeau câmpurile, viile înveseleau colinele, în sfârșit, o bogăție întreagă aruncată din dărnicia lui Dumnezeu se răsfăța pretutindeni. Și i se păru și mai nedrept atunci, căci își zicea el : "Și eu sunt făptura Celui-de-sus, și numai eu stau ca o pată în toată ... necăjit visă că în somnul lui mergea după un scăpătat de soare pe largul unui șes întins, deasupra căruia deodată o flacără scăpără, luci și se făcu nevăzută. Întâi nu-i veni să creadă și frecându-se la ochi își făcu semnul crucii. Dar cum porni înainte, flacăra se ivi din nou și îl ademeni. Atunci se luă după ea. Flacără și om se ... ... somn, tânăra mamă copilașu-și ține-n poală, Și plângând îl netezește pe obrajii arși de boală. De cu sară mititelul încetase să mai țipe: Se ducea, văzând cu ochii, viața-i fărâmită-n clipe. Peste ochii mari și tulburi cad pleoapele-obosite, Somnu-l biruie adoarme. Suflări repezi, ca gonite ... curmate... Ea tresare; cum le-ascultă, șir de fulgeri îi străbate Întunericul din suflet. Pe păreți, în bezna rece, Fâlfâind ca o aripă, para focului se trece. Iat-o scoborând la vale, galbenă și istovită, Cu odorul strâns la sânu-i; cu privirea ațintită Spre biserica cu sfânta, ea-și silește ... făr-a se simți trudită: Ea credea profund, orbește... Mare și nenchipuită E credința ce-ntr-un suflet înnoptat și trist încape! Nu se poate făcătoarea de minuni să nu mi-l scape, Își zicea mereu în gându-i, inimă de piatră fie, Și-ncă s-ar zdrobi de ... ești și mută!... Și c-un hohot lung cadavrul îl aruncă-n fața sfintei, Care, huruind greoaie, la pământ căzu-nainte-i. Și durerea i se sparse-n neagră deznădăjduire, De mânie-i scapăr' ochii ea strigă în aiurire: O, desigur, n-ai fost mamă, și de porți un prunc la ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru (SE) TRUDIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru (SE) TRUDI. ... cuvinte pripite înaintea lui Dumnezeu; căci Dumnezeu este în cer, și tu pe pămînt, de aceea să nu spui vorbe multe. 3 Căci, dacă visurile se nasc din mulțimea grijilor, prostia nebunului se cunoaște din mulțimea cuvintelor. 4 Dacă ai făcut o juruință lui Dumnezeu, nu zăbovi s`o împlinești, căci Lui nu -I plac cei fără minte ... ei toți Cel Prea Înalt. 9 Dar un folos pentru țară în toate privințele, este un împărat prețuit în țară. 10 Cine iubește argintul, nu se satură niciodată de argint, și cine iubește bogăția multă, nu trage folos din ea. Și aceasta este o deșertăciune! 11 Cînd se înmulțesc bunătățile, se înmulțesc și ceice le papă: și ce folos mai are din ele stăpînul lor decît că le vede cu ochii? 12 Dulce este somnul lucrătorului ... venit, așa se întoarce, și nu poate să ia nimic în mînă din toată osteneala lui. 16 Și acesta este un mare rău, anume că se duce cum venise; și ce folos are el că s`a trudit în vînt? 17 Ba încă, toată viața lui a mai ... ... minciuna; și nu prin adevăr sînt ei puternici în țară; căci merg din răutate în răutate, și nu Mă cunosc, zice Domnul.`` 4 ,,Fiecare să se păzească de prietenul lui, și să nu se încreadă în niciunul din frații săi; căci orice frate caută să înșele, și orice prieten umblă cu bîrfeli. 5 Se trag pe sfoară unii pe alții, și nu spun adevărul; își deprind limba să mintă, și se trudesc să facă rău.`` - 6 ,,Locuința ta este în mijlocul fățărniciei, și, de fățarnici ce sînt, nu vor să Mă cunoască, -zice Domnul.`` - 7 ,,De ... lor, pînă -i voi nimici.