|
|
||
Vezi și:ÎNȚELEPT,
ÎNVĂȚĂTURĂ,
CUMINȚENIE,
FILOZOFIC,
LUMINAT,
MINTE,
NECHIBZUIT,
NERAȚIONAL,
NESOCOTINȚĂ,
PREALUMINAT,
PROVIDENȚĂ
... Mai multe din DEX...
ÎNȚELEPCIUNE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNȚELEPCIÚNE s.f. Capacitate superioară de înțelegere și de judecare a lucrurilor. ** Cumpătare, prudență, moderație determinată de experiență; spirit de prevedere. - Lat. intellectio, onis.Sursa : DEX '98 ÎNȚELEPCIÚNE s. 1. (latinism rar) sapiență, (înv.) înțelepție, mândrie, mândroste, preamândrie. (\~ lui era vestită.) 2. filozofie. (Din \~ poporului român.) 3. chibzuială.Sursa : sinonime înțelepciúne s. f., g.-d. art. înțelepciúniiSursa : ortografic ÎNȚELEPCIÚN//E \~i f. 1) Facultatea de a înțelege și de a judeca adânc lucrurile. 2) Judecată cumpănită; chibzuială. * Cu \~ cumpătat. [G.-D. înțelepciunii] /<lat. intellectio, \~onisSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNȚELEPCIUNERezultatele 1 - 10 din aproximativ 131 pentru ÎNȚELEPCIUNE. Constantin Stamati - Înțelepciunea lui Solomon ... moarte Facerei de bine și celui cu minte. A lor săgeți însă nu pot să rănească Onestul său suflet, având scutar tare, Pe înțelepciune și nepătat cuget. Tu asculți aceste și oftezi odată, Și apoi uiți iarăși sfaturile mele, Căci lumea înșeală, cugetul orbește... Viind, însă, ora cea mai ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Palatul de cleștar ... zilele tulburate ale împăratului cu stema ruptă din soare. — Spune viteazului bătrân că, trecând pe lângă toate patimile, la hotarul nebuniei, ai dat de Înțelepciune. Și spune-i că l-au ajuns zilele, că dacă stema îl apasă așa de greu, nici nu se mărește, nici se micșorează, ci-l ... Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna ... Dar mai iute încă zboară spre mânie; Iar cel ce domnește popoli pe pământ, Își lumină calea numai de cuvânt. Un domn se mărește prin înțelepciune. Patimile-n sânu-i vin din slăbiciune! Orice domn se află patimii robit, L-al măririi templu nu va fi primit. Voi lua-n vedere ... în lume dat-a Dumnezeu Mintea să se lupte cu tiranul rău. Oastea ne lipsește și ne vor supune... Să batem tiranii prin înțelepciune! Să le dam ce cere, dar p-al lor cuvânt C-or ieși îndată din acest pământ... Mai târziu, cu timpul, oști mai mari vom ... ca crinul îi sărută blând. Generoasa doamnă astfel le vorbește — ,,Știți că totd-auna, cela ce domnește Are mari răspunderi, mari împiedicări, Și-n înțelepciune cată cugetări. Domnu-nchină țara ca s-o mântuiască D-armia străină ce va s-o robească. Așteptând să vie timpul priicios. Astfel, prin furtună ... Antim Ivireanul - Dedicația din Ceaslovul tradus de Antim și tipărit la Târgoviște, în anul 1715 ... au stăpânit, alții luminați pentru numele cel mare al neamului lor, și alții lăudați pentru bunătatea lor cea multă; alții vestiți pentru mai aleasa lor înțelepciune, și alții minunați pentru vitejia lor cea mare. Iară măriia-ta, ramura cea aleasă a împărătescului și slăvitului neam al Cantacuzineștilor, ai întrecut ... Costache Conachi - Omule, slabă ființă... Costache Conachi - Omule, slabă fiinţă... Omule, slabă ființă... de Costache Conachi Informații despre această ediție Omule, slabă ființă și la patimi cu plecare, Unde ți-i înțelepciunea, unde ți-i mintea cea mare?... De te 'nalți și sbori cu mintea la tronul Dumnezeirii, De măsuri pămînt și ceruri și pătrunzi tainele firii, — Nu te îngânfa, că ești țărna, pe care o poartă vuitul... Ci te plânge, că 'n patimi tu singur îți sapi mormîntul! Pururea ție stăpâne, pururea duc și te poartă; Ele sînt în toată vremea a vieței tale soartă. Ce