|
|
||
|
ÎN ACEASTĂ PRIVINȚĂ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎN ACEASTĂ PRIVINȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 137 pentru ÎN ACEASTĂ PRIVINȚĂ. Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor pol ... Dimitrie Bolintineanu - Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privinţa drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor Ciutacii turci de la Rusciuc către d-nu Cremieux în privința drepturilor politice ce se cereau a se da evreilor de Dimitrie Bolintineanu În Opere, vol II, București: Scriitori Români, 1982, pp. 37-38. În Eumenidele sau Satire Politice. Jurnal în versuri. I (1866), nr. 4 (Octombrie), p. 7.; S-a citit în Siècle, hava diș franțuz, Un articol mare, articol ursuz, Scris de a ta mână foarte celebie. Tu zici că românii sunt în ... cu marafet? Ama cap la tine? Alah! Mahamet! Ceea ce vor francii este zefzeclîc Căci ei nu dau țara acești vlahi Bogdani Decât cu-arma în mână, iară nu pe bani! Mâne o să cereți chiar și la Stambul Politice drepturi nefiind destul. Să vedem acolo dintre iandii Venind să ne ... s-o dăm! Musulmanii și vlahii nu sunt cilibii, Cu prețul a se vinde către iandii! Iată ce îți zicem, o, mare vechil, În mehtupul nostru și-n al nostru stil. Și dacă ... ... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe ... a se oglindi; iar apa dormea adânc împreună cu peștii din fund și sălbătăciunile din față. Două oare întregi vegheai la somnul iazului, cu pușca în mâni, gata de foc, în care timp numai din când în când auzeam, ca o notă pierdută în adâncul tăcerii, câte un mic ocăit înădușit a vreunei rațe, ce cu botul sub aripă visa, se vede, de apropierea dușmanului. — Curând ... cu toată strălucirea unui stăpânitor al pământului, cântecul lor se opri tot atât de năprasnic precum începuse, ș-atunci balta deșteptată prinse să se frământe în jurul meu. Un popr întreg de păseri furnica acum în toate părțile; bâtlanii cu cataligele lor întinse se roteau ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai în casă. Femeia pe care o speriasem mă scutură de colb cu o perie, privind în pământ și de-abia stăpânindu-și râsul, cu palma la gură; mi se dădu apă, mă spălai, mă ștersei, mă slujii de degete în loc de pieptene și trecui în altă odaie mare și curat îmbrăcată, unde, până ce să vină cineva, mă răsturnai pe o canapea și aprinsei o țigară, cu privirea pierdută în Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... I Ceea ce mă cred dator să scot întâi la iveală din studiul d-tale, și o fac cu cea mai mare mulțumire, sunt paginile în cari vorbești de originea noastră italo-latină, și, fără a te opri la cunoscutele argumente limbistice, atingând numai în treacăt datele istoriei, cauți să pătrunzi cu intuiția artistului taina moștenirilor etnice și să ne arăți supraviețuirea sufletului roman în românii de astăzi, urmașii direcți ai marilor cuceritori. Din acest temei mai adânc al priceperii scoți dovada despre ceea ce este adevărat și ce - după a d-tale părere - nu poate fi adevărat ... poeziei populare cu cât între publicările îngăduite de secția noastră istorică, adică apărute sub auspiciile ei, deși fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... într-o atmosferă stricată și se inspiră de ideile si de simțămintele ce caracterizează marea majoritate a "inteligențelor și anteluptătorilor" români. Viciul radical în ele, și, prin urmare, în toată directia de astăzi a culturii noastre, este neadevărul, pentru a nu întrebuința un cuvânt mai colorat, neadevăr în aspirări, neadevăr în politică, neadevăr în poezie, neadevăr pănă în gramatică, neadevăr în toate formele de manifestare