`` 17 ,,Așa vorbește Domnul oștirilor: ,Căutați, și chemați plîngătoarele să vină! Trimeteți la femeile iscusite, ca să vină! 18 Să se grăbească să facă o cîntare de jale asupra noastră ca să ne curgă lacrămile din ochi, și să curgă apa din pleoapele noastre! 19 Căci ... vor cădea ca gunoiul pe cîmpii, cum cade înapoia secerătorului un snop, pe care nu -l strînge nimeni!`` 23 ,,Așa vorbește Domnul: ,Înțeleptul să nu se laude cu înțelepciunea lui, cel tare să nu se laude cu tăria lui, bogatul să nu se laude cu bogăția lui. 24 Ci cel ce ... ... răspunde la plîngerea mea. 2 Domnul mi -a răspuns, și a zis: ,,Scrie proorocia, și sapă -o pe table, ca să se poată citi ușor! 3 Căci este o proorocie, a cărei vreme este hotărîtă, se apropie de împlinire, și nu va minți; dacă zăbovește, așteaptă -o, căci va veni și se va împlini negreșit. 4 Iată, i s`a îngîmfat sufletul, nu este fără prihană în el; dar cel neprihănit va trăi prin credința ... le strîngă la el, și toate popoarele le trage la el. 6 Nu va fi el de batjocura tuturor acestora, de rîs și de pomină? Se va zice: ,,Vai de cel ce adună ce nu este al lui! Pînă cînd se va împovăra cu datorii? 7 Nu se vor ridica deodată ceice te-au împrumutat? Nu se vor trezi asupritorii tăi, și vei ajunge prada lor? 8 Fiindcă ai jăfuit multe neamuri, toată rămășița popoarelor te va jăfui, din pricina vărsării sîngelui ... cel ce zidește o cetate cu sînge, care întemeiază o cetate cu nelegiuire! 13 Iată, cînd Domnul oștirilor a hotărît lucrul acesta, popoarele se ... ... chiar înțelepciunea. 10 Tot ce mi-au poftit ochii, le-am dat; nu mi-am oprit inima dela nicio veselie, ci am lăsat -o să se bucure de toată truda mea, și aceasta mi -a fost partea din toată osteneala mea. 11 Apoi, cînd m`am uitat cu băgare ... zilele următoare totul este uitat. Și apoi și înțeleptul moare, și nebunul! 17 Atunci am urît viața căci nu mi -a plăcut ce se face supt soare: totul este deșertăciune și goană după vînt. 18 Mi-am urît pînă și toată munca pe care am făcut -o supt soare ... deșertăciune și un mare rău. 22 Căci, drept vorbind, ce folos are omul din toată munca lui și din toată străduința inimii lui, cu care se trudește supt soare? 23 Toate zilele lui sînt pline de durere, și truda lui nu este de cît necaz: nici măcar noaptea n`are odihnă ... este bun din agoniseala lui! Dar am văzut că și aceasta vine din mîna lui Dumnezeu. 25 Cine, în adevăr, poate să mănînce și să se bucure fără El? 26 Căci El dă omului plăcut Lui înțelepciune, știință și bucurie; dar celui păcătos îi dă grija să strîngă și s`adune ... ... au intrat în casa lui. Le -a pregătit o cină, a pus să coacă azimi și au mîncat. 4 Dar nu se culcaseră încă, și oamenii din cetate, bărbații din Sodoma, tineri și bătrîni, au înconjurat casa; tot norodul a alergat din toate colțurile. 5 ... Iar pe oamenii care erau la ușa casei i-au lovit cu orbire, dela cel mai mic pînă la cel mai mare, așa că degeaba se trudeau să găsească ușa. 12 Bărbații aceia au zis lui Lot: ,,Pe cine mai ai aici? Gineri, fii și fiice, și tot ce ai în ... 15 Cînd s`a crăpat de ziuă, îngerii au stăruit de Lot, zicînd: ,,Scoală-te, ia-ți nevasta și cele două fete, cari se află aici, ca să nu pieri și tu în nelegiuirea cetății.`` 16 Și fiindcă Lot zăbovea, bărbații aceia l-au apucat de mînă, pe el ... înaintea Domnului. 28 Și -a îndreptat privirile spre Sodoma și Gomora, și spre toată Cîmpia; și iată că a văzut ridicîndu-se de pe pămînt un fum, ca fumul unui cuptor. 29 Cînd a nimicit Dumnezeu cetățile Cîmpiei, Și -a adus aminte de ... ... împotriva Babilonului niște vînturători cari -l vor vîntura, și -i vor goli țara. Vor veni din toate părțile asupra lui, în ziua nenorocirii. 