|
|
||
|
Vezi și:UMEZI,
UMEZIRE,
REVENI,
STROPI,
ROURA,
JILĂVI,
SCOLOPENDRĂ,
LUNECUȘ,
REAVĂN,
LIMBĂ,
PODZOL
... Mai multe din DEX...
(SE) UMEZI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru (SE) UMEZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 170 pentru (SE) UMEZI. Elisabeta de Wied - Fluturi sărutându-se ... Elisabeta de Wied - Fluturi sărutându-se Fluturi sărutându-se de Elisabeta de Wied Cu gene 'ncins-a ochii tăi Cel ce-a creiat din veci iubirea, Iar ei sclipiri de ... am uita de-aproape. Atunci eu sorb în ochii mei Privirea ta, și mă 'mpresoară Scântei, un râu adânc de foc – Iar genele mi se scoboară. Se ... ștrengarul. Dar tot privind la ele, găsi zorelelor o scădere; prea își schimbau fața; dimineața într-un fel, la amiază într-alt fel, iar seara se-nchideau morocănoase. „Nu-s statorniceâ€�, adăugă craiul și plecă mai departe. Cum zbura, așa, deasupra straturilor, mirosul rozetei îi umezi sufletul. Repede se coborî de se așeză pe o tulpină de rozetă. Și cum rămăsese pierdut, răsuflând mireasma îmbătătoare, se gândea: „Nu e floare mai fermecătoare ca rozeta, degeaba! În mireasma ei să mori, și mori fericit.â€� Gândind astfel, privi mai bine tulpina ... crinii albi ca spuma laptelui!â€� Fără să stea în cumpână, își făcu vânt spre lujerul înalt, subțire și mândru al unui crin întârziat. Așezându-se în potirul parfumat, alb ca zăpada, berbantul își destinse aripile puțin, să se odihnească, dar băgă de seamă că se umpluse de praful galben al florii și se necăji: „Foarte mulțumesc de gazdă, dacă e vorba să ies mânjit!... Și unde mai pui că aici stai ca într-o mănăstire.â€� Se ... căută cu ochii trandafirii . Îi zări. Se coborî încet, curtenitor, se ... țipăt jalnic ca un suspin Și, plecând capul sub aripioară, Pe creanga mică adoarme lin, Zamfira tristă din cort ieșise Și cu ochi umezi lung se uita La cornul lunii ce se ivise, Vărsând pe frunte-i lumina sa. De când în lume gingașa fată Zâmbea ca floarea de pe câmpii, Numai de soare fu sărutată Pe ... Părul său negru ca nori de ploaie De-a lung pe umeri neted cădea. Ades copila mândră, vioaie, De soare-n păru-i se ascundea. Iar când pe frunte-i ducea cofiță Cu apă rece de la izvor, Când era umedă-a sa guriță Și-i sălta ... nori, Și toată noaptea sta ea pe gânduri În doruri tainice, în dulci fiori. Acum ea, tristă, din cort ieșise Și cu ochi umezi lung se uita La cornul lunii ce se ivise, Iar glasu-i jalnic așa cânta: Crai-nou, strălucite! Plânsă m-ai găsit, Cu gânduri mâhnite, Cu chipul cernit. Inima-mi jelește, Dar nu ... de galbeni pe-al său grumaz, Avea pe frunte naframă albă, Iar flori nici una pe-al său obraz! Trei zile-n urmă Crai-nou se ... albelor nopții regine, Sau cum din zilele poetic june A idealului iese minune. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează, Se-ndoaie talia-i în albă haină Parcă-i o tÄ›midă a nopții taină. Pe-o liră gingașă și argintie Mânuța-i coardele ... și stele În ciuda mea taine îmi spun  Ah! cum le-aș smulge pe toate Să fac din ele cununi. În codru o creangă se-ndoaie, O poartă prin frunze, și-n prag Un chip cu ochi mari se ivește  Ah! cum mi-ar putea fi de drag. Un murmur feeric dezmiardă voios A salei tăcere senină. Din bolta ferestei arcată ... ieșind dintr-a stâncilor colți Le împle cu mii de tablouri. Lumina-i de-argint În nouri s-a frânt Și se-ncheagă prin naltele dome Fantome. În hainele albe de neguri de-argint Și creții de roze purpure, Și părul pe frunte cu stele e prins ... Ca visuri strecor, Ducând înstelata lor viață Prin ceață. Un șuier în noapte, prin codri, un vânt, Un freamăt  și totul dispare... Și nori ... ... albelor nopții regine, Sau cum din zilele poetic june A idealului iese minune. Păru-i ca aurul fața-ncadrează, Cunună-n undele-i se furișează, Se-ndoaie talia-i în albă haină Parcă-i o tÄ›midă a nopții taină. Pe-o liră gingașă și argintie Mânuța-i coardele ... și stele În ciuda mea taine îmi spun  Ah! cum le-aș smulge pe toate Să fac din ele cununi. În codru o creangă se-ndoaie, O poartă prin frunze, și-n prag Un chip