a spiritului public. Cufundată până la începutul secolului XIX în barbaria orientală, societatea română, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate de-abia atunci de mișcarea contagioasă prin ... mult sau mai puțin academice și programele discursurilor ținute asupra problemelor celor mai grele ale inteligenții omenești; dacă te interesezi de arta frumoasă, te duc în muzee, în pinacoteci și gliptoteci, îți arată expozițiunea artiștilor în viață și se laudă cu numărul pânzelor spânzurate pe părete; și dacă, în fine, te îndoiești de libertate, îți prezintă hârtia pe care e tipărită constituțiunea română și îți citesc discursurile și circulările ultimului ministru care s-a ... Și primejdioasă în ... ... pe apă, și când nu umblă... stă pe loc - iar oastea rusească stă pe uscat, și când nu stă... umblă. Aceste știri îngrijetoare produc senzație în toată lumea europeană, care a ajuns de nu mai are poftă de mâncare, fiindcă nu are ce să mai mănânce - criză mare ! Ca ... pornit cu oștile respective să se întâlnească și să se facă praf. Să vedem care din doi are să rămâie până la urmă berbec bătut ! În această privință vederile noastre se rezumă în puține cuvinte. Dacă s'o întâmpla - cum cred unii - să bată Rușii pe Turci, atunci o să facă Czarul chef mare și Sultanul are să ... iar - cum cred alții - la din contră... viceversa. Putem însă afirma cu siguranță, că și unuia și altuia le-ar părea bine să facă chef. În zilele din urmă în parlamentul din Stambul, un deputat (extrema-stângă, grupu Bogaci-Sadea-efendi) a interpelat pe guvern să-i spuie, că ce are să facă ... marele duce Nicolae a dat ofițerilor la pornirea lor din Chișinău, comandirul-duce le-a ținut un discurs scurt dar coprinzător, în ... Ion Luca Caragiale - Apelul la unire ... s'a abținut dela rostirea unei păreri oarecare în cestiunea israelită. Este cu putință ca guvernul acesta, care posedează toate datele și elementele necesare în cestiunea israelită, care știe mai mult decât oricine, sau care mai bine zicând știe singur, cum stau dispozițiile puterilor străine în privința aceasta, să nu aibă și dânsul o părere hotărâtă în această cestiune ? Care este această părere, care este, după părerea acestui guvern, limita concesiunilor ce s'ar putea face cerințelor manifestate prin tractatul dela Berlin ... nimini. Guvernul nu numai s'a pronunțat în nici un sens, dar încă ar voi ca să se pronunțe mai întâi adunările și în deosebi minoritatea. Să vedem. O părere oarecare trebue să aibă guvernul, măcar că nu o dă pe față. Dacă părerea guvernului este în acord cu sentimentul țării întru cât privește limita concesiunilor, atunci nu se poate explica pentru ce guvernul, sau dacă nu guvernul, cel puțin organele partidului ... ne-o spună, afară numai dacă nu voia să ne asigure că dânsul n'a luat față cu cineva vr'o anume hotărîre în acea privință ... Titu Maiorescu - Scrisoarea lui Maiorescu către Eminescu (februarie 1884) ... Are mijloace bănești pentru aceasta precum și — se-nțelege — pentru împrospătarea garderobei D-tale, care va fi stat și ea ca-n vis în aceste 7 luni. După aceasta, dacă nu va fi indicată vreo cură de băi, la Hall de exemplu, vă veți întoarce împreună în țară unde trebuie să te mai odihnești câteva luni, pentru a te întrema fizicește deplin. Teodor Rosetti te invită să petreci aceste luni ... dori D-ta. După aceasta, așadar pe la august, în urma intervenirei Reginei (Carmen Sylva), care îți poartă cel mai sincer interes, vei fi numit în vreo funcție care să-ți convină; de exemplu bibliotecar al Universității. De aici înlelegi că despre vreo îngrijire pentru existența D-tale materială, în viitor, nu poate fi vorba. De vreai sa știi cu ce mijloace ești susținut deocamdată? Bine, Domnule Eminescu, suntem noi așa de străini unii cu ... un amic de valoarea D-tale? Acum trebuie să știi că volumul de poezii ce ți l-a publicat Socec, după îndemnul meu, în Dechemvrie anul trecut, a avut cel mai mare succes, așa încât Socec stă înca uimit. Constantin Dobrogeanu-Gherea - Tendenționismul și tezismul în artă ... poți să le lămurești cu desăvârșire. Voi împlini această lipsă pe cât îmi va fi cu putință. Nu voi putea însă să dau toate lămuririle în acest articol; ce va mai rămânea, voi spune altă dată. Iată, în câteva cuvinte, cam ce am scris eu până acuma în privința artei și ce mi-a părut destul de deslușit. Omul în general, deci și artistul, e un product al împrejurărilor cosmice (mijlocul natural) pe de o parte, iar pe de alta al împrejurărilor sociale (mijlocul social ... în această privință; pricina poate fi a instrumentelor de cercetare, care în materie de artă și de psihologie sunt încă puțin perfecte, și în sfârșit vina poate fi a criticului care nu știe a se folosi îndeajuns de știință și de mijloacele de cercetare ce ... este exprimatoarea ideilor și sentimentelor omenești, însușirile ei atârnă de ideile și sentimentele ce va exprima. Ea poate să exprime idei și sentimente sănătoase, și în acest caz e folositoare; poate să fie exprimatoare de idei și sentimente rele, și în acest Constantin Dobrogeanu-Gherea - Asupra criticii metafizice și celei științifice ... tendințele mele sociale, dl Bogdan zice: ,,Cestiunea se complică aici cu cercetări etice și sociologice, pentru că trebuie numaidecât să fie lămurit: ce vei cere în acest caz la opera de artă? Vom vedea pe Gherea cerând artistului modern ce ar pune el în operă, tendințele sale sociale: așadar, vom vedea cum critica lui Gherea va înceta a fi obiectivă, istorică și va fi foarte subiectivă." Așadar ... eu cer artistului să puie în opera-i artistică ceea ce aș fi pus eu. Prevăzând încă de mult o astfel de obiecțiune, am explicat în articolul Tendenționismul și tezismul în artă că ceea ce în adevăr cer artistului e sinceritatea; e ca în opera lui să exprime adevărata personalitate, să nu se îmbrace în haine străine. ,,Zi, poete, — spuneam eu — aceea ce-ți arde sufletul, ce face inima ta să bată cu durere ori cu bucurie etc ... care l-am inventat eu pentru batjocură. Și ce e mai curios e că aceasta o spune un om care a învățat estetica în Germania. Criticii în general și criticii germani în special au întrebuințat de nenumărate ori Titu Maiorescu - Pentru restabilirea școalelor normale. Asupra budgetului instrucțiunii publice pe 1 ... elementar prin sate și orașe, nici ceea ce ar trebui să facem pentru învățământul real și de meserii. Toată direcțiunea de pănă acum în această privință a fost primejdioasă si a avut de efect a hrăni din veniturile statului ceea ce s-ar putea numi ... la o parte ceea ce era neapărat necesar. Deși școalele reali sunt prevăzute prin legea instrucțiunii publice, nu vedem nici o sumă afectată pentru ele în acest budget; vedem însă, din contră, că ni se cer credite pentru a augmenta cifrele de salarii ale profesorilor de universități, licee și gimnazii ... un budget, în care școalele sătești nu sunt îndestul prevăzute, vedem că vi se cer să susțineți școalele de muzică, de bele arte, expunerea artiștilor în viață etc., și cred că este totdeauna datoria noastră de a releva acest inconvenient, pănă când se va forma o dată o opiniune publică așa de puternică, încât să fie silit ministerul de a prezenta un ... nu laicul; și fiind trebuință de a se înmulți salarul atât al preoților, cât și al învățătorilor sătești, aceste două funcțiuni trebuiesc contopite în una, pentru a se putea face sporirea cerută într-un mod mai îndestulător, și Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎN ACEASTĂ PRIVINȚĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru ÎN ACEASTĂ PRIVINȚĂ. ... prin voia lui Dumnezeu. 