3 Să se întindă arcul împotriva celui ce își întinde arcul, împotriva celui ce se mîndrește în platoșa lui!`` ,,Nu cruțați pe tinerii lui! Nimiciți cu desăvîrșire toată oștirea lui! 4 Să cadă uciși în țara Haldeilor, străpunși de lovituri ... sbîrlite! 28 Pregătiți împotriva lui pe neamuri, pe împărații Mediei, pe cîrmuitorii lui și pe toate căpeteniile lui, și toată țara supt stăpînirea lor! 29 Se clatină pămîntul, se cutremură; căci planul Domnului împotriva Babilonului se împlinește; și El va face din țara Babilonului un pustiu nelocuit. 30 Vitejii Babilonului nu mai luptă, ci stau în cetățui; puterea le este sleită ... vor țipa ca niște pui de lei. 39 Cînd vor fi încălziți de vin, le voi da să bea, și -i voi îmbăta, ca să se veselească, și apoi să adoarmă somnul cel de veci, ca să nu se mai scoale, zice Domnul.`` 40 ,,Îi voi pogorî ca pe niște miei la tăiere, ca pe niște berbeci și niște țapi. 41 Cum s`a ... ... ... ei, 9 ca nu cumva să-ți dai altora vlaga ta, și unui om fără milă anii tăi; 10 ca nu cumva niște străini să se sature de averea ta, și tu să te trudești pentru casa altuia; 11 ca nu cumva să gemi, la urmă, cînd carnea și trupul ți ... mă nenorocesc de tot în mijlocul poporului și adunării!`` 15 Bea apă din fîntîna ta, și din izvoarele puțului tău. 16 Ce, vrei să ți se verse izvoarele afară? Și să-ți curgă rîurile pe piețele de obște? 17 Lasă-le să fie numai pentru tine, și nu pentru străinii de ... lui. 22 Cel rău este prins în înseși nelegiuirile lui, și este apucat de legăturile păcatului lui. 23 El va muri din lipsă de înfrînare, se ... odihna lor, iar pe ceice lucraseră cu neprihănire depărtîndu-se de locul sfînt și uitați în cetate. Și aceasta este o deșertăciune! 11 Pentrucă nu se aduce repede la îndeplinire hotărîrea dată împotriva faptelor rele, de aceea este plină inima fiilor oamenilor de dorința să facă rău. 12 Totuș, măcarcă păcătosul ... rău, nu este fericit și nu-și va lungi zilele, întocmai ca umbra, pentru că n`are frică de Dumnezeu. 14 Este o deșertăciune care se petrece pe pămînt: și anume sînt oameni neprihăniți, cărora le merge ca și celor răi cari fac fapte rele, și sînt răi, cărora le merge ... deșertăciune. 15 Am lăudat dar petrecerea, pentru că nu este altă fericire pentru om supt soare de cît să mănînce și să bea și să se veselească; iată ce trebuie să -l însoțească în mijlocul muncii lui, în zilele vieții pe cari i le dă Dumnezeu supt soare. 16 Cînd mi ... vede somn cu ochii, nici zi nici noapte, - 17 am văzut atunci toată lucrarea lui Dumnezeu, am văzut că omul nu poate să pătrundă ce se face supt soare; oricît s`ar trudi ... ... caprele sălbatice puii? Vezi tu pe cerboaice cînd fată? 2 Numeri tu lunile în cari sînt însărcinate, și cunoști tu vremea cînd nasc? 3 Ele se pleacă, fată puii, și scapă iute de durerile lor. 4 Puii lor prind vlagă și cresc supt cerul slobod, pleacă, și nu se mai întorc la ele. 5 Cine a lăsat slobod măgarul sălbatic, izbăvindu -l de orice legătură? 6 I-am dat ca locuință pustiul ... nici de cum! 17 Căci Dumnezeu nu i -a dat înțelepciune, și nu i -a făcut parte de pricepere. 18 Cînd se scoală și pornește, rîde de cal și de călărețul lui. 19 Tu dai putere calului, și -i îmbraci gîtul cu o coamă ce fîlfăie? 20 ... Nchezatul lui puternic răspîndește groaza. 21 Scurmă pămîntul, și, mîndru de puterea lui, se aruncă asupra celor înarmați; 22 își bate joc de frică, nu se teme, și nu se dă înapoi dinaintea săbiei. 