|
|
||
|
Vezi și:LIBER
... Mai multe din DEX...
ÎN AFARĂ DE ACEASTA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎN AFARĂ DE ACEASTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 464 pentru ÎN AFARĂ DE ACEASTA. Mihai Eminescu - După această întâmplare minunată ... c-o mână de perete. El văzu flacăra tot depărtându-se dinainte-i pân-ce ajunse într-un coridor larg și lung... Flacăra parcă plutea în aer departe în coridor, purtată ca de o mână nevăzută... el o urmă tiptil numai în vârful picioarelor, căci se spăimânta de zgomotul pașilor lui proprii. Flama-l conduse pân-la suișul unei alte scări, aici dispăru. În același moment răsună iar clopotul din turn... ca un geamăt***. Îi trecu prin oase și măduvă acest sunet răgușit, evlavios, plângător. Era în întuneric total. Își întinse mâinile și începu să suie și această scară... O mână rece ca a unui mort îi apucă stânga și ... în momentul acela capacul sări de pe sicriu, clopotul sună a alarmă... o damă în giulgiu a[l]b și lung, de moartă, cu un văl negru pe față, se ridică încet din sicriu și-și întinse brațele spre el. În același moment statuele sunară din săbii și se porniră asupră-i. Cavalerul năvăli ca fulgerul asupra femeii și s-anină de gâtul ei, ea-și dădu vălul într-o parte și-l sărută pe gură. Deodată toată zidirea veche se cutremură și se nărui în jur împrejur parecă. Pe cavaler îl apucă un leșin la inimă parecă și el căzu la pământ... Când își reveni în fire, el se găsi culcat pe un pat de catifea într-o odaie, cea mai splendidă și bogată ce o văzuse Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... pare Alde nea Stan pe ascuns. Viind Stan, spuse pe altul, Altul p-altul arătă, Pînă cînd strînse tot satul, Și pe toți îi cercetă. În sfîrșit dar vorba asta Din om în om s-a-nfundat, Și află că chiar nevasia Sori-sii au arătat. Deci pe ea dac-o aduse, Afară pe toți a dat, Și la-ntrebare o puse Cu un mijloc delicat, Zicînd: - Eu aflai prea bine De banii ce i-ați săpat, Dar voi ca și de la tine Să auz cuvînt curat. Bărbatul tău o căldare Arată c-ar fi găsit Și alții fac arătare Că două sînt negreșit. Tu dar ... ei nu-i alegi. Ea noaptea orce visează Ziua spune c-a văzut, Și face pe am să crează La ce nu e de crezut. Fiind ea aci afară, Fără să aibă habar, De față-n grab-o chemară Ca să o întrebe iar. Dragă ! i-a zis, nu te teme, Tu nu încapi în nevoi, Numai spune în ce vreme Ați găsit acești bani voi? Ea gîndindu-se Garabet Ibrăileanu - De dragoste ... una: e aceeași, zugrăvită de Maupassant într-unul din volumele sale de voiaj... 7. Amorul -- să-i zicem pe nume: amorul senzual, amorul tuturor vârstelor, afară de cea de 20 ani -- amorul acesta nu apropie sufletește. Pasiunea arzătoare de primitiv, îndoiala nedezlipită de amor, care enervează și ofensează, dorința de a acapara cu totul ființa iubită, transformarea ei în izvor de plăcere, cunoscuta netoleranță a ființei care iubește, gelozia fără motiv, sentimentul de teroare, că ea e ea, că e o ființă de sine stătătoare, asupra gândirii și voinței căreia n-ai nici o putere, toate aceste sentimente care caracterizează cel mai teribil egoism și pe care le ... ea, cum zice Schopenhauer, vorbește însuși glasul speciei, cu alte cuvinte, nevoile imperioase ale naturii; pentru că ca este agățarea îndărătnică a omului de imortalitate. Iubirea apoi e sentimentul cel mai puternic și prin aceea că e cel mai complex, alcătuit dintr-o mulțime de sentimente, ele însele deja complexe. Această complexitate ne explică și cauza pentru care iubirea e subiectul cel mai prețios în literatură. În sfârșit, acest sentiment e atât ... Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... 