6 Noi dar, am rugat pe Tit să isprăvească această strîngere de ajutoare, pe care o începuse. 7 După cum sporiți în toate lucrurile: în credință, în cuvînt, în cunoștință, în orice rîvnă, și în dragostea voastră pentru noi, căutați să sporiți și în această binefacere. 8 Nu spun lucrul acesta ca să vă dau o poruncă; ci pentru rîvna altora, și ca să pun la încercare curăția dragostei ... nostru Isus Hristos. El, măcar că era bogat, s`a făcut sărac pentru voi, pentruca prin sărăcia Lui, voi să vă îmbogățiți. 10 În această privință vă dau un sfat. Și sfatul acesta vă este de folos vouă, cari, de acum un an, cei dintîi ați început nu numai să faceți ... cărui laudă în Evanghelie este răspîndită prin toate Bisericile. 19 Mai mult, el a fost ales de Biserici să meargă împreună cu noi în această lucrare de binefacere, pe care o săvîrșim spre slava Domnului și ca o dovadă de bunăvoința noastră. 20 În chipul acesta, vrem ca nimeni să nu ne defaime cu privire la acest ... ... învălească. 7 Bărbatul nu este dator să-și acopere capul, pentrucă el este chipul și slava lui Dumnezeu, pe cînd femeia este slava bărbatului. 8 În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat; 9 și nu bărbatul a fost făcut pentru femeie ... buni, ci ca să vă faceți mai răi. 18 Mai întîi de toate, aud că atunci cînd veniți la adunare, între voi sînt desbinări. Și în parte o cred, 19 căci trebuie să fie și partide între voi, ca să iasă la lumină cei găsiți buni. 20 Cînd vă adunați dar ... acolo? Sau disprețuiți Biserica lui Dumnezeu, și vreți să faceți de rușine pe cei ce n`au nimic? Ce să vă zic? Să vă laud? În privința aceasta nu vă laud. 23 Căci am primit dela Domnul ce v`am învățat; și anume că, Domnul Isus, în noaptea în care a fost vîndut, a luat o pîne. 24 Și, după ce a mulțămit lui Dumnezeu, a frînt ... frînge pentru voi; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea.`` 25 Tot astfel, după cină, a luat paharul, și a zis: ,, ... ... lucruri ca să vă osîndesc, căci am spus mai înainte că sînteți în inimile noastre pe viață și pe moarte. 4 Am o mare încredere în voi. Am tot dreptul să mă laud cu voi. Sînt plin de mîngîiere, îmi saltă inima de bucurie în toate necazurile noastre. 5 Căci și după venirea noastră în Macedonia, trupul nostru n`a avut nicio odihnă. Am fost necăjiți în toate chipurile: de afară lupte, dinlăuntru temeri. 6 Dar Dumnezeu, care mîngîie pe cei smeriți, ne -a mîngîiat prin venirea lui Tit. 7 ... Dumnezeu, ce frămîntare a trezit în voi! Și ce cuvinte de desvinovățire! Ce mînie! Ce frică! Ce dorință aprinsă! Ce rîvnă! Ce pedeapsă! În toate voi ați arătat că sînteți curați în privința aceasta. 12 Așa că, dacă v`am scris nu v`am scris nici din pricina celuice a făcut ocara, nici din pricina ... fost răcorit de voi toți. 14 Și dacă m`am lăudat puțin cu voi înaintea lui, n`am fost dat de rușine. Ci, după cum în ... pe sora nevestei lui, sora împărătesei Tahpenes. 20 Sora Tahpenei i -a născut pe fiul său Ghenubat. Tahpenes l -a înțercat în casa lui Faraon; și Ghenubat a fost în casa lui Faraon, în mijlocul copiilor lui Faraon. 21 Cînd a auzit Hadad în Egipt că David a adormit cu părinții lui, și că Ioab, căpetenia oștirii, murise, a zis lui Faraon: ,,Lasă-mă să ... au dus la Damasc, și s`au așezat acolo și au domnit la Damasc. 