23 Zîngănește tolba cu săgeți pe el, sulița și lancea strălucesc, 24 fierbe de aprindere, mănîncă pămîntul, n`are astîmpăr cînd ... ... ... stăruit de împărat, și i-au zis: ,,Să știi, împărate, că, după legea Mezilor și Perșilor, orice oprire sau orice poruncă, întărită de împărat, nu se poate schimba!`` 16 Atunci împăratul a poruncit să aducă pe Daniel, și să -l arunce în groapa cu lei. Împăratul a luat ... și au pus -o la gura gropii. Împăratul a pecetluit -o cu inelul lui și cu inelul mai marilor lui, ca să nu se schimbe nimic cu privire la Daniel. 18 Împăratul s`a întors apoi în palatul său, a petrecut noaptea fără să mănînce ... În revărsatul zorilor, însă, împăratul s`a sculat și s`a dus în grabă la groapa cu lei. 20 Și apropiindu-se de groapă, a chemat pe Daniel cu un glas plîngător. Împăratul a luat cuvîntul, și a zis lui Daniel ... de toate limbile, cari locuiau în toată împărăția: ,,Pacea să vă fie dată din belșug! 26 Poruncesc ca, în toată întinderea împărăției mele, oamenii să se teamă și să se ... ... dar, la cuvîntul Tău, voi arunca mrejile!`` 6 Dupăce le-au aruncat, au prins o așa de mare mulțime de pești că începeau să li se rupă mrejile. 7 Au făcut semn tovarășilor lor, cari erau în cealaltă corabie, să vină să le ajute. Aceia au venit și au umplut amîndouă ... i -a zis El, ,,de te arată preotului, și adu pentru curățirea ta ce a rînduit Moise, ca mărturie pentru ei.`` 15 Se răspîndea tot mai mult vestea despre El, și oamenii se strîngeau cu grămada, ca să -L asculte și să fie vindecați de boalele lor. 16 Iar El se ducea în locuri pustii, și Se ruga. 17 Într`una din zile, Isus învăța pe noroade. Niște Farisei și învățători ai Legii, cari veniseră din toate satele Galileii și Iudeii și ... haină nouă un petec, ca să -l pună la o haină veche; altmintrelea, rupe și haina cea nouă, și nici petecul luat dela ea, nu se potrivește la cea veche. 37 Și nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi; altmintrelea, vinul cel nou sparge burdufurile, se varsă, și burdufurile se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) TRUDIRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru (SE) TRUDI. ... vb . IV . Intranz . și refl . ( Pop . ) 1. A munci din greu , a depune mari eforturi ( fizice sau intelectuale ) ; a se sili , a se osteni . 2. A se căzni , a se ... BĂLĂBĂNÍ , bălăbănesc , vb . IV . 1. Tranz . și refl . A ( se ) deplasa într - o parte și într - alta , adesea cu mișcări legănate , șovăitoare ; a ( se ) bălăngăni , a ( se ) bălăngăi , a bălălăi , a se bănănăi . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se trudi , a se lupta cu cineva sau cu ceva ; a se certa , a se ... Intranz . A - și pierde puterile din cauza unui efort ; a obosi . 2. Refl . , Intranz . A depune eforturi , a se strădui , a se trudi . 3. Refl . , Intranz . A obosi umblând , mergând ; p . ext . a merge , a se ... a crea ceva ; a avea o ocupație ; a lucra . 2. Refl . A - și da osteneală ; a se strădui , a se trudi . 3. Tranz . ( Înv . și pop . ) A supune la cazne , a tortura . 4. Refl . și intranz . ( Înv . și pop . ) A suporta ... ... a da nou - născutului primele îngrijiri , a - i tăia buricul . 2. Intranz . și refl . ( Fam . ) A lucra încet , a se trudi mult la un lucru , a se căzni ( fără succes ) ; a se mocăi , a se ... amărî , a supăra . 2. Refl . A depune eforturi ( mări ) pentru realizarea unui scop ; a - și da osteaneala , a se trudi ; a se |
||