000 loc. Clima plăcută, adieri de mare. Mare comerț cu insula Maurice și cu coasta Africei. Consulat francez. Această insulă a fost descoperită în 1503 de către Albuquerque. (Așa încât procopsiții noștri aveau destulă vreme să afle ceva despre fericita insulă — not. red.) ZANZIBAR (Sultanatul de) pe coastele Zanguebarului între regatele Melinda la N și Quiloa la S; își trage numirea de la insula Zanzibar, care se găsește lângă coasta sa. Independent de la 1858. Capitala Zanzibar.»" * De aci polemică geografică la toartă. Citim în L'IndĂ©pendance roumaine de la 11/23 iunie: „Toată lumea știe — afară de redactorii Voinței naționale — că nu insula Zanzibarului este în cauză în momentul de față relativ la diferendul iscat între guvernul german și sultanul de Zanzibar. Știrea următoare va convinge — poate ! — pe geografii numitei foi că nu e vorba de insula Zanzibar: «O telegramă din Zanzibar anunță că Germania a încheiat cu șefii indigeni ai teritoriului de Vitou (provincie situată dincolo de statele sultanului de Zanzibar, la nord de Pocomo) un aranjament care-i confere protectoratul pe această regiune.» — Confrații noștri sunt acum convinși?" * Citim apoi sub titlul Iarăși ... Alexandru Vlahuță - În mănăstire ... asupra codrilor pustii, Se 'nalță luna și străbate În adormitele chilii. Puterea nopții se așază Ca un zăbranic pe pămînt — Un singur suflet stă de pază În tot acest repaos sfînt... Măicuță, nopțile de vară, Sînt înfiorător de dulci... Încremeniși privind afară, — Pe cine-astepți de nu te culci? Tu ești fecioara înțeleaptă, Ce candela 'și-a pregătit, Și strajă neclintit'așteaptă Sosirea mirelui iubit... Dar ochii, ca nealtădată ... Îți ard, bolnav strălucitori, De patimi surde ce te 'mbată, De 'nchipuiri ce'ți dau fiori. Dorinți necunoscute încă, Și ne 'nțelese te cuprind, Cînd în muțenia adîncă Zărești o umbră 'ncet viind. II Zadarnic ți-ar mai bate 'n minte Evlavioasele poveți, Căci mai presus de cele sfinte Stă legea vecinicei vieți. — De sbucium și de voluptate, Tîrziu, ca un copil trudit, Așa, cu mînile 'ncleștate De gîtul lui, ai adormit. ........................... ........................... Răsună toaca de utrină, Chiliile s'au redeschis, Tu, speriată de lumină, Te scoli, uimită ca de-un vis. Privești în juru-ți, și te 'ntuneci Sub negrul gîndurilor stol. Ca Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... lumină, taina lumilor nevăzute, când inima mea începuse să bată sub pintenul dureros sau dulce al amintirilor, când strălucita mea închipuire era să mai adauge, în sfârșit, o nestemată, încă, la cununa nemuririi mele!!... Cuminte însă ca totdeauna, îmi căutai de treabă; lăsai cerul în pace să-și cearnă azuru-i adânc în picături albastre prin rețeaua deasă și mișcătoare a frunzelor de plop, razele de soare să se Tăcut, singur și fără tovărășie. topească, în tonuri de aur, pe fundul vioriu și depărtat al munților, vântul amăgitor să sărute florile și să fugă, iar florile înșelate să plece în urmă-i capul și să plângă, cu lacrimi de rouă... și-mi umflai mantaua de-o aripă, o târâii până dincolo de țara neagră a furnicilor cu dinții de criță, o scuturai așa de puternic, încât stârnii o groaznică vijelie pân-în depărtare și surghiunii, din sânul dulce al patriei, în țări străine și necunoscute, o sumedenie de furnici îndărătnice, care se acațaseră de mantaua mea, hotărâte să mă urmărească cu război chiar dincolo de hotarele lor!... Și fiindcă buna-cuviință cere, când te afli în largul naturii, să cugeți cât o ploșniță cel puțin, mă mulțumii Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei ... sfârșit să acorde de silă o imediată și anume aplicare a principiului din art. 44 al tractatului, d. Brătianu și ai d-sale de sigur ar începe să strige că țara este junghiată și aruncată la picioarele străinului, ar înfierbânta prin propagande și prin scrieri de sensație masele, și ar organiza poate chiar o turburare populară. Avându-le acestea în vedere precum și interesul și sentimentul general al țării în cestiunea modificării credem că i-ar trebui cuiva multă abnegație, mult devotament patriotic pentru a lua asupră-și, fără beneficiu de inventariu, moștenirea ministerială a d-lui Brătianu. De pe acuma, foaia ministerială radicală începe a pregăti tărâmul opoziției de stradă și de cafenele. Țara, zice numita foaie, va vedea și va fi convinsă că lupta susținută astăzi pentru apărarea națiunii în cestiunea Evreilor n'a fost decât cea mai deplorabilă vânătoare de putere: ea va vedea în fine în ce parte e patriotismul și desinteresarea și în ce parte domnesc numai cele mai meschine interese personale și de gașcă. Care va să zică, orice ministeriu nou - căci trebue să vie unul - oricine, afară de d. Brătianu și ai d-sale ... Ion Luca Caragiale - În vreme de război ... Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară ... cetașii sunt priși... Or să-i pună la cazne.. ei au să spună tot... tot... Or să pună mâna și pe el. Și popa, apucat de cutremur, își smulgea părul din cap. -Ce-i de ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... În vremi demult trecute... de Mihai Eminescu În vremi demult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta o mândră-mpărăție Ce-avea popoare mândre, mândre cetăți o mie. Domnea în ea atuncea un împărat prea mare, Bătrân, cu ani o sută pe fruntea lui de nea, Și mâna lui zbârcită, uscată însă tare, A țărilor lungi frâuri puternic le ținea. Și țările-nflorite și-ntunecata mare La glasul ... înfloritu-i cort, Abia au vreme-a pierde puternicii lor aștri. Coboară-n lume, află amorul lor că-i mort. Atunci îl iau în brațe și luminând albaștri În lumea lor bogată cu lacrimi ei îl port  Sunt îngeri blânzi și timizi, așa nevinovați Încât în astă lume nu trebuiesc cercați. A unui înger palid ursita pământească Legată e de soarta corpului ce-l aleg. Atârnă de viață domnia lor cerească: Ce samănă în lume, în stele ei culeg; Nefericiți adesea, ce-o soarte-mpărătească Un om ce-i născut mare Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea ... bărbatului cea mai dulce fericire și este cea mai mare recompensă, cu care el își vede răsplătită orice muncă ce întreprinde, fie acea muncă întrebuințată în științe, în ajunÂgerea gloriei sau în agonisirea de avuții. Toate trofeiele se depun la urmă la picioarele femeii, pentru că sub cârmuirea ei imÂpunătoare se pleacă de-a valma sărmanul și bogatul, regentul și plugarul, geniul și sălbaticul înfiorător. Marc Aureliu, acest profund cunoscător al inimii omenești, până într-atâta adora pe iubita sa Faustina, încât decora și gratiÂfica pe amanții ei, și până la moarte ... aceea ce eu simt. Îți zic numai că soarta, răpindu-mă de la tine, îmi va răpi totodată și viața, căci ființa ta este contopită în a mea; ea este ca și proÂcesul vieții, tinereții și amorului în potirul unei floricele, ce-și serÂbează fericirea întru o rază a soarelui, sorbind o picătură de rouă aninată de pistilul ei. Și eu cu pasiune am strâns-o în brațe, simțind cum ea de înfocatele mele sărutări se topește, trupul ei gingaș se micșorează, lunecă, dispare... Și când mă trezii cu un acces de tuse, țineam Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... noi, erau pline de personalități, așa încât, din respect pentru publicitate, au trebuit să fie trecute sub tăcere. Căci ce are a face în asemenea discuții persoana scriitorului! O excepție se poate admite numai în privința ultimului răspuns al Transilvaniei, fiindcă unele observări din el dau ocazie de a caracteriza întreaga cultură română din ziua de astăzi și, prin urmare, merită să fie relevate. Afară de aceasta, Transilvania este organul public al Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român, redactat de din cei mai cunoscuți bărbați ai noștri, de d. Bariț, și, întrucât reprezintă astfel floarea dezvoltării intelectuale din Ardeal, are drept să ceară a nu fi ignorată. Transilvania [1] , răspunzând la ... și care i-ar lua o parte din răspunderea ce și-a atras-o. Asemenea împrejurări ușurătoare există, și datoria noastră este acum de a le pune în vederea cititorilor. Foaia Transilvania și atâtea alte foi literare si politice ale românilor sunt așa de slab redactate, așa de stricăcioase prin forma și cuprinsul lor, fiindcă trăiesc într-o atmosferă stricată și se inspiră de ideile si de simțămintele ce caracterizează marea majoritate a "inteligențelor și anteluptătorilor" români. Viciul radical în ele, și, prin urmare, în Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎN AFARĂ DE ACEASTARezultatele 1 - 10 din aproximativ 51 pentru ÎN AFARĂ DE ACEASTA. ... oprit la Neapolis. 