|
|
||
Vezi și:ÎMPUȚINARE,
ÎMPUȚINAT,
DESCREȘTE,
SĂRĂCI,
SCĂDEA
... Mai multe din DEX...
ÎMPUȚINA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎMPUȚINÁ, împuținez, vb. I. Refl. A se reduce ca număr, ca mărime; a se micșora, a descrește, a diminua, a scădea. * Expr. A i se împuțina cuiva inima sau a se împuțina cu inima = a se descuraja; a se înfricoșa. - În + puțin.Sursa : DEX '98 A (se) împuțina ≠ a (se) înmulți, a mări, a sporiSursa : antonime A împuțina ≠ a sporiSursa : antonime A se împuțina ≠ a se înmulțiSursa : antonime ÎMPUȚINÁ vb. 1. v. reduce. 2. a (se) micșora, a (se) reduce, a (se) restrânge, a scădea, (înv. și reg.) a (se) strâmta. (Locurile de pășune s-au \~.) 3. a se reduce, a scădea, (Transilv.) a scăpăta. (Creditul s-a \~ mult.)Sursa : sinonime împuținá vb., ind. prez. 1 sg. împuținéz, 3 sg. și pl. împuțineázăSursa : ortografic A SE ÎMPUȚIN//Á mă \~éz intranz. A deveni mai mic (ca număr, dimensiune sau intensitate); a se micșora; a scădea; a descrește; a se reduce; a se diminua. \~ la trup. Locurile de pășune s-au \~at. * A i \~ cuiva inima sau \~ cu inima a-și pierde curajul. /în + puținSursa : NODEX A ÎMPUȚIN//Á \~éz tranz. A face să se împuțineze; a diminua; a micșora; a scădea; a descrește; a reduce. /în + puținSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎMPUȚINARezultatele 1 - 10 din aproximativ 30 pentru ÎMPUȚINA. Grigore Alexandrescu - Mănăstirea Dintr-un Lemn ... mănăstiri, nimic mai bun ; pentru aceea s-au înzestrat de fondatorii lor cu dări și venituri; dar ca un tată, spre a-și împuțina cheltuielile, spre a scăpa de grijile înzestrării să sacrifice pe una din fiicele sale ca să norocească pe alta, aceasta mi se pare ... Garabet Ibrăileanu - Viață și moarte Garabet Ibrăileanu - Viaţă şi moarte Viață și moarte de Garabet Ibrăileanu 1. Se zice că trece timpul. Timpul nu trece. Timpul nu trece niciodată; noi trecem prin timp. După cum unui călător din tren i se pare că trec arborii din câmpie, așa și nouă ni se pare că trece timpul. În realitate nici arborii, nici timpul nu trece, noi suntem acei ce trecem. Timpul e veșnic același, asemenea lui și în repaos etern ca și spațiul. 2. De multe ori dorim a schimba o grijă mică, prezentă, pentru alta, deși mai mare, dar îndepărtată. 3. A tălmăci existența lui Dumnezeu e a avea pentru fiecare tălmăcire o altă noțiune de Dumnezeu; a tălmăci neexistența e a avea o singură noțiune, un singur scop: că nu-i. 4. O, moarte! Tu ne rănești mereu pe noi, dar numai prin aceasta tu ne aduci aminte de rănile pe care noi, mai ales, le-am pricinuit. Și după cum gândul morții prietenilor face mai ușor ca să ne împlinim datoriile către ei și ne scutește de chinurile conștiinței, tot astfel moartea ia cu dânsa, din nenorocire, când în adevăr vine, o ... Mihail Kogălniceanu - Prefață la Letopisețele Țării Moldovei ... puteam aștepta: astazi istoria țării mele, cuprinsă mai înainte în câteva manuscrise pe care timpul și poate și reaua-vroință din zi în zi le împuțina, nu mai este în pericol de a pieri; invenția lui Gutenberg, înmiind-o, a asigurat-o pentru totdeauna; și astăzi orișicine ... Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ... Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu Mihail Kogălniceanu - Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu Noul acatist al marelui voievod Mihail Grigoriu de Mihail Kogălniceanu Mare nedreptate se poate face a lăsa în tăcere pomenirea faptelor care cinevași în viață au săvârșit; iară cât pentru a lor calități, ori în ce parte fie, aceasta nu rămâne îndoială că acea persoană nu va putea iubi o laudă potrivită cu urmarea sa, că, precum a iubit a face, va iubi și aplauza lucrărilor sale. Asemene dreaptă judecată singur Hs. ne-o propune în două ziceri; cea intâi: "Cu ce măsură vă vor măsura, măsurați și voi lor" și a doua: "Vor învie cei ce au făcut bine întru moștenirea fericirii; iară cei ce au făcut rele, întru osânda