25 El a fost un vrăjmaș al lui Israel în tot timpul vieții lui Solomon, în același timp cînd îi făcea rău Hadad, și ura pe Israel. El a împărățit peste Siria. 26 Și Ieroboam, slujitorul lui Solomon, a ... nu pentru totdeauna.`` 40 Solomon a căutat să omoare pe Ieroboam. Și Ieroboam s`a sculat, și a fugit în Egipt la Șișac, împăratul Egiptului; a locuit în Egipt pînă la moartea lui Solomon. 41 Celelalte fapte ale lui Solomon, tot ce a făcut el, și înțelepciunea lui, nu sînt scrise ... 2 Corinteni 8 2 Corinteni Capitol 9 1 Este de prisos să vă mai scriu cu privire la strîngerea de ajutoare pentru sfinți. 2 Cunosc, în adevăr, bunăvoința voastră, cu care mă laud cu privire la voi către Macedoneni, și le spun că Ahaia este gata de acum un an. Și ... din Macedonia cu mine, și nu vă vor găsi gata, n`aș vrea ca noi (ca să nu zicem voi) să fim dați de rușine în încrederea aceasta. 5 De aceea, am socotit de trebuință, să rog pe frați să vină mai înainte la voi, și să pregătească strîngerea darurilor făgăduite ... Să știți: cine samănă puțin, puțin va secera; iar cine samănă mult, mult va secera. 7 Fiecare să dea după cum a hotărît în inima lui: nu cu părere de rău, sau de silă, căci ,,pe cine dă cu bucurie, îl iubește Dumnezeu.`` 8 Și Dumnezeu poate să vă ... din destul, să prisosiți în orice faptă bună, 9 după cum este scris: ,,A împrăștiat, a dat săracilor, neprihănirea lui rămîne în ... ... Am păcătuit împotriva Dumnezeului nostru, ducîndu-ne la femei străine cari fac parte din popoarele țării. Dar Israel n`a rămas fără nădejde în această privință. 3 Să facem acum un legămînt cu Dumnezeul nostru pentru izgonirea tuturor acestor femei și a copiilor lor, după părerea domnului meu și ... și la Ierusalim că toți fiii robiei trebuie să se adune la Ierusalim, 8 și că, după părerea căpeteniilor și bătrînilor, oricui nu va veni în trei zile i se vor lua averile, și el însuș va fi izgonit din adunarea fiilor robiei. 9 Toți bărbații lui Iuda și Beniamin s ... țării și de femeile străine.`` 12 Toată adunarea a răspuns cu glas tare: ,,Trebuie să facem cum ai zis! 13 Dar poporul este în mare număr, vremea este ploioasă, și nu poate să rămînă afară. De altfel, aceasta nu este treabă de o zi sau două, căci sînt mulți ... au primit -o fiii robiei. Au ales pe preotul Ezra, și capi de familii după casele lor părintești, toți numiți pe nume, și au stătut în ziua întîi a lunii a zecea să cerceteze lucrul acesta. 17 ... ... chemat pe ucenici, și, dupăce le -a dat sfaturi, și -a luat ziua bună dela ei, și a plecat în Macedonia. 2 A străbătut ținutul acesta, și a dat ucenicilor o mulțime de sfaturi. Apoi a venit în Grecia, 3 unde a rămas trei luni. Era gata să plece cu corabia în Siria, dar Iudeii i-au întins curse. Atunci s`a hotărît să se întoarcă prin Macedonia. 4 Avea ca tovarăși pînă în Asia pe: Sopater din Berea, fiul lui Pir, Aristarh și Secund din Tesalonic, Gaiu din Derbe, Timotei, precum și Tihic și Trofim cari erau din ... unde ne învoiserăm să ne întîlnim din nou; pentrucă el trebuia să facă drumul pe jos. 14 Cînd s`a întîlnit cu noi în Asos, l-am luat în corabie, și ne-am dus la Mitilene. 15 De aici am mers pe mare, și a doua zi am ajuns în fața insulei Chios. În ziua următoare, deabea am atins Samos, ne-am oprit în ... ... 1 1 Pavel, chemat să fie apostol al lui Isus Hristos, prin voia lui Dumnezeu, și fratele Sosten, 2 către Biserica lui Dumnezeu care este în Corint, către cei ce au fost sfințiți în Hristos Isus, chemați să fie sfinți, și către toți cei ce cheamă în vreun loc Numele lui Isus Hristos, Domnul lor și al nostru: 3 Har și pace dela Dumnezeu, Tatăl nostru, și dela Domnul Isus Hristos! 