12 De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintîi cetate dintr`un ținut al Macedoniei, și o colonie romană. În cetatea aceasta am stat cîteva zile. 13 În ziua Sabatului am ieșit afară pe poarta cetății, lîngă un rîu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am șezut jos, și am vorbit femeilor, cari erau adunate laolaltă. 14 Una din ele, numită Lidia, vînzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu, și asculta. Domnul i -a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel. 15 După ce a fost ... ți faci nici un rău, căci toți sîntem aici.`` 29 Atunci temnicerul a cerut o lumină, a sărit înlăuntru, și, tremurînd de frică, s`a aruncat la picioarele lui Pavel și ale lui Sila; 30 i -a scos afară, și le -a zis: ,,Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mîntuit?`` 31 Pavel și Sila i-au răspuns: ,,Crede în ... ... spune-le: ,În a cincisprezecea zi a acestei a șaptea luni, va fi sărbătoarea corturilor, în cinstea Domnului, timp de șapte zile. 35 În ziua întîi să fie o adunare sfîntă: să nu faceți nici o lucrare de slugă în timpul ei. 36 Timp de șapte zile, să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc. A opta zi, să aveți o adunare sfîntă, și să aduceți Domnului jertfe mistuite de foc; aceasta să fie o adunare de sărbătoare: să nu faceți nici o lucrare de slugă în timpul ei. 37 Acestea sînt sărbătorile Domnului, în cari veți vesti adunări sfinte, ca să se aducă Domnului jertfe mistuite de foc, arderi de tot, daruri de mîncare, jertfe de vite și jertfe de băutură, fiecare lucru la ziua hotărîtă. 38 Afară de aceasta să păziți Sabatele Domnului, și să vă aduceți darurile voastre Domnului, să aduceți toate jertfele făcute pentru împlinirea unei juruințe și toate darurile vostre ... 39 În a cincisprezecea zi a lunii acesteia a șaptea, cînd veți strînge rodurile țării, să prăznuiți o sărbătoare în cinstea Domnului, timp de șapte zile: cea dintîi zi să fie o zi ... ... din lăuntru, pe poarta de miazăzi. A măsurat poarta de miazăzi, și a găsit că avea aceeaș măsură. 29 Odăile ei de pază, stîlpii și tinda ei, aveau aceeaș măsură. Poarta aceasta și tinda ei aveau ferestre de jur împrejur, și poarta era lungă de cincizeci de coți și lată de douăzeci și cinci de coți. 30 (De jur împrejur erau tinzi lungi de două zeci și cinci de coți și late de cinci coți.) 31 Tinda porții dădea în curtea de afară; pe stîlpii ei erau finici, și opt trepte pentru suit la poartă. 32 M`am dus apoi în curtea dinlăuntru, pe intrarea de răsărit. A măsurat poarta, și a găsit că avea aceeaș măsură. 33 Odăile ei de pază, stîlpii ei și tinda ei, aveau aceeaș măsură. Poarta aceasta și tinda ei aveau și ele ferestre de jur împrejur, lungi de cinci zeci de coți și late de două zeci și cinci. 34 Tinda ei dădea în curtea de afară; de fiecare parte erau finici pe stîlpi, și opt trepte pentru suit la poartă. 35 M`a dus la poarta de ... Capitol 19 1 Atunci Pilat a luat pe Isus, și a pus să -L bată. 2 Ostașii au împletit o cunună de spini, I-au pus -o pe cap, și L-au îmbrăcat cu o haină de purpură. 3 Apoi, s`au apropiat de El, și ziceau: ,,Plecăciune, Împăratul Iudeilor!`` Și -I dădeau palme. 4 Pilat a ieșit iarăș afară, și a zis Iudeilor: ,,Iată că vi -L aduc afară, ca să știți că nu găsesc nicio vină în El.`` 5 Isus a ieșit deci afară, purtînd cununa de spini și haina de purpură. ,,Iată omul!`` le -a zis Pilat. 6 Cînd L-au zărit preoții cei mai de seamă și aprozii, au început să strige: ,,Răstignește -l! Răstignește -l!`` ,,Luați -L voi și răstigniți -L``, le -a zis Pilat, ,,căci eu ... împotriva Cezarului.`` 13 Cînd a auzit Pilat aceste vorbe, a scos pe Isus afară; și a șezut pe scaunul de judecător, în locul numit ,,Pardosit cu pietre``, iar evreiește: ,,Gabata.