poate înțelepciunea, ce poate și biata minte, Când prăpăstii privesc ochii și 'napoi și 'nainte? Și se 'ncape biruință sau răbdare sau putere, Când frageda inimioară se despică de durere? Și se 'ncape vr'o mărime, când ființa pătimesce, Când sufletul de necazuri ca de moarte se Dimitrie Bolintineanu - Cupa lui Ștefan ... să mai vie? A căzut Moldova, căci orice români Se roșesc la gândul a mai fi stăpâni. Ei îmbracă manta de înțelepciune; Dar ca să-și ascunză trista slăbiciune. Dar înțelepciunea fără-a cuteza, E ca cutezarea fără-a cugeta. Când vedem sfioasă ... Constantin Negruzzi - Pirostia Elenei Constantin Negruzzi - Pirostia Elenei Pirostia Elenei de Jean-François Marmontel traducere de Constantin Negruzzi După stricarea Troadei, în vreme ce rămășițurile zidurilor, a capiștilor și a palaturilor sale încă abureau și când supt aceste năruiri văpsite de sânge, Priam, norodul și copiii săi erau îngropați, când femeia și fiicele sale se duceau în robie să slujească pe niște biruitori fuduli și când acești însuși biruitori erau să pieie, unii în palaturile lor, alții pe mări, unde cu ticăloșii să umble din țărm în țărm, în voia valurilor, a vânturilor și a furtunilor, — în sfârșit, când pe câmpii Troadei, Ahilevs, Hector fiul lui Telamon erau culcați în țărnă și că o mulțime de eroi amestecau dușmănească lor țărnă într-un singur mare mormânt, Elena și cu Menelau, împăcați împreună, se întorceau cu liniște și cu chef la Lachedemonia și, jăluindu-se cu dulceață că el au putut-o crede necredincioasă, el cerându-și iertăciune că au crezut niște arătări înșelătoare și făgăduind că nu se va mai îndoi de dragostea, nici de credința sa, amândoi, în sfârșit, trăind cel mai frumos al lumii, părându-le puțin numai rău că pentru ... Jean-Fran%C3%A7ois Marmontel - Pirostia Elenei Jean-Fran%C3%A7ois Marmontel - Pirostia Elenei Pirostia Elenei de Jean-François Marmontel traducere de Constantin Negruzzi După stricarea Troadei, în vreme ce rămășițurile zidurilor, a capiștilor și a palaturilor sale încă abureau și când supt aceste năruiri văpsite de sânge, Priam, norodul și copiii săi erau îngropați, când femeia și fiicele sale se duceau în robie să slujească pe niște biruitori fuduli și când acești însuși biruitori erau să pieie, unii în palaturile lor, alții pe mări, unde cu ticăloșii să umble din țărm în țărm, în voia valurilor, a vânturilor și a furtunilor, — în sfârșit, când pe câmpii Troadei, Ahilevs, Hector fiul lui Telamon erau culcați în țărnă și că o mulțime de eroi amestecau dușmănească lor țărnă într-un singur mare mormânt, Elena și cu Menelau, împăcați împreună, se întorceau cu liniște și cu chef la Lachedemonia și, jăluindu-se cu dulceață că el au putut-o crede necredincioasă, el cerându-și iertăciune că au crezut niște arătări înșelătoare și făgăduind că nu se va mai îndoi de dragostea, nici de credința sa, amândoi, în sfârșit, trăind cel mai frumos al lumii, părându-le puțin numai ... Paul Zarifopol - Privind viața (Zarifopol) ... preliminarii în amor, sunt unele care, ca și oamenii lipsiți de prejudecăți întârziate, suprimă orice preludii și merg drept la scop. Aceasta e desigur o înțelepciune zâmbitoare. Iar dacă amorul, ca și soarele, e un singur moment la zenit: în momentul primului da, atunci dl Ibrăileanu poate fi consacrat ca un ... i se va lumina fața văzând că și intelectualii mai mult ori mai puțin certați cu viața te fac să crezi că cea mai bună înțelepciune în dragoste este să cauți a trece cât mai des prin zenit. Note ↑ G. Ibrăleanu Privind viața. București, 1930, "Cultura Națională" (n.a. ... Antim Ivireanul - Cazanie la