cu ochi mari se ivește  Ah! cum mi-ar putea fi de drag. Un murmur feeric dezmiardă voios A salei tăcere senină. Din bolta ferestei arcată ... ieșind dintr-a stâncilor colți Le împle cu mii de tablouri. Lumina-i de-argint În nouri s-a frânt Și se-ncheagă prin naltele dome Fantome. În hainele albe de neguri de-argint Și creții de roze purpure, Și părul pe frunte cu stele e prins ... Ca visuri strecor, Ducând înstelata lor viață Prin ceață. Un șuier în noapte, prin codri, un vânt, Un freamăt  și totul dispare... Și nori ... ... în noapte pe umeri el purtase Corăbii cu trei poduri, nenumărate vase Spre-apus și răsărit. Acum dismierdat însă de-a ginilor suflare Se legăna molatice cu-o leneșă mișcare Și, ca oglindă vie, sub cer se întindea. Iar luna zîmbitoare, și tainică, și lină, Vărsînd pe-a sale unde dulci spume de lumină, Cu fața sa bălaie în el ... depărtare un zbor de elcovani, Ar vrea pe luciul apei, ca paserile-acele, Să fugă-n sînul nopței, zburînd spre Dardanele, Departe de tirani. Nu se zărea atunce pe umeda cîmpie Decît scîntei și fulgeri de flacară-argintie Ce, șerpoind pin apă, pluteau și s-alungau, Sau delfini fără număr, care ... Ce vin de prin pustii. Deodată-n întuneric o barcă nezărită Trecu ca visul negru pe-o frunte adormită, Lăsînd o urmă lungă pe-adîncul umed plai. Pe mal un cîntic dulce se auzi deodată; Iar barca cu grăbire spre cîntic înreptată Se ... aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită ... mai veni. Cerul rămase acoperit de nori. Cea dintâi picătură de ploaie o izbi rece, greoaie. Câteva zile a plouat. Nici rândunele nu se mai vedeau. Dar mirosul crinilor, seara, se împrăștia puternic, umed: o amețea. După zilele acestea, lipsite de scânteiere, soarele răsări într-o dimineață înfocat, vărsând parcă flăcări, încălzind totul în câteva clipe. Raza o fripse ... legănându- ... de George Coșbuc Pe creștet de dealuri e soare, Dar umbre-ale nopții prin văi, Și-n umeda nopții răcoare Soldatul, departe de-ai săi, Se zbate, și geme, și moare. Îi sîngeră pieptul de-arsură. Iar apa se zbuciumă rar Devale, și-alene murmură — Ah, umed un deget măcar Să-l puie pe vînăta gură ! Dar trupu-i e frînt de prin cruce. Voind să se nalțe puțin, De-aseară se-ncearcă s-apuce Cu mînile-o creangă de spin. El vede părîul ! Măsoară Cu ochii, trei palme de drum. Așa de cînește să moară ! Se ... tăcere prin văi. El nici nu mai simte ce-l doare Și nici nu mai strigă pe-ai săi, Nu plînge, nu geme. El moare. Se-ncinge cu aur cununa Pădurii de brad de pe culmi, Doinește și vîntul într-una Cîntînd somnoroșilor ulmi, Străbate prin vale-acu luna. Ea vede ... Dimitrie Anghel - Hipparc și Didona ... oraș se surpă în mare, și albastrul ochilor ce le răsfrîngea toate acestea se făcu negru ca și noaptea de afară... Tîrziu, raza unui luceafăr se aprinse în ei, și cînd se trezi din visuri, Hipparc, în loc de luminile cunoscute ce le vedea ici-colo aprinzîndu-se sfioase după colonadele templelor, văzu un întreg cer de stele licărind cu mișcătoarele-i puncte de foc în adîncimea celor două infinituri albastre. Un vînt ... stinse și această ultimă fantasmagorie. Singurătatea necunoscutului împresura acum, spaima, cu miliardele de guri pe care le au valurile, cînta în jurul șubredei corăbii, înfricoșător se întindea deasupra curba cerului, sprijinindu-se pe abisuri, și mai înfricoșătoare se urca cealaltă, scufundată în adîncuri. Aprige și tumultuoase, aprinzînd fosforescențe, se ridicau valurile să vadă frumusețea Didonei, unul peste altul săreau talazurile fugărindu-se, negre prăpăstii ce căscau o clipă, fluide punți se întindeau și înspumatul norod nu mai avea astîmpăr. Un abis, peste care plutea divina frumusețe a liniilor ce le întrupase întîmplător natura, se ... stîng, tăind întunerecul, în timp ce cu cel drept își ținea comoara și urmă să plutească pe adîncuri, pînă ce într-un zor de ziuă se trezi pe nisipul cald și Dimitrie Bolintineanu - La băile Cleopatrei ... duce către băi? Picioarele-i plăpânde călcat-au pe aice Când trupa grațioasă de vergine finice, Ierihoene roze puneau sub pașii săi. II Dar soarele se culcă... Tăcere!... O femeie Apare-n acest loc! Cosița-i voluptoasă, în aure, scânteie Și brâu-i scump răspândă torente dulci de foc. Ca soarele ... umeri râura. Iar albele ei sclave, de vise îmbătate, Tapete prețioase aștern în calea sa. Pe lespede de marmur cu aur poleite Mantila-i purpuroasă se mișcă... A căzut, Și sclavele-i suave, ca vise înflorite, Formează împrejuru-i un cerc nestrăbătut. Dar iată steaua dulce din umbră se ... tăcute răsfață-a lor cosică Și albele lor sânuri cu dalbe sărutări. Căci grupa cestor vergini, folatre, tinerele, Prin valurile limpezi, prin raze se juca, Lucind ca vise dalbe ce-n nopți amari și grele Vin a ne înșela. Pe albele tunice în flori d-argint cusute ... zbor?" Așa vorbi regina. Din harpa-i aurită Atrage cântec dulce, curmat de dulci oftări. Iar vocea-i întristată, cu cântecu-i unită, Lăsă să se auză aceste suspinări: ,,În darn cerem să-nturne frumoasa tinerețe, Fatalei noastre sorți! Căci zilele umane sunt flori de frumusețe Născute în grădina neîmpăcatei morți ... George Coșbuc - O noapte pe Caraiman ... noapte pe Caraiman O noapte pe Caraiman de George Coșbuc Scoboară degrabă ciobanul La târlă cu oile lui. E seară pe culme, și nu-i: Se-ntunecă-ncet Caraimanul Cum nu-l mai văzui. Stau neguri pe Jepi, pe Furnica, Și neguri pe Vârful-cu-Dor: Se lasă din umedul nor Tăcerea și noaptea și frica Pe culmile lor. S-a stins după muceda stâncă Și ultimul roșu de-apus ... Noapte,-ale tale Tăcute puteri! N-aude urechea, nu vede Nici ochiul nimic. Și de viu Tu pari îngropat în sicriu Și sufletu-n tine se crede Un pom în pustiu! Așa înaintea creării A fost tohu-bohu, socot: Plutea peste-adânc Sevaot, Și, neștiutor al mișcării, Sta haosul ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru (SE) UMEZIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru (SE) UMEZI. ... UMEZÍ , umezesc , vb . IV . 1. Refl . și tranz . A deveni sau a face să devină umed . 2. Refl . ( Despre ochi ) A se ... UMEZÍRE , umeziri , s . f . Acțiunea de a ( se ... REVENÍ^2 , revín , vb . IV . Intranz . 1. A veni din nou , a se întoarce . 2. A se întoarce la o stare anterioară ( obișnuită ) ; a - și recăpăta echilibrul sufletesc , forța etc . 3. A se ocupa din nou de un subiect , de o idee , a se opri din nou la . . . ; a relua . 4. A i se atribui un bun cuiva . 5. A renunța la cele spuse , promise , a nu mai respecta . 6. A costa . REVENÍ ... 1. Intranz . și refl . ( Despre pământ , aer etc . ) A deveni jilav , a se umezi . 2. Refl . ( Despre timp ) A se ... STROPÍ , stropesc , vb . IV . Tranz . , intranz . , refl . și refl . recipr . A ( se ) uda ( ușor , superficial ) prin împroșcare , a ( se ) umezi ușor , a ( se ... ROURÁ , pers . 3 rourează , vb . I. 1. Intranz . A cădea rouă . 2. Tranz . și refl . A ( se ) umezi , a ( se ... JILĂVÍ , jilăvesc , vb . IV . Tranz . și refl . A ( se ... SCOLOPÉNDRĂ , scolopendre , s . f . Mic animal miriapod care trăiește în locuri umede și întunecoase și se ... LUNECÚȘ , lunecușuri , s . n . 1. Loc ( umed sau înghețat ) pe care se ... REÁVĂN , - Ă , reveni , - e , adj . ( Despre soluri ) Care are suficientă umiditate pentru ca lucrările de cultură să se poată executa în condiții optime ; p . ext . umed ... LÍMBĂ , limbi , s . f . I. Organ musculos mobil care se află în gură , servind la perceperea gustului , la mestecarea și la înghițirea alimentelor , la om fiind și organul principal de vorbire . II. 1. Sistem de ... plastic etc . care înlesnește încălțarea pantofilor ; încălcător . 4. Bucată de piele , de pânză etc . lungă și îngustă , care acoperă deschizătura încălțămintei în locul unde aceasta se încheie cu șiretul . 5. Lama de metal a unui cuțit , a unui briceag etc . 6. Flacără de formă alungită . 7. Fâșie ... ... PODZÓL , podzoluri , s . n . Sol nisipos și lutos , de culoare cenușie , sărac în calciu , cu fertilitate naturală slabă , care se formează sub vegetația pădurilor , într - un climat rece și umed Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||