|
|
||
|
Vezi și:STAT,
?STA,
STAȚIONA,
STAȚIOGRAF,
STAȚIONAR,
STAȚIONARE,
STAȚIONAT,
STAȚIUNE,
ȚINE,
HEGEMONIE,
NAȚIONAL
... Mai multe din DEX...
?STA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ?STARezultatele 1 - 10 din aproximativ 1920 pentru ?STA. Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră Dimitrie Anghel - Privind o stea terestră Privind o stea terestră de Dimitrie Anghel Publicată în Tribuna [Arad], XV, 267, 6 [19] dec. 1911, p. 214. Am în fața mea un glob terestru. Un albastru uniform spune imensul oceanelor, marea împărăție a apelor, nemărginirea mișcătoare care nu-și mai află astîmpăr, fluidul element ce predomnește asupra uscaturilor. Figuri bizare, pe care aleargă umbre ușoare ce înseamnă uriașii munți, dungi abia scrise ce sunt fluviile mari, locuri goale și necunoscute ce sunt imensele pustiuri, pe care n-a călcat poate pas de om, zugrăvesc continentele. Cu cît curba urcă spre poluri, mai trist, mai gol, mai necunoscut se întinde rotundul pe care trăim. Acolo stînci de ghiață dăinuiesc de veacuri, ghețari uriași își ridică ascuțitele vîrfuri spre cer, eratice blocuri coboară dezrobite din cînd în cînd de soarele avar, ca să vie spre noi. Imensul albastru, ce înrămează ceea ce n-au putut încă să cuprindă valurile, e însemnat cu toate acestea de slabe cărări negre, de puncte de cerneală așezate unul lîngă altul, de un paianjeniș de fire încurcate, ce-și povestesc tovărășiile ce le-au legat oamenii, de nevoile ce au întins punți mișcătoare de ... Mihai Eminescu - Stau în cerdacul tău... Mihai Eminescu - Stau în cerdacul tău... Stau în cerdacul tău... de Mihai Eminescu Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină. Deasupra-mi crengi de arbori se întind, Crengi mari în flori de umbră mă cuprind Și vântul mișcă arborii-n grădină. Dar prin fereastra ta eu stau privind Cum tu te uiți cu ochii în lumină. Ai obosit, cu mâna ta cea fină În val de aur părul despletind. L-ai aruncat pe umeri de ninsoare, Desfaci visând pieptarul de la sân, Încet te-ardici și sufli-n lumânare... Deasupră-mi stele tremură prin ramuri În întuneric ochii mei rămân, Ș-alături luna bate trist în Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea... ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea... Peste codri sta cetatea... de Mihai Eminescu Peste codri sta cetatea Stăpânind singurătatea... Luna plină strălucea, Din nălțimea cea albastră Bătea tainic la fereastră. Și pe negrele zăbrele Sta domnița după ele, Uitându-se norilor Calea zburătorilor. Părul galben, abia creț, Peste tâmple sta răzleț Și trecând pe după tâmple Ca un val de aur împle Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. Și e una la părinți, Cum e ... de femeie; A lui glas la miez de noapte E ca muzica de șoapte, Când se clatin rămurele Și suspină păsărele. Și cum sta domnița dusă Și pe gânduri multe pusă, Teiul nalt crescut sub geamuri I-au întins vro două ramuri Încărcate,-nfloritoare Și frumos mirositoare, Și aude ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea ... Mihai Eminescu - Peste codri sta cetatea Peste codri sta cetatea... de Mihai Eminescu Peste codri sta cetatea Stăpânind singurătatea... Luna plină strălucea, Din nălțimea cea albastră Bătea tainic la fereastră. Și pe negrele zăbrele Sta domnița după ele, Uitându-se norilor Calea zburătorilor. Părul galben, abia creț, Peste tâmple sta răzleț Și trecând pe după tâmple Ca un val de aur împle Umerele și spinarea Și întreagă arătarea. Și e una la părinți, Cum e ... de femeie; A lui glas la miez de noapte E ca muzica de șoapte, Când se clatin rămurele Și suspină păsărele. Și cum sta domnița dusă Și pe gânduri multe pusă, Teiul nalt crescut sub geamuri I-au întins vro două ramuri Încărcate,-nfloritoare Și frumos mirositoare, Și aude ... Mihai Eminescu - O stea pin ceruri Mihai Eminescu - O stea pin ceruri O stea pin ceruri de Mihai Eminescu O stea pin ceruri o văd că trece Și eu un nume i-am pus din zbor, Numele unei inime rece, Fără fior. Ea nevăzută acum se stinge, Nimeni în zboru-i n-o-a urmărit; Numai un ochi singur umed o plânge Căci o-a iubit. Știți de ce stelei i-am dat un nume, Numele unui suflet răcit, Ce-acuma palid, uitat de lume, A-mbătrânit? Pentru că ochiul ce lăcrimează După-acea steauă care s-a stins Este-al meu suflet ce meditează, E-ochiul meu Ștefan Octavian Iosif - Stai și-asculți sub ramuri... Ştefan Octavian Iosif - Stai şi-asculţi sub ramuri... Stai și-asculți sub ramuri... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 16 aprilie 1895 Stai și-asculți sub ramuri albe Cum departe geme vîntul Și privești la cer prin ceața Care-nvăluie pămîntul. Vezi și crînguri, vezi și cîmpuri Triste și pustii, departe: Iarnă-n suflet, iarnă-n fire, Iarnă afli-n orice parte... Însă crăngile se scutur Fără veste. Abătut, Crezi că valuri de zăpadă Peste tine au căzut. Ah, nu-s valuri de zăpadă ! Tresărind din vis, te sperii: Plouă flori mirositoare, Joacă razele puzderii. Farmec fioros de dulce ! Iarna se preschimbă-n vară, Fulgii se preschimbă-n floare, Inima iubește Heinrich Heine - Stai și-asculți sub ramuri... Heinrich Heine - Stai şi-asculţi sub ramuri... Stai și-asculți sub ramuri... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 16 aprilie 1895 Stai și-asculți sub ramuri albe Cum departe geme vîntul Și privești la cer prin ceața Care-nvăluie pămîntul. Vezi și crînguri, vezi și cîmpuri Triste și pustii, departe: Iarnă-n suflet, iarnă-n fire, Iarnă afli-n orice parte... Însă crăngile se scutur Fără veste. Abătut, Crezi că valuri de zăpadă Peste tine au căzut. Ah, nu-s valuri de zăpadă ! Tresărind din vis, te sperii: Plouă flori mirositoare, Joacă razele puzderii. Farmec fioros de dulce ! Iarna se preschimbă-n vară, Fulgii se preschimbă-n floare, Inima iubește Mihai Eminescu - Stai deasupră-mi (N. Lenau) Mihai Eminescu - Stai deasupră-mi (N. Lenau) Stai deasupră-mi de Mihai Eminescu N. Lenau Stai deasupră-mi, ochi de întuneric, Cu putere mă pătrunde-acu  Serioasă, blândă, visătoare, Neadâncit de dulce, noapte, tu! Cu-al întunecimii tale farmec Risipește ceața lumii reci, Să te simt plutind deasupra vieții-mi, Singuratic, tu, în veci de Mihai Eminescu - Un om de stat (Wernicke, 1697) Mihai Eminescu - Un om de stat (Wernicke, 1697) Un om de stat de Mihai Eminescu Wernicke, 1697 Un om de stat, ce multe îți promite, Să nu-i arăți că tu nu-i dai credință, Ci-i mulțămește cu-nchinări smerite. Ca să nu-și dea prea mult silință, Te fă că crezi orice el o să-ți zică. Ajută-l însuți tu, ca să te mință: Destul folos, dacă măcar nu-ți Ioan Slavici - Doi feți cu stea în frunte Ioan Slavici - Doi feţi cu stea în frunte Doi feți cu stea în frunte de Ioan Slavici 1872 A fost ce-a fost; dacă n-ar fi fost, nici nu s-ar povesti. A fost odată un împărat. Împăratul acesta stăpânea o lume întreagă, și în lumea asta era un păcurar bătrân și o păcurăriță, care aveau trei fete: Ana, Stana și Lăptița. Ana, cea mai în vârstă dintre surori, era frumoasă, încât oile înce- tau a paște când o zăreau în mijlocul lor; Stana, cea mijlocie, era frumoasă, încât lupii păzeau turma când o vedeau pe dânsa stăpână; iară Lăptița, cea mai tânără soră, albă ca spuma laptelui și cu păr moale ca lâna mielușeilor, era frumoasă — mai frumoasă decât surorile sale împreună — frumoasă cum numai dânsa era. Într-o zi de vară, când razele soarelui erau mai stâmpărate, cele trei surori se duseră ca să culeagă căpșune în marginea codrilor. Pe când ele culegeau căpșunele, îndată se aude un șir de tropote, ca și când ar veni și s-ar apropia o ceată de călăreți. Era cine era: era tocmai feciorul împăratului, venind ca să meargă cu ... Vasile Alecsandri - Cântece de stea și povestea vorbei de Anton Pann Vasile Alecsandri - Cântece de stea şi povestea vorbei de Anton Pann Cântece de stea și Povestea vorbei de Anton Pann de Vasile Alecsandri Există la noi o carte foarte prețioasă și de o mare însemnătate, un adevărat tezaur de spiritul și de înțelepciunea poporului român; și însă acea carte, necunoscută de acei care ar trebui să o cunoască, zace lepădată în fundul librăriilor! Ca și dânsa, autorul ei, pierdut în umbră, a fost pe timpul lui victima superbiei ignorante, și chiar astăzi, când societatea noastră s-a democratizat, astăzi, când oamenii literați și-au dobândit un loc la soare, numele lui Anton Pann deșteaptă mai mult imaginea unui psalt de strană, decât suvenirul unui poet. Cine a fost Anton Pann? -- Un simplu cântăreț de biserică, iată ce răspund indiferenții! -- Ce a scris Anton Pann ? -- Spitalul amorului , iată ce răspund ignoranții! E timpul dar a spune adevărul și a face lumină pe mormântul unui om de merit, care în cursul vieții sale modeste a scris fără a se gândi la recompensă, și a cules, coordonat, publicat Proverburile noastre, acele cugetări ieșite din ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ?STARezultatele 1 - 10 din aproximativ 561 pentru ?STA. ... STAT ^3 , staturi , s . n . 1. Faptul de a sta . 2. Înălțime a corpului omenesc , statură ; p . ext . înfățișare . V. sta . STAT ^1 , state , s . n . 1. Teritoriul și populația asupra cărora își exercită autoritatea această organizație ; țară . 2. ( La pl . , în evul mediu ) . Denumire a ... STA , stau , vb . I . Intranz . I. 1. ( Despre oameni și animale ) A se opri din mers , a rămâne pe loc ; a ... de ceva , a atârna de ceva . 4. A pluti la suprafața unui lichid . IV. 1. ( În expr . ) A - i sta cuiva bine ( sau rău ) = a ( nu ) i se potrivi cuiva ceva , a ( nu ) fi așa cum se cuvine , a - i ... ... STAȚIONÁ , staționez , vb . I . Intranz . ( Despre vehicule , trenuri , nave etc . ) A sta câtva timp într - un loc ( de pe traseu ) , așteptând suirea și coborârea pasagerilor , încărcarea și descărcarea mărfurilor etc . , p . ext . ( despre oameni ) a se ... STAȚIOGRÁF , stațiografe , s . n . ( Nav . ) Instrument pentru determinarea pe o hartă a poziției unei nave . [ Pr . : - ți - STAȚIONÁR , - Ă , staționari , - e , adj . , s . n . I. Adj . 1. Care nu variază câtva timp ; constant . 2. ( Despre un mediu fluid ) Care are în fiecare punct o viteză independentă de timp ; ( despre un câmp de forțe ) care are în fiecare punct o intensitate independentă de timp . II. S . n . 1. Serviciu într - un spital sau instituție spitalicească în care sunt internați ( pentru un timp mai scurt ) bolnavii în vederea stabilirii diagnosticului și pentru tratament . 2. ( Înv . ) Navă de luptă care supraveghea traficul vaselor dintr - un port . [ Pr . : - ți - STAȚIONÁRE , staționări , s . f . Faptul de a staționa ; oprire . [ Pr . : - ți - o - ] - V. STAȚIONÁT^2 , - Ă , staționați , - te , adj . Care staționează . [ Pr . : - ți - o - ] - V. staționa . STAȚIONÁT^1 s . n . Staționare . [ Pr . : - ți - o - ] - V. STAȚIÚNE s . f . v . ... loc , a - l împiedica să - și urmeze drumul . 6. Tranz . A face pe cineva să aștepte . 7. Refl . ( Rar ) A sta mai mult timp într - un anumit loc . 8. Refl . A sta într - o anumită poziție , a lua sau a avea o anumită atitudine sau ținută . Se ținea drept . 9. Refl . ( Pop . , determinat ... foc ) = a se lupta , a se război cu cineva . A ține strajă = a străjui , a sta de strajă . A ține locul cuiva = a înlocui pe cineva . IX. Tranz . și refl . ( Pop . ) A ( se ) considera , a ... HEGEMONÍE s . f . Faptul de a avea rolul de conducere ; supremație , dominație , de obicei a unui stat față de alte state . [ Var . : heghemoníe s . f . ] HEGEMONÍE s . f . Faptul de a avea rolul de conducere ; supremație , dominație , de obicei a unui stat față de alte state . [ Var . : heghemoníe s . NAȚIONÁL , - Ă , naționali , - e , adj . Care este propriu sau aparține unei națiuni , unui stat , care caracterizează o națiune sau un stat ; care se referă la o națiune , la un stat sau le reprezintă ; care este întreținut sau instituit de stat ; ( despre instituții de cultură ) în care se vorbește limba națiunii Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||