|
|
||
|
Vezi și:SICILIAN,
PENTRU,
CONTENCIOS,
CENTURĂ,
BREASLĂ,
CENTRU,
STRAJĂ,
CVINTĂ,
LINIE
... Mai multe din DEX...
ÎN APĂRARE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎN APĂRARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 108 pentru ÎN APĂRARE. Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai în casă. Femeia pe care o speriasem mă scutură de colb cu o perie, privind în pământ și de-abia stăpânindu-și râsul, cu palma la gură; mi se dădu apă, mă spălai, mă ștersei, mă slujii de degete în loc de pieptene și trecui în altă odaie mare și curat îmbrăcată, unde, până ce să vină cineva, mă răsturnai pe o canapea și aprinsei o țigară, cu privirea pierdută în Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei ... Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei În ajunul crizei de Ion Luca Caragiale În cercurile politice autorizate, nu se mai vorbește de vreo două trei zile decât de căderea ministerului care neapărat va fi provocată de tenacitatea majorității Camerei ... a străbate la lumină până la urma urmelor. Adevărul asupra sentimentelor și valorii personale a d-lui Brătianu a strălucit în fine, și dreptatea acelora ce-l conjurau să nu ne arunce cu ușurătate în aventuri politice, ale căror urmări sunt mai totdeauna primejdioase pentru un popor mic a ieșit în fine la lumină. D. Brătianu ne face să culegem astăzi roadele semănăturii d-sale. A jucat totul va banque, și vedem unde am ... aruncată la picioarele străinului, ar înfierbânta prin propagande și prin scrieri de sensație masele, și ar organiza poate chiar o turburare populară. Avându-le acestea în vedere precum și interesul și sentimentul general al țării în cestiunea modificării credem că i-ar trebui cuiva multă abnegație, mult devotament patriotic pentru a lua asupră-și, fără beneficiu de inventariu, moștenirea ... pregăti tărâmul opoziției de stradă și de cafenele. Țara, zice numita foaie, va vedea și va fi convinsă că lupta susținută astăzi pentru apărarea națiunii ... Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... poeziei populare cu cât între publicările îngăduite de secția noastră istorică, adică apărute sub auspiciile ei, deși fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze în țările noastre cu elementele romanizate de peste Dunăre, aduse ca captivi" (eufonia este a d-lui Radu Rosetti) "în urma neîncetatelor năvăliri slave, sporite prin numărul acelora care fugeau din imperiu de greutatea birurilor" ș.c.l. În ședința anuală a Academiei noastre de la 12 ianuarie 1907 chestia a fost adusă în discuția generală. S-a recunoscut că adevărul orcât de puțin favorabil ne-ar fi, trebuie spus cu toată sinceritatea îndată ce este întemeiat ... și 1866 erau poate poeziile curat lirice mai sugestive. Îmi aduc aminte că pe mine și pe câțiva din compatrioții mei ne încântase la 1857 ... Dimitrie Bolintineanu - Mihnea și baba ... pacinaților Ce cade în ruine. Aci se fac misterele De babe blestemate, Ce scot la morți arterele Și hârcele uscate. Aci se fierb și oasele În vase aurite, Aci s-adun frumoasele Când nu mai sunt dorite. O flacără misterică Dă palidă lumină; Iar stâlpii în biserică Păreau că se înclină. Și liliecii nopților Ce au aicea locul, Ascunși în hârca morților, Umblau să stingă focul. O babă, ce oroarele Uscaseră în lume, Tot răscolea vulvoarele, Șoptind încet un nume. III S-aude un zgomot de pași pe aproape, Cum calcă strigoiul când va să dezgroape O ... locuri, Se-ntreabă bătrâna... aici nechemați!..." Ea zice, și-n umbră un om se arată Cu ochii de sânge, cu fruntea uscată, Teribil ca locul în care intra. — ,,Bătrână, el zise, îți fă datoria!" Și vorba-i, cum geme în zid vijelia, Din colțuri în colțuri grozav răsuna. Ascultă-mă, doamne, aveam în oștime Un fiu oarecare vestit în mulțime Prin luptele sale; era fiul meu; Plăcut ca seninul, frumos ca o floare Și pentru aceasta mai stam eu sub soare. Era pentru mine ... său cade; Demonii râseră; o, ce de hohote! Mihnea jos sare. Însă el repede iară încalecă, Fuge mai tare; Fuge ca crivățul; sabia-i sfârâie ... Dimitrie Anghel - Mihail Kogălniceanu (Anghel) ... pline de ironii. În fața mesei bogat încărcată, cu șervetul alb înnodat pe după gît ca la un copil, cu furculița și cuțitul ținute războinic în mîinile mici gata parcă de apărare, vorbind și mîncînd ca un Gargantua, așa mi-l arată mai bine mintea. Și în casa noastră, într-o ramă de aur a stat pînă tîrziu un portret, pe care tata, în admirația lui, îl aninase la locul de onoare. În fața biroului, dacă ridicai ochii, îi întîlneai privirea mioapă după ochelari și, fără să vrei, un respect adînc te cuprindea față de fruntea aceea boltită ... portretul jos din cui și să-l urce în pod. Portretul apărea și dispărea după cum erau și vremurile, și conul Mihalache știa dinainte, intrînd în casă și ridicînd ochii spre locul cunoscut, la ce fel de primire trebuia să se aștepte. Acest episod hazliu s-a repetat de ... răsună și lacrimi mari i se rostogolesc pe obrajii bucălați, fără să le poată stăpîni. Mîna lui mică și fină duce la gură din cînd în cînd o sticluță din care bea și, în ... George Coșbuc - Jertfele împăcării ... de George Coșbuc Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X I În negura pădurii castelul îngrădit Cu șanțuri uriașe stă trist, mucigăit, Și numai câteodată în jurul său revine Mișcarea vieții calde, când paveze quirine Răsar de după ziduri — de două ori pe an. Atunci legionarii colosului roman Ies grabnici ... de mult solia lui La Tibull pentru pace. Și toate-au fost de bine ; De-atunci traiesc frățește oștirile vecine. III —„Când stai în pragul casei, e soarele în prag ! Când treci visând prin noaptea pădurilor de fag, Reverși lumina-n noaptea dumbrăvilor ca luna ; Oh, cât ești de frumoasă, tu nu pricepi, Hiltruna ... mprejur Flăcăi înalți, sălbatici, jucau cu vuiet mare Războinicele jocuri a ginților barbare. Pe lavițe-așternute cu albe piei de ied Bărbați stau în șiruri, iar cupele cu mied Oprite lung la gură trec vesele și-ntruna, Din om în om. Iar astăzi paharnic e Hiltruna, Copila cea frumoasă, că-i vechiul obicei Al neamului, paharul la zile mari să-l bei Turnat de cea ... Antim Ivireanul - Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește l ... Antim Ivireanul - Dedicaţia din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în greceşte la Snagov, în anul 1701 Dedicația din cartea lui Sevastos Chimenitul, Eortologhion, tipărită în grecește la Snagov, în anul 1701 de Antim Ivireanul Preaevlaviosului, preastrălucitului, prealuminatului și de Dumnezeu încoronatului domn și stăpânitor a toată Ungrovlahia, domnului domn Ioan Constantin Basarab ... omul, se zice că s-a făcut de cătră Dumnezeu ca să dobândească pe Dumnezeu. Dobândesc pe Dumnezeu oamenii aceia, carii cred drept în el și păzesc cