|
|
||
Vezi și:ÎMBRĂCAT,
ÎMBRĂCARE,
ÎMBRĂCĂMINTE,
ÎNȚOLI,
MUIAT,
ÎMPLĂTOȘA,
ÎMPLĂTOȘAT,
ÎNȚOLIT,
ÎNCOTOȘMĂNA,
ÎNCOTOȘMĂNAT,
ÎNFĂȚA
... Mai multe din DEX...
ÎMBRĂCA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎMBRĂCÁ, îmbrác, vb. I. Refl. și tranz. 1. A(-și) acoperi corpul cu veșminte. ** Refl. A purta haine de o anumită croială, de o anumită calitate etc. 2. A-și procura sau a procura cuiva hainele trebuincioase. 3. A (se) acoperi, a (se) înveli. ** Tranz. A înfăța perna sau plapuma. ** Tranz. A înveli cu hârtie, cu material plastic etc. copertele unei cărți, ale unui caiet etc. ** Tranz. A fereca icoane, bijuterii etc. în aur sau în argint. ** Tranz. Fig. A învălui, a ascunde (adevărata înfățișare, adevăratul aspect etc.). - Lat. *imbracare (< braca "pantaloni").Sursa : DEX '98 A (se) îmbrăca ≠ a (se) dezbrăcaSursa : antonime ÎMBRĂCÁ vb. 1. a se echipa, a se înveșmânta, (înv. și reg.) a se învește. (Vă rog să vă \~ și să mergem.) 2. a-și lua, a-și pune. (Și-a \~ haina și a plecat.) 3. a pune, a trage. (\~ cămașa pe tine.) 4. v. înfăța. 5. v. tapisa. 6. a (se) acoperi, a (se) înveli, (înv. și pop.) a (se) coperi. (A \~ o carte.) 7. v. fereca.Sursa : sinonime îmbrăcá vb., ind. prez. 1 sg. îmbrác, 3 sg. și pl. îmbrácăSursa : ortografic A ÎMBRĂCÁ îmbrác tranz. 1) (haine) A pune pe corp. \~ rochia. 2) (ființe) A acoperi cu haine, potrivindu-le pe corp. \~ copilul. 3) (persoane, încăperi etc.) A asigura cu haine, cu lucruri casnice. \~ familia. \~ casa. 4) și fig. A asigura cu un înveliș extern. \~ o pernă. \~ o carte. [Sil. îm-bră-] /<lat. îmbracareSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎMBRĂCARezultatele 1 - 10 din aproximativ 422 pentru ÎMBRĂCA. Petre Ispirescu - Găinăreasa Găinăreasa de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat și o împărăteasă. În căsătoria lor ei au trăit ca frații, și numai o fată au fost făcut. Ca și mumă-sa, această fată, din naștere, era cu o stea în frunte. Murind împărăteasa, a lăsat cu sufletul la ceasul morții ei și cu jurământ ca împăratul, soțul ei, să nu văduvească, ci să ia de soție pe aceea la care se va potrivi condurul ei. Împăratul o iubea, nevoie mare. Și nici în ruptul capului nu voia să se însoare de a doua oară. Un an întreg, întreguleț o plânse după înmormântarea ei. Sfatul împărăției, știind hotărârea împărătesei, lăsată cu grai de moarte, se tot ținea de câra împăratului ca să se însoare, și mai multe nu. El se tot împotrivea cu fel de fel de cuvinte. Daca văzu și văzu că scăpare nu este, se lăsă și el după sfatul mai-marilor împărăției. Dete condurul răposatei împărătese și doi trimiși ai Sfatului împărătesc răzbătu țări și cetăți, căutând la cine s-ar potrivi condurul. Nu trecu mult și se întoarseră precum ... Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea greci Alexandru Beldiman - Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 Tragodia sau mai bine a zice jalnica Moldovii întîmplare după răzvrătirea grecilor, 1821 de Alexandru Beldiman Fragmente Informații despre această ediție Cuprins 1 [Invocația] 2 [Parada eteriștilor] 3 [Fărădelegile ienicerilor] 4 Note [Invocația] Ce necaz, ce osîndire, vai mie ! ce foc amar, Ce trăsnet și ce lovire, ce otrăvitori pahar. Cine-au socotit vrodată, cine-au putut pune-n gînd, Jalnica țării stricare s-o vază așa curînd? În ce stare, amar mie! te cutremuri cînd gîndești A lacrimilor năvală, chip nu este s-o oprești. Toată țara-i în picioare, om peste om dă fugând, O suflare nu întîmpini și să n-o privesti plîngînd. Sate, orașe, ținuturi, mai toate pustiile vezi; Ș-un norod în îngrijire, atâta încât nu-l crezi Povățuitoriu [1] nu crede, n-ascultă mîngăitoriu, Aleargă, neștiind unde, vor liman [2] , cer agiutoriu. Cine să-l povățuiască [3] , căci dregătorii n-au rămas, Cei mai îndrăzneți și vrednici din dregătorii s-au tras [4] Vai, ponorături [5] , prăpăstii, codrii cei înfricoșați Gem de duioasa oftare a celor înspăimîntați. Toți aleargă, cer ... Dimitrie Anghel - Ceasornicul bunicii Dimitrie Anghel - Ceasornicul bunicii Ceasornicul bunicii de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Fantoma amintirii", în Revista democrației române , I, 29, 26 sept. 1910. p. 1140—1142. Urmez o stradă cunoscută, pe care am străbătut-o atîția ani de zile, și fără să mă gîndesc la năvala anilor care au curs peste mine, de cînd trăiesc departe, mi se pare ciudat că prin grădini nu văd aceiași pomi, la geamuri aceleași figuri cunoscute. Aci își apleca ramurile un cais, și dincolo, noaptea, nălucea un arțar alb ca o fantomă. Oprit lîngă un grilaj de fier, îmi reazim capul ca să privesc înlăuntrul unei curți, și nu mai recunosc vechile case în care am stat. Străinul care s-a mutat și-a pus pecetea lui. E tăcere, nu văd nici o trăsură la scară, nici o siluetă de misit, nici o umbră de cerșetor. Și totuși, stînd afară, mă strecor, cu gîndul înlăuntru urc scările, trec ușurel prin ganguri și intru în odaia unde am copilărit. Cu puterea amintirii așez lucrurile la loc, covoarele vechi cu flori șterse, iconostasul în firida din părete, rînduiesc icoanele îmbrăcate în argint, aprind candela, apoi, făcîndu-mă copil, îngenunchi o clipă ... Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Dimitrie Anghel - Rochia bunicei Rochia bunicei de Dimitrie Anghel Publicată în Minerva , IV, 1267, 27 iunie 1912, p. 2. Alb ca un caier era capul bunicei, o spumă ridicată pe creste îi era părul, o zăpadă ce nu putea s-o mai topească nici o primăvară îi împodobea statornic fruntea. Noaptea de odinioară în zi albă se prefăcuse, întunerecul în lumină, în argint curat, abanosul. O mireasă timpurie fusese, măruntă la trup încă, aproape de copilă, pășise în fața altarului. De subt cununa de lămîiță spumegat ca un torent și albă ca o coadă de cometă, sub șuvoiul de aur al betelei, vălul de borangic îi cobora pînă la călcîie, iar de la călcîie, poala lungă a rochiei ei de mireasă scria pe pămînt valuri obosite, înflorite de spumă, pe unde trecea. Tînăr, gîtul gol și nevrîstnicii umeri, nerotunziți încă, se vedeau din tăietura dibace a foarfecei ce despicase cu meșteșug faiul alb. Curba sînului abia ridica pieptărașul, șoldurile ascuțite se străvedeau prin rochie, și faldurile, dinainte pînă în josul piciorușelor mici, cădeau rigide, triste, funerare aproape, cum trebuie să cadă de-a lungul trupului unei vestale. O cingătoare largă, făcută dintr-o ... Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur Petre Ispirescu - Făt-Frumos cu părul de aur Făt-Frumos cu părul de aur de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată într-o pustie mare un pustnic, și petrecea singur singurel. Vecinii săi erau fiarele pădurilor. Și așa era de bun la Dumnezeu, încât toate dobitoacele i se închinau, când se întâlneau cu dânsul. Într-una din zile se duse pustnicul pe marginea gârlei, care curgea pe-aproape de coliba lui, și iată văzu că vine pe apă un sicriaș smolit și încleit bine, și auzi un orăcăit de copil ieșind dintr-însul. Stătu puțin de cugetă și, după ce făcu rugăciune, intră în apă și trase cu o prăjină sicriașul la margine. Când deschise, ce să vază în el? Un copilaș ca de vro două luni; îl scoase din sicriu și cum îl luă în brațe tăcu. Acest copil avea un baier atârnat de gât. Și, dacă îl luă, văzu că într-însul era o scrisoare, o ceti și află că copilul de față este lepădat de o fată mare de împărat, care alunecase și ea în valurile lumei și, care, de frica părinților, lepădă copilul, îl puse în ... Nicolae Filimon - Omul de piatră ... și mai subțiri decît pînza paianjenului. Doamna Chiralina o să cumpere cămăși, și daca nu le va uda cu lacrimi de turturică, cum se va îmbrăca cu dînsele, va muri; cine aude și va spune cuiva să se facă cu totul și cu totul de piatră. Pe cînd vîntul spunea toate ... Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" Ion Luca Caragiale - Teatrul cel Mare - "Urâta satului" Teatrul cel Mare – "Urâta satului" de Ion Luca Caragiale vodevil în 2 acte, prelucrat de d. E. Carada, muzica de d. A. Flechtenmacher Joia trecută, 22 decembre, pe scena Societății dramatice naționale s-a jucat cu succes Urâta satului, piesă cu muzică în două acte. Subiectul acestei piese este tras din un roman de George Sand, Petite Fadette dramatizat în franțuzește de un fabricant vodevilist cu un nume puțin cunoscut și localizat pe românește, încă de mult, de d. Carada, același d. Carada (fost redactor al Românului, fost deputat, fost consilier municipal al capitalii, fost general de brigadă în garda națională, fost poet dramatic și liric național român) care acum, dupe retragerea din viața politică și literară, ține negustorie de spirtoase și face pe samsarul la Paris. Nu-i vorba, omul de treabă, fie ce-o fi, tot om de treabă rămâne. Astfel, prin urmare, George Sand — Mr. Chose— D. Carada: se deslușește prea ușor cum subiectul acestei piese este foarte frumos, planul sec și ordinar, iar stilul, sau, cum am zice, redacția... este— este d. Carada. Urâta satului s-a mai jucat ... Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun (Adunate din norod) Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Doi boieri de cei mari, O! Leroi, Doamne [1]! Ca și doi drumari, O! Leroi, Doamne! Vin din Rusalim, Merg spre Vithleem. Dară cine sunt? Îi Iosif cel sfânt Și Maria sfântă, Care așa cuvântă: — Iosif, mi-i greu De acest drum rău. Vină să ne odihnim. Și să ne umbrim. De un plop au dat Și acolo au stat, De s-au răcorit. Plopul că s-o clătinat, Umbra că s-au tras, Soarele i-au ars... Sfânta Maria Mult se supără Și mi-l blestemă, Din gură-mi zicea: — Plop afurisit, Să nu fii rodit, Să crești tot în sus, Umbră nu mi-ai adus! Iară au plecat Și ei mi-au plecat Prin văi și vâlcele, Miriști, păpușoiști. Precista au picat, Căci s-au împiedicat De-o tufă din cale. Ea, oftând cu jale, Din gură-mi