`` 14 Era ziua Pregătirii Paștelor, cam pela ceasul al șaselea. Pilat a zis Iudeilor: ,,Iată ... ... ramuri, pe cari le tăiaseră depe cîmp. 9 Cei ce mergeau înainte și cei ce veneau după Isus, strigau: ,,Osana! Binecuvîntat este cel ce vine în Numele Domnului! 10 Binecuvîntată este Împărăția care vine, Împărăția părintelui nostru David! Osana în cerurile prea înalte!`` 11 Isus a intrat în Ierusalim, și S`a dus în Templu. Dupăce S`a uitat la toate lucrurile de jur împrejur, fiindcă era pe înserate, a plecat la Betania, cu cei doisprezece. 12 A doua zi, după ce au ieșit ... să nu mai mănînce nimeni rod din tine!`` Și ucenicii au auzit aceste vorbe. 15 Au ajuns în Ierusalim; și Isus a intrat în Templu. A început să scoată afară pe cei ce vindeau și cumpărau în Templu; a răsturnat mesele schimbătorilor de bani, și scaunele celor ce vindeau porumbei. 16 Și nu lăsa pe nimeni să poarte vreun vas prin Templu. 17 Și -i învăța și zicea ... Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?` Dar voi ați făcut din ea o peșteră de ... ... Sabat?`` 11 El le -a răspuns: ,,Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, și -i cade într`o groapă, în ziua Sabatului, să n`o apuce și s`o scoată afară? 12 Cu cît mai de preț este deci un om decît o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.`` 13 Atunci a zis omului aceluia: ,,Întinde-ți mîna!`` El a întins -o, și mîna s`a făcut ... zis: ,,Orice împărăție desbinată împotriva ei însăș, este pustiită; și orice cetate sau casă, desbinată împotriva ei însăș, nu poate dăinui. 26 Dacă Satana scoate afară pe Satana, este desbinat; deci, cum poate dăinui împărăția lui? 27 Și dacă Eu scot afară dracii cu ajutorul lui Beelzebul, fiii voștri cu cine -i scot? De aceea ei vor fi judecătorii voștri. 28 Dar dacă Eu scot afară dracii cu Duhul lui Dumnezeu, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi. 29 Sau, cum poate cineva să intre în casa celui tare, și să -i jăfuiască gospodăria, dacă n`a legat mai întîi pe cel tare? Numai atunci îi va jăfui casa ... am închinat lui Dumnezeu,` 6 nu mai este ținut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Și ați desființat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre. 7 Fățărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis: 8 ,Norodul acesta se apropie de Mine cu gura și mă cinstește cu buzele, dar inima lui este departe de Mine. 9 De geaba Mă cinstesc ei, învățînd ca învățături niște porunci omenești.`` 10 Isus a chemat mulțimea la Sine, și a zis: ,,Ascultați ... văd; și slăveau pe Dumnezeul lui Israel. 32 Isus a chemat pe ucenicii Săi, și le -a zis: ,,Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile așteaptă lîngă Mine, și n`au ce mînca. Nu vreau să le dau drumul flămînzi, ca nu cumva să leșine de foame pe drum.`` 33 Ucenicii I-au zis: ,,De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîni ca să săturăm atîta gloată?`` 34 ,,Cîte pîni aveți?`` i -a întrebat Isus. ,,Șapte``, I-au răspuns ei, ,,și ... a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărțit norodului. 37 Au mîncat toți și s`au săturat; și s`au ridicat șapte coșnițe pline cu rămășițele de fărămituri. 38 Cei ce mîncaseră erau patru mii ... n`aș fi nebun, căci aș spune adevărul; dar mă feresc, ca să n`aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decît ce vede în mine, sau ce aude dela mine. 7 Și ca să nu mă umflu de mîndrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi -a fost pus un țepuș în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască, și să mă împedece să mă îngîmf. 8 De trei ori am rugat pe Domnul să mi -l ia. 9 Și El mi -a zis: ,,Harul Meu îți este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvîrșită.`` Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentruca puterea lui Hristos să rămînă în mine. 10 De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strîmtorări, pentru Hristos; căci cînd sînt slab, atunci sînt tare. 11 Am ajuns nebun: voi m`ați silit. Dar voi trebuia să mă lăudați; căci ... nimic, totuș cu nimic n`am fost mai pe jos de acești apostoli așa de minunați. 