vecinică". Apoi cu cât mai vârtos noi, oameni fiind, să nu păzim o așa sfântă dreptate? Eu, nefiind îngrijit despre aceasta, fără mustrare am alcătuit următorul Acatist, întru cinstea celui ce a vroit a se face vrednic unei asemene cuvântări. Începutul facem cu zicerea:"Doamne, răsplătește". Cuprins 1 ACATIST 1.1 Icosul 1 1.1.1 Condacul I 1.2 Icosul 2 1.2.1 ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Din memoriile Trubadurului Din memoriile Trubadurului de Barbu Ștefănescu-Delavrancea S-a dus greutatea întunericului care învăluia toată încăperea lumii. Parcă vântul a desfundat ș-a risipit negura din rețeaua copacilor. Soarele și-a deschis la răsărit apărătoarea sa năprasnică, roșie ca para focului, aurie, violetă, albastră și, pe la mijlocul cerului, ca o jumătate de roată verzurie. Desfășurați pe cer, cu închipuirea, o coadă de păun, înfiptă cu rădăcina în pământ, și prelungiți-i penele cu lumini metalice până la înălțimea amiezii, și totuși n-o să simțiți acea frumusețe fără de pereche a unui răsărit de soare. Nu vă rămâne decât să vă scuturați trupul de trândăvia încropită a patului, să crăpați ochii voștri cârpiți de somn și, deșteptându-vă simțurile greoaie cu apă proaspătă și rece, să priviți fără a vă sătura ceea ce omul nu poate nici descrie, nici zugrăvi cu fețe mincinoase pe o pânză moartă. Arta împuținează natura. Arta e născocită pentru cei ce aud și văd pe sfert din câte natura le desfășură înaintea lor. Tot ce creează omul e o sărăcie vicleană ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură în 26 a lunii lui octomvrie, asupra cutremurului și a marelui ... tătâne-său; și așa cu acest mijloc, poate fi el pricina a înmulți dragostea tătâne-său asupra lui, sau a o împuțina, precum pentru ascultarea aceasta și neascultarea ni-o însemnează în pildă Mathei evanghelistul, zicând, cum că un om avea doi feciori și unuia și zicea ... Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale) Ion Luca Caragiale - Calul dracului (Ion Luca Caragiale) Calul dracului de Ion Luca Caragiale Era odată, la marginea unui drum umblat, o fântână, și lângă fântână ședea jos o babă, ghemuită pe niște zdrențe de cergă, și morfolea-n gingii un crâmpei de covrig muiat într-o năstrapă cu apă rece. Când vedea drumeț, or pe jos, or călare, or cu carul, lăsa baba covrigul din gură, întindea dreapta și se milogea tânguios numai din vârful limbii: "Faceți-vă milă și pomană, măiculiță, de o biată păcătoasă fără putere!" Dacă-i da cineva ceva, zicea baba: "Bogdaproste, măiculiță! Dumnezeu drăguțul să primească!... de unde dai să sporească și să izvorească!" Rar se-ntâmplă creștin drumeț să treacă pe lângă așa bătrână nevoiașă și să nu se-ndure măcar cu ce, după potriva lui; dacă nu o lescaie, măcar o fărâmă de pâine; dacă nici atâta, barem o vorbă bună. Când îi zicea vreunul: "Crede, bătrânico, altădată!" ea răspundea: "Crez, măiculiță, crez... să ne crează Dumnezeu pe toți, drăguțul!" Pe urmă își muia covrigu-n năstrapă și s-apuca iar de morfolit. Într-o zi, fiind târg devale, a-nceput dis-de-dimineață să se care într-acolo ... Nicolae Gane - Agatocle Leuștean Nicolae Gane - Agatocle Leuştean Agatocle Leuștean de Nicolae Gane Chip din lume Numai cine a trăit mult ca Agatocle Leuștean, precum am trăit eu, putea să-l cunoască din talpă. Avea o mulțime de ascunzișuri și deschisuri. Mai întăi, singură această împărechere de nume îi dădea un aer ciudat. Parcă-ntr-adins nașul îl botezase cu numele Agatocle, luat de prin cărți, ca să mai acopere puțin grosolănia numelui Leuștean. Noi îi ziceam prin prescurtare Aga. Judecat după înfățișare, el părea cu totul alt om de ce era în realitate. Avea într-adevăr o figură de șiret, ce te punea oarecum în îndoială despre bunătatea caracterului său. Când îți vorbea de multe ori, nu te dumereai de vorbește serios sau în bătaie de joc, așa de bine știa să se prefacă. Avea un zâmbet ca o cimilitură și în fundul ochilor lui strălucea o rază de pricepere care parcă-ți zicea: Degeaba, prietene, nu umbla să vinzi castraveți la grădinar! Cu toate acestea, n-a fost om mai naiv, mai lesne-ncrezător și mai ușor de tras pe sfoară ca el. De câte ori nu l-am făcut de zi întăi april să alerge după ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose Hagi-Tudose de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Dincolo de "Crucea de peatră", d-a stânga Șoselei Vitanului, se ridică biserica "Sfânta Troița". Mândrețe de biserică. Ce zugrăveli, pe dinăuntru și pe dinafară, cum arar se mai pomenesc numai la bisericile din vechime. Dar de asculți la troițeni, mai cu seamă la cei bătrâni, te apucă amețelile când încep ei să-și ridice biserica în slava cerului. Mă rog, nu au atâtea degete la amândouă mânele câte minuni se află în sfântul locaș. Și când se încurcă, se fac foc bătrânii troițeni; ba își mușcă degetele la numărătoare, căci iată, cum au apucat ei să numere minunile: ridică amândouă mânele în dreptul ochilor, ți le vâră sub nas cu degetele răsfirate, apoi la fiece laudă zice "una la mână" și moaie câte un deget în gură. La înfierbânțeală, uită că degetele sunt ale lor, și le mușcă, și vorba se preface în supărare, supărarea în ceartă și cearta în gâlceavă. Cum să cază ei la învoială?... Fiecare vrea să laude și să numere numai cum vrea el, iar nu cum ... Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni şi pricinile ei, 26 iulie 1476 Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 de Mihail Kogălniceanu Una din bătăliile cele mai însemnate din istoria Moldaviei este negreșit lupta eroică de la Războieni, între moldoveni sub Ștefan cel Mare și între otomani sub padișahul Mohamed II. Doi scriitori au tratat această bătălie, domnul Cantemir și aga Asachi; însă și unul și altul s-au înșelat în mai multe locuri. Cel dintâi zice că Ștefan cel Mare a domnit de la 1390 până la 1504, adică 114 ani, pretinde că lupta de la Războieni s-a întâmplat la 1390, în vremea împăratului Baiezit I, pe care-l amestecă cu Mohamed II [2]. Dl aga G. Asachi, cunoscând foarte bine anacronismul lui Cantemir, a căutat să-l dezvinovățească făcând din Baiezet I, dând, cum se vede, toată greșala asupra tipografului, care în loc de II a pus I; însă dumnealui iarăși au văzut că Baiezit II a venit în Moldavia de abia la anul 1484; și, dar, d [umnea] lui a scimbat epoha bătăliei și de la 26 iulie 1476 d [ ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎMPUȚINARezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ÎMPUȚINA. ... și pentru fiul tău. 14 Căci așa vorbește Domnul, Dumnezeul lui Israel: ,Făina din oală nu va scădea și untdelemnul din ulcior nu se va împuțina, pînă în ziua cînd va da Domnul ploaie pe fața pămîntului.`` 15 Ea s`a dus, și a făcut după cuvîntul ... Psalmii Capitol 107 Psalmii 106 Psalmii Capitol 107 1 ,,Lăudați pe Domnul, căci este bun, căci în veac ține îndurarea Lui!`` 2 Așa să zică cei răscumpărați de Domnul, pe cari i -a izbăvit El din mîna vrăjmașului, 3 și pe cari i -a strîns din toate țările: dela răsărit și dela apus, dela miazănoapte și dela mare. 4 Ei pribegeau prin pustie, umblau pe căi neumblate, și nu găseau nicio cetate, unde să poată locui. 5 Sufereau de foame și de sete; le tînjea sufletul în ei. 6 Atunci, în strîmtorarea lor au strigat către Domnul, și El i -a izbăvit din necazurile lor; 7 i -a călăuzit pe drumul cel drept, ca să ajungă într`o cetate de locuit. 8 O, de ar lăuda oamenii pe Domnul pentru bunătatea lui, și pentru minunile Lui față de fiii oamenilor! 9 Căci el a potolit setea sufletului însetat, și a umplut de bunătăți sufletul flămînd. 10 Cei ce ședeau în întunerec și umbra morții, trăiau legați în ticăloșie și în fiare, 11 pentrucă se răsvrătiseră împotriva cuvintelor lui Dumnezeu, pentrucă nesocotiseră sfatul Celui Prea Înalt. 12 El ... Eclesiastul Capitol 12 Eclesiastul 11 Eclesiastul Capitol 12 1 Dar adu-ți aminte de Făcătorul tău în zilele tinereței tale, pînă nu vin zilele cele rele și pînă nu se apropie anii, cînd vei zice: ,,Nu găsesc nici o plăcere în ei``; 2 pînă nu se întunecă soarele, și lumina, luna și stelele, și pînă nu se întorc norii îndată după ploaie; 3 pînă nu încep să tremure paznicii casei (mînile), și să se încovoaie cele tari (picioarele); pînă nu se opresc ceice macină (dinții), căci s`au împuținat; pînă nu se întunecă ceice se uită pe ferestre (ochii); 4 pînă nu se închid cele două uși dinspre uliță (buzele), cînd uruitul morii slăbește, te scoli la ciripitul unei pasări, glasul tuturor cîntărețelor se aude înăbușit, 5 te temi de orice înălțime, și te sperii pe drum; pînă nu înflorește migdalul cu peri albi, și de abea se tîrăște lăcusta, pînă nu-ți trec poftele, căci omul merge spre casa lui cea vecinică, și bocitorii cutreieră ulițele; 6 pînă nu se rupe funia de argint, pînă nu se sfarmă vasul de aur, pînă nu se sparge găleata la izvor, și pînă nu se strică roata dela fîntînă; 7 pînă ... Ieremia Capitol 29 Ieremia 28 Ieremia Capitol 29 1 Iată cuprinsul epistolei, pe care a trimis -o proorocul Ieremia, din Ierusalim, către rămășița bătrînilor din robie, preoților, proorocilor, și întregului popor, pe cari -i dusese în robie Nebucadnețar, din Ierusalim la Babilon, 2 după ce împăratul Ieconia, împărăteasa, famenii dregători, căpeteniile lui Iuda și ale Ierusalimului, lemnarii și ferarii au părăsit Ierusalimul. 3 Le -a trimes -o prin Eleasa, fiul lui Șafan, și prin Ghemaria, fiul lui Hilchia, trimeși la Babilon de Zedechia, împăratul lui Iuda, la Nebucadnețar, împăratul Babilonului. Ea cuprindea următoarele: 4 ,,Așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel, către toți prinșii de război, pe cari i-am dus din Ierusalim la Babilon: 5 ,Zidiți case, și locuiți-le; sădiți grădini și mîncați din roadele lor! 6 Luați-vă neveste, și faceți fii și fiice; însurați-vă fiii, și măritați-vă fetele, să facă fii și fiice, ca să vă înmulțiți acolo unde sînteți, și să nu vă împuținați. 7 Urmăriți binele cetății, în care v`am dus în robie, și rugați-vă Domnului pentru ea, pentrucă fericirea voastră atîrnă de fericirea ei! 8 Căci așa vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Nu ... ... va fi locuită iarăș cum era. 19 Din mijlocul lor se vor înălța mulțămiri și strigăte de bucurie; Îi voi înmulți, și nu se vor împuțina; îi voi cinsti, și nu vor fi disprețuiți. 20 Fiii lui vor fi ca altădată, adunarea lui va rămînea înaintea Mea, și voi pedepsi pe ... ... vor alcătui acolo o împărăție slabă. 15 Da, va fi cea mai neînsemnată dintre împărății, și nu se va mai înălța peste neamuri; îi voi împuțina, ca să nu stăpînească peste neamuri. 16 Împărăția aceasta nu va mai fi pentru casa lui Israel o pricină de încredere; ci îi va aduce ... ... pentru păcatele voastre. 22 Voi trimete împotriva voastră fiarele de pe cîmp, cari vă vor lăsa fără copii, vă vor nimici vitele, și vă vor împuțina; așa că vă vor rămînea drumurile pustii. 23 Dacă pedepsele acestea nu vă vor îndrepta, și dacă vă veți împotrivi Mie, 24 Mă voi împotrivi ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎMPUȚINARezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ÎMPUȚINA. ... ÎMPUȚINÁRE , împuținări , s . f . Faptul de a se împuțina ; reducere , micșorare , descreștere , diminuare , scădere . - V. împuțina ... ÎMPUȚINÁT , - Ă , împuținați , - te , adj . Care a scăzut ca număr sau ca mărime , care s - a micșorat . V. împuțina ... DESCRÉȘTE , descresc , vb . III . Intranz . A scădea , a se reduce , a se micșora , a se împuțina ... Tranz . A lua ( cuiva ) ceva , a lipsi ( pe cineva ) de un bun material . 4. Intranz . și tranz . A ( se ) împuțina ... pe 15 din 28 . 3. Intranz . ( Despre obiecte ) A - și micșora volumul , a se face mai mic , a se împuțina . 4. Intranz . ( Despre procese în desfășurare ) A slăbi în intensitate , în tărie ; a descrește . 5. Intranz . ( Despre soare , lună ) A ... |
||