zicea Și mi-o blestema: — Tufă-afurisită, Să nu crești în sus, Cine de tine se va-mpiedica, Toți te-or blestema... Iar au mai plecat, Un măr au aflat. Și ei ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură iară la prestevirea omului Cuvânt de învățătură iară la prestevirea omului de Antim Ivireanul Întristat, jalnic și amar să vĂ©de a fi răspunsul morții la om, de vrĂ©me ce Dumnezeu pe strămoșul nostru Adam, pentru păcatul neascultării, l-au osândit spre moarte, zicându-i: Pământ ești și în pământ vei mĂ©rge. Însă de va sta neștine să ia seama cu tot dinadinsul socoteala aceii osânde și sfârșitul acelui răspuns a lui Dumnezeu nu o va afla să fie muncă și pedeapsă, ce mare facere de bine și mare dobândă. Pentru căci de n-ar fi hotărât Dumnezeu moartea la om era să se facă răotatea nemoartă și păcatul necurmat. Și pentru aceasta zice Sfânta Scriptură și acum ca nu cumva să întinză mâna sa și va lua din lemnul vieții și va mânca și va trăi în vĂ©ci. Preceput-aț pricina, cum că după ce au mâncat din lemnul cunoștinții și au căzut în păcatul neascultării l-au oprit Dumnezeu să nu carea cumva să mănânce și din lemnul vieții și va trăi în vĂ©ci și să se facă răutatea nemoartă și va rămânea omul ... Dimitrie Anghel - A patra Parcă Dimitrie Anghel - A patra Parcă A patra Parcă de Dimitrie Anghel Harnice, posomorite și sinistre torc cele trei surori la lumina lividă a opaițului ce le luminează. Severă ține una în mîna-i vestejită furca fatală, cu lîna albă și neagră din care scapătă un fir de întuneric și altul de lumină ; cu luare-aminte învîrtește cealaltă fusul neastîmpărat pe care vine să se cercuiască firul; implacabilă și nerăbdătoare așteaptă ce-a de-a treia cu ascuțita-i foarfecă gata să întrerupă deșirul. O vorbă nu-și spun, căci ce-ar putea sa-și spună ? Un zîmbet nu schimbă, căci gurile lor nu-s făcute să zîmbească ; o înduioșare nu trece în ochii lor, căci ele n-au vreme să se înduioșeze. În albul lor veștmînt, pe care joacă lumina albastrului opaiț ca pe niște giulgiuri, cele ce n-au cunoscut divinul farmec al tinereții, nici bucuria ce-o resimte frumusețea în fața oglinzii, nici reveriile dulci ce le dă amorul, torc înainte nesfîrșita lînă ce-o scapătă caierul înfrățind firul de lumină și firul de întuneric pe care așteaptă să-l taie recele fier al foarfecei... Sinistră toarce ... Dimitrie Anghel - Dantura Dantura de Dimitrie Anghel Din volumul plănuit "Arca lui Noe" Publicată în Minerva , III, 1046, 14 nov. 1911, p. 1. A moșteni implică un cadavru, evocă un catafalc, făclii aprinse care ard și flutură, coroane și discursuri de multe ori ; și cu toate acestea, ce dulce lucru e a moșteni. Ce voluptate e să te găsești stăpîn pe un lucru de-a gata muncit, să devii proprietar în cursul unei nopți, să deschizi uși și sertare care ți-erau străine, să-ți predai la intrare pălăria și pardesiul unui servitor ce ți se înclină și să-ți asculți singur zgomotul pașilor ce trezesc ecourile propriului tău eu , care se va așeza și etala fără nici o discuție, în locul binevoitorului de cujus , care a fost așa de gentil să se strămute într-o proprietate în adevăr inalienabilă. En rîd, și cu toate acestea fiecăruia îi se poate întîmpla o asemenea năpastă, să muncească pentru un altul. Unii se conving