Vovedenie Bogorodițe noemvrie 21 ... Mariei ar căriia intrarea cea cu pohfală în bĂ©serică astăz prăznuim; de altă parte, văzând atâtea cinstite obraze, împodobite cu florile bunătăților și cu înțelepciune, mă spăimântez și nu cutez a grăi. Că ce tărie are ticăloasa mea limbă, a lăuda și a cinsti ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumn Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu şi pururea Fecioarei Maria Cuvânt de învățătură la Adormirea preasfintei stăpânei noastre Născătoarei de Dumnezeu și pururea Fecioarei Maria de Antim Ivireanul Că căută spre smereniia slujnicii sale că, iată, de acum mă vor ferici toate neamurile. Pomenirea drepților cu laude, zicea preaînțeleptul Solomon, și blagosloveniia Domnului pre capetele lor. Drept acĂ©ia toț sfinții, fără de nici un prepus sunt drepț înaintea lui Dumnezeu și sunt blagosloviț. Iar mai dreaptă și mai blagoslovită în ceriu și pre pământ nu iaste alta decât Fecioara Maria, pentru căci s-au învrednicit de au născut, ca o sfântă ce iaste decât toți sfinții, pre sfântul și adevăratul drept, pre blagoslovitul Iisus, a căruia preasfânta Adormire prăznuiaște luminat astăzi sfânta besĂ©rică. Și măcar că eu nu sunt vrĂ©dnic a zice nimica întru cinstea și lauda ei, pentru întunecarea ce are mintea mea, de mulțimea păcatelor, iară încăș, după putință vom zice cĂ©lea ce ne va lumina prin rugăciunile ei, lumina cea adevărată, Hristos. Ce vă pohtesc să ascultaț cu dragoste. Că căută spre smereniia i proci. Fără de nici un prepus să ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNȚELEPCIUNERezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru ÎNȚELEPCIUNE. ... ÎNȚELÉPT , - EÁPTĂ , înțelepți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care este înzestrat cu înțelepciune ... s . f . 1. Sistem de îndrumări teoretice și practice într - un anumit domeniu de activitate ; doctrină ; principiu teoretic sau practic ; precept . 2. Cunoștințe , cultură ; erudiție , înțelepciune ... CUMINȚÉNIE s . f . 1. Calitatea de a fi cuminte , purtare bună ; seriozitate , cuminție . 2. Înțelepciune ... FILOZÓFIC , - Ă , filozofici , - ce , adj . Care aparține filozofiei , privitor la filozofie , caracteristic filozofului ; care dovedește , exprimă înțelepciune ... pe care cade lumina ; plin de lumină ; luminos . 2. Fig . ( Despre oameni ) Cu ( multă ) știință de carte ; care înțelege , discerne , care judecă limpede ; plin de înțelepciune ; instruit , cultivat , învățat . 3. ( Rar ) Care răspândește , emite lumină ; luminos , strălucitor . 4. ( Înv . ; ca termen de reverență , adesea pe lângă cuvinte reprezentând un titlu , o ... ... a gândi , de a judeca , de a înțelege ; rațiune , intelect . 2. Judecată sănătoasă , mod just de a raționa ; înțelepciune ... NECHIBZUÍT , - Ă , nechibzuiți , - te , adj . Lipsit de judecată , de înțelepciune ... nu este conform cu principiile și cerințele rațiunii , care nu poate fi înțeles cu ajutorul rațiunii ; irațional ( 1 ) . 2. ( Despre oameni ) Lipsit de judecată , de înțelepciune ( în ceea ce face sau ce spune ) ; necugetat , nechibzuit . 3. Care nu a fost bine gândit , bine chibzuit , care denotă nesocotință . [ Pr . : - ți ... ... NESOCOTÍNȚĂ , nesocotințe , s . f . 1. Lipsă de judecată , de înțelepciune ... constituie un izvor ( puternic ) de lumină , care răspândește ( multă ) lumină ; ( foarte ) luminos , strălucitor . 2. ( În titulatura dată suveranilor ) Mărit , slăvit , preamărit . 3. Fig . Plin de înțelepciune ... PROVIDÉNȚĂ s . f . ( În concepțiile religioase ) Înțelepciune Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||