12 Semnele unui apostol le-ați avut printre voi ... ... Cînd a văzut Lea că nu mai naște, a luat pe roaba sa Zilpa, și a dat -o lui Iacov de nevastă. 10 Zilpa, roaba Leii, a născut lui Iacov un fiu. 11 ,,Cu noroc!`` a zis Lea. De aceea i -a pus numele Gad (Noroc). 12 Zilpa, roaba Leii, a născut un al doilea fiu lui Iacov. 13 ,,Ce ... zis Lea; ,,căci femeile mă vor numi fericită.` De aceea i -a pus numele Așer (Fericit). 14 Ruben a ieșit odată afară, pe vremea seceratului grîului, și a găsit mandragore pe cîmp. Le -a adus mamei sale Lea. Atunci Rahela a zis ... zis Leii: ,,Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău.`` 15 Ea i -a răspuns: ,,Nu-ți ajunge că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei și mandragorele fiului meu?`` Și Rahela a zis: ,,Ei bine! poate să se culce cu tine în noaptea aceasta, pentru mandragorele fiului tău.`` 16 Seara, pe cînd se întorcea Iacov dela cîmp, Lea i -a ieșit înainte, și a ... ... ... erau mai încăpătoare, și te suiai la ele ocolind; căci te suiai împrejurul casei pe o scară șerpuitoare. Astfel era mai mult loc, ca lărgime, în partea de sus a casei, și din catul de jos te suiai în catul de sus prin cel dela mijloc. 8 De jur împrejurul casei se vedea o pardoseală ieșită în afară. Odăile lăturalnice aveau niște temelii, și erau de o prăjină întreagă, adică șase coți la unghiu. 9 Zidul de afară al odăilor lăturalnice avea o grosime de cinci coți. 10 Locul gol dintre odăile lăturalnice ale casei și odăile dimprejurul casei, avea o lățime de două zeci de coți, de jur împrejur. 11 Ușa odăilor lăturalnice dădea în locul gol: o ușă la miază noapte, și o ușă la miază zi; și lărgimea locului gol era de cinci coți de jur împrejur. 12 Clădirea din fața locului gol, din partea de apus, avea o lățime de șaptezeci de coți, un zid de cinci coți de gros de jur împrejur, și era lung de nouăzeci de coți. 13 A măsurat și casa, care avea o lungime de o sută de coți. Locul gol, clădirea și zidurile sale, aveau de ... i-au zis: ,,Iată că socru-tău se suie la Timna, ca să-și tundă oile.`` 14 Atunci ea și -a lepădat hainele de văduvă, s`a acoperit cu o măhramă, s`a îmbrăcat în alte haine, și a șezut jos la intrarea în Enaim, pe drumul care duce la Timna; căci vedea că Șela se făcuse mare, și ea nu -i fusese dată de nevastă. 15 Iuda a văzut -o, și a luat -o drept curvă, pentru că își acoperise fața. 16 S`a ... Cam după trei luni, au venit și au spus lui Iuda: ,,Tamar, noru-ta, a curvit, și a rămas chiar însărcinată în urma curvirii ei.`` Și Iuda a zis: ,,Scoateți -o afară ca să fie arsă.`` 25 După ce au scos -o afară, ea a trimes să spună socrului său: ,,Dela omul acela, ale cui sînt lucrurile acestea, am rămas eu însărcinată; vezi, te rog, al ... Dar el a tras mîna înapoi, și a ieșit frate-său. Atunci moașa a zis: ,,Ce spărtură ai făcut!`` De aceea i -a pus numele Pereț (Spărtură). 30 Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN AFARĂ DE ACEASTARezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ÎN AFARĂ DE ACEASTA. ... LÍBER^1 , libere , s . n . ( Bot . ) Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată ; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție , de susținere etc . LÍBER^2 , - Ă , liberi , - e , adj . 1. ( Despre oameni ) Care se bucură de libertate , de independență individuală și cetățenească , care are drepturi politice și cetățenești depline . 2. ( Despre oameni ) Care are posibilitatea de a acționa după voința sa , de a face sau de a nu face ceva ; care nu este supus nici unei constrângeri ; slobod . 3. ( Despre acțiuni ) Care nu este supus unei restricții cu caracter ... este în afara obligațiilor ( profesionale ) . 5. ( Despre bănci , scaune , locuințe etc . ) Care nu este ocupat , gol ; neînchiriat . 6. ( Despre oameni ) Care nu are obligații față de alții ; neangajat , disponibil . 7. Care este lipsit de artificialitate , natural , degajat , armonios , ușor . 8. ( În loc . adv . ) În aer liber = în plin aer , în mijlocul naturii . Sub cerul liber = afară |
||