devreme că banul odată agonisit muncește singur pentru tine și că telepatii ciudate și afinități nebănuite există între ban și ban. Încredințați de aceasta, pîna ce ajung să aibă ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎMBRĂCARezultatele 1 - 10 din aproximativ 134 pentru ÎMBRĂCA. ... Nu vă îngrijorați de viața voastră, gîndindu-vă ce veți mînca, sau ce veți bea; nici de trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. Oare nu este viața mai mult decît hrana, și trupul mai mult decît îmbrăcămintea? 26 Uitați-vă la păsările cerului: ele nici nu samănă, nici ... ei. 30 Așa că, dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba de pe cîmp, care astăzi este, dar mîne va fi aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca El cu mult mai mult pe voi, puțin credincioșilor? 31 Nu vă îngrijorați dar, zicînd: ,,Ce vom mînca?`` Sau: ,,Ce vom bea?`` Sau: ,,Cu ce ... ... cu brîul de in, și să-și acopere capul cu mitra de in; acestea sînt veșmintele sfințite, cu cari se va îmbrăca el dupăce își va spăla trupul în apă. 5 Să ia, dela adunarea copiilor lui Israel, doi țapi pentru jertfa de ispășire, și un berbece ... ... Nu vă îngrijorați, cu privire la viața voastră, gîndindu-vă ce veți mînca, nici cu privire la trupul vostru, gîndindu-vă cu ce vă veți îmbrăca. 23 Viața este mai mult de cît hrana, și trupul mai mult de cît îmbrăcămintea. 24 Uitați-vă cu băgare de seamă la corbi: ei ... ei. 28 Dacă astfel îmbracă Dumnezeu iarba, care astăzi este pe cîmp, iar mîne va fi aruncată în cuptor, cu cît mai mult vă va îmbrăca El pe voi, puțin credincioșilor? 29 Să nu căutați ce veți mînca sau ce veți bea, și nu vă frămîntați mintea. 30 Căci toate aceste ... ... acesta, supus putrezirii, să se îmbrace în neputrezire, și trupul acesta muritor să se îmbrace în nemurire. 54 Cînd trupul acesta supus putrezirii, se va îmbrăca în neputrezire, și trupul acesta muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci se va împlini cuvîntul care este scris: ,,Moartea a fost înghițită de biruință. 55 Unde îți este biruința, moarte? Unde ... Leviticul Capitol 8 Leviticul 7 Leviticul Capitol 8 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Ia pe Aaron și pe fiii lui împreună cu el, veșmintele, untdelemnul pentru ungere, vițelul pentru jertfa de ispășire, cei doi berbeci și coșul cu azimile, 3 și cheamă toată adunarea la ușa cortului întîlnirii.`` 4 Moise a făcut cum îi poruncise Domnul; și adunarea s`a strîns la ușa cortului întîlnirii. 5 Moise a zis adunării: ,,Iată ce a poruncit Domnul să se facă.`` 6 Moise a adus pe Aaron și pe fiii lui, și i -a spălat cu apă. 7 A pus tunica pe Aaron, l -a încins cu brîul, l -a îmbrăcat cu mantia, și a pus pe el efodul, pe care l -a strîns cu brîul efodului cu care l -a îmbrăcat. 8 I -a pus pieptarul, și a pus în pieptar Urim și Tumim. 9 I -a pus mitra pe cap, iar pe partea dinainte a mitrei a ... 1 Imparati Capitol 6 1 Imparati 5 1 Imparati Capitol 6 1 În al patru sute optzecilea an după ieșirea copiilor lui Israel din țara Egiptului, Solomon a zidit casa Domnului, în al patrulea an al domniei lui peste Israel, în luna Ziv, care este luna a doua. 2 Casa pe care a zidit -o împăratul Solomon Domnului, era lungă de șase zeci de coți, lată de douăzeci, și înaltă de treizeci. 