4 ... cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu, care v`a fost dat în Isus Hristos. 5 Căci în El ați fost îmbogățiți în toate privințele, cu orice vorbire și cu orice cunoștință. 6 În felul acesta mărturia despre Hristos a fost bine întărită în mijlocul vostru; 7 așa că nu duceți lipsă de niciun fel de dar, în așteptarea arătării Domnului nostru Isus Hristos. 8 El vă va întări pînă la sfîrșit, în așa fel ca să fiți fără vină în ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos. 9 Credincios este Dumnezeu, care v`a chemat la părtășia cu Fiul Său Isus Hristos, Domnul nostru ... ... ... cît mai curînd la el. 16 Pe cînd îi aștepta Pavel în Atena, i se întărîta duhul la vederea acestei cetăți pline de idoli. 17 În sinagogă stătea deci de vorbă cu Iudeii și cu oamenii temători de Dumnezeu, iar în piață stătea de vorbă în fiecare zi cu aceia pe cari -i întîlnea. 18 Unii din filosofii epicurieni și stoici au intrat în vorbă cu el. Și unii ziceau: ,,Ce vrea să spună palavragiul acesta?`` Alții, cînd l-au auzit că vestește pe Isus și învierea, ziceau: ,,Pare ... tu ne aduci ceva ciudat la auz. Am vrea dar să știm ce vrea să zică aceasta.`` 21 Căci toți Atenienii și străinii, cari stăteau în Atena, nu-și petreceau vremea cu nimic altceva decît să spună sau să asculte ceva nou. 22 Pavel a stat în picioare în mijlocul Areopagului, și a zis: ,,Bărbați Atenieni! În toate privințele vă găsesc foarte religioși. 23 Căci, pe cînd străbăteam cetatea voastră și mă uitam de aproape la lucrurile la cari vă închinați voi ... necunoscut!` Ei bine, ceeace voi cinstiți, fără să cunoașteți, aceea vă vestesc eu. 24 Dumnezeu, care a făcut lumea și tot ce este ... ... cu Duhul Dumnezeului celui viu; nu pe niște table de piatră, ci pe niște table cari sînt inimi de carne. 4 Avem încrederea aceasta tare în Dumnezeu, prin Hristos. 5 Nu că noi prin noi înșine sîntem în stare să gîndim ceva ca venind dela noi. Destoinicia noastră, dimpotrivă, vine dela Dumnezeu, 6 care ne -a și făcut în stare să fim slujitori ai unui legămînt nou, nu al slovei, ci al Duhului; căci slova omoară, dar Duhul dă viața. 7 Acum, dacă slujba ... ar fi cu slavă mai degrabă slujba Duhului? 9 Dacă slujba aducătoare de osîndă, a fost slăvită, cu cît mai mult o întrece în slavă slujba aducătoare de neprihănire? 10 Și în privința aceasta, ce a fost slăvit nici n`a fost slăvit, din pricina slavei care o întrece cu mult. 11 În ... lui Israel să nu-și pironească ochii asupra sfîrșitului a ceeace era trecător. 14 Dar ei au rămas greoi la minte: căci pînă în ziua de astăzi, la citirea Vechiului Testament, această măhramă rămîne neridicată, fiindcă măhrama este dată la o parte ... eu sînt! - 23 Sînt ei slujitori ai lui Hristos? -vorbesc ca un ieșit din minți-eu sînt și mai mult. În osteneli și mai mult; în temnițe, și mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte! 24 De cinci ori am căpătat dela Iudei patruzeci de lovituri fără una; 25 de trei ori am fost bătut cu nuiele ... de trei ori s -a sfărîmat corabia cu mine; o noapte și o zi am fost în adîncul mării. 26 Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe rîuri, în primejdii din partea tîlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgînilor, în primejdii în cetăți, în primejdii în pustie, în primejdii pe mare, în primejdii între frații mincinoși. 27 În osteneli și necazuri, în priveghiuiri adesea, în foame și sete, în posturi adesea, în frig și lipsă de îmbrăcăminte! 28 Și, pe lîngă lucrurile de afară, în fiecare zi mă apasă grija pentru toate Bisericile. 29 Cine este slab, și să nu fiu și eu slab? Cine cade în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... |
||