3 Pridvorul dinaintea templului casei avea o lungime de douăzeci de coți, în lățimea casei, și zece coți lărgime în fața casei. 4 Împăratul a făcut casei ferestre largi înlăuntru și strîmte afară. 5 A zidit lipite de zidul casei mai multe rînduri de odăi, unul peste altul, de jur împrejur, cari înconjurau zidurile casei, Templul și sfîntul locaș; și a făcut astfel odăi lăturalnice de jur împrejur. 6 Catul de jos era lat de cinci coți, cel dela mijloc de șase coți, iar al treilea de șapte coți; căci pe partea deafară a casei a făcut arcade strîmte împrejur ca grinzile să nu fie prinse în zidurile casei. 7 Cînd ... Estera Capitol 4 Estera 3 Estera Capitol 4 1 Mardoheu, aflînd tot ce se petrecea, și -a sfîșiat hainele, s`a îmbrăcat cu un sac și s`a presărat cu cenușă. Apoi s`a dus în mijlocul cetății, scoțînd cu putere strigăte amare, 2 și a mers pînă la poarta împăratului, a cărei intrare era oprită oricui era îmbrăcat cu un sac. 3 În fiecare ținut unde ajungea porunca împăratului și hotărîrea lui, a fost o mare jale printre Iudei; posteau, plîngeau și se boceau, și mulți se culcau în sac și cenușă. 4 Slujnicele Esterei și famenii ei au venit și i-au spus lucrul acesta. Și împărăteasa a rămas îngrozită. A trimes haine lui Mardoheu ca să -l îmbrace, și să ia sacul de pe el, dar el nu le -a primit. 5 Atunci Estera a chemat pe Hatac, unul din famenii pe cari -i pusese împăratul în slujba ei, și l -a însărcinat să se ducă să întrebe pe Mardoheu ce înseamnă lucrul acesta și de unde vine. 6 Hatac s` ... Psalmii Capitol 109 Psalmii 108 Psalmii Capitol 109 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David.) Dumnezeul laudei mele, nu tăcea! 2 Căci protivnicii au deschis împotriva mea o gură rea și înșelătoare, îmi vorbesc cu o limbă mincinoasă, 3 mă înconjoară cu cuvîntări pline de ură, și se războiesc cu mine fără temei. 4 Pe cînd eu îi iubesc, ei îmi sînt protivnici; dar eu alerg la rugăciune. 5 Ei îmi întorc rău pentru bine, și ură pentru dragostea mea. 6 Pe vrăjmașul meu pune -l supt stăpînirea unui om rău, și un pîrîș să stea la dreapta lui! 7 Cînd va fi judecat, să fie găsit vinovat, și rugăciunea lui să treacă drept un păcat! 8 Puține să -i fie zilele la număr, și slujba să i -o ia altul! 9 Să -i rămînă copiii orfani, și nevastă-sa văduvă! 10 Copiii lui să umble fără niciun căpătîi și să cerșească, să-și caute pînea departe de locuința lor dărîmată! 11 Cel ce l -a împrumutat, să -i pună mîna pe tot ce are, și străinii să -i jăfuiască rodul muncii lui! 12 Nimeni să nu mai țină la el, și nimeni să ... ... vecie; voi locui în el, căci l-am dorit. 15 Îi voi binecuvînta din belșug hrana, voi sătura cu pîne pe săracii lui. 16 Voi îmbrăca în mîntuire pe preoții lui, și credincioșii lui vor scoate strigăte de bucurie. 17 Acolo voi înălța puterea lui David, voi pregăti o candelă unsului ... Ezechiel Capitol 9 Ezechiel 8 Ezechiel Capitol 9 1 Apoi a strigat cu glas tare la urechile mele: ,,Apropiați-vă voi cari trebuie să pedepsiți cetatea, fiecare cu unealta lui de nimicire în mînă!`` 2 Și iată că au venit șase oameni de pe drumul porții de sus dinspre miază noapte, fiecare cu unealta lui de nimicire în mînă. În mijlocul lor era un om îmbrăcat într -o haină de in, și cu o călimară la brîu. Au venit și s`au așezat lîngă altarul de aramă. 3 Slava Dumnezeului lui Israel s`a ridicat de pe heruvimul pe care era, și s`a îndreptat spre pragul casei; și el a chemat pe omul acela care era îmbrăcat cu haina de in și care avea călimara la brîu. 4 Domnul i -a zis: ,,Treci prin mijlocul cetății, prin mijlocul Ierusalimului, și fă un semn pe fruntea oamenilor, cari suspină și gem din pricina tuturor urîciunilor, cari se săvîrșesc acolo. 5 Iar celorlalți le -a zis, în auzul meu: ,,Treceți după el în cetate, și loviți; ochiul vostru să fie fără milă, și să ... Ezechiel Capitol 10 Ezechiel 9 Ezechiel Capitol 10 1 M`am uitat, și iată că pe cerul care era deasupra capului heruvimilor era ceva ca o piatră de safir; deasupra lor se vedea ceva asemănător cu un chip de scaun de domnie. 2 Și Domnul a zis omului aceluia îmbrăcat în haine de in: ,,Vîră-te între roatele de supt heruvimi, umple-ți mînile cu cărbunii aprinși cari sînt între heruvimi, și împrăștie -i peste cetate!`` Și el s`a vîrît între roate supt ochii mei. 3 Heruvimii stăteau în partea dreaptă a casei, cînd s -a vîrît omul acela între roate, iar norul a umplut curtea din lăuntru. 4 Atunci slava Domnului s`a ridicat de pe heruvimi, și s`a îndreptat spre pragul casei, așa în cît Templul s`a umplut de nor, și curtea s`a umplut de strălucirea slavei Domnului. 5 Vîjiitul aripilor heruvimilor s`a auzit pînă la curtea de afară, ca glasul Dumnezeului Celui Atotputernic, cînd vorbește, 6 Cînd a poruncit deci omului aceluia îmbrăcat în haina de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMBRĂCARezultatele 1 - 10 din aproximativ 121 pentru ÎMBRĂCA. ... ÎMBRĂCÁT^2 , - Ă , îmbrăcați , - te , adj . ( Despre oameni ) Cu trupul acoperit de haine ; înveșmântat . - V. îmbrăca . ÎMBRĂCÁT^1 s . n . Faptul de a ( se ) îmbrăca ; îmbrăcare . - V. îmbrăca ... ÎMBRĂCÁRE s . f . Acțiunea de a ( se ) îmbrăca și rezultatul ei ; îmbrăcat ^1 . - V. îmbrăca ... material cu care se acoperă o piesă sau o construcție pentru a o izola , pentru a o proteja etc . [ Gen . : îmbrăcămintei ] - Îmbrăca ... ÎNȚOLÍ , înțolesc , vb . IV . Tranz . și refl . ( Fam . ) A ( se ) îmbrăca în haine noi ; a ( se ) îmbrăca MUIÁT^2 , - Ă , muiați , - te , adj . 1. Introdus într - un lichid , umezit , îmbibat cu lichid . 2. Cu hainele îmbibate cu apă ; plouat , stropit , udat . 3. Fig . Stors de puteri , lipsit de energic , moleșit , vlăguit . 4. ( Despre țesături sau obiecte de îmbrăcăminte ) Întrețesut cu fir de aur ; p . ext . ( despre oameni ) îmbrăcat cu astfel de haine ; îmbrăcat frumos , împodobit . 5. ( Fon . ; despre consoane ) Palatalizat . - MUIÁT^1 s . n . Muiere ^2 . - V. ... ÎMPLĂTOȘÁ , împlătoșez , vb . I . Refl . ( Rar ) A se îmbrăca ÎMPLĂTOȘÁT , - Ă , împlătoșați , - te , adj . ( Rar ) Îmbrăcat , înarmat cu o platoșă . - V. ÎNȚOLÍT , - Ă , înțoliți , - te , adj . ( Fam . ) Care este bine îmbrăcat , care are haine noi ; fig . parvenit . - V. ... ÎNCOTOȘMĂNÁ , încotoșmănez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) îmbrăca ÎNCOTOȘMĂNÁT , - Ă , încotoșmănați , - te , adj . îmbrăcat ( prea ) gros ; înfofolit . [ Var . : încotoșmănít , - ă adj . ] - V. ... ÎNFĂȚÁ , înf ? ț , vb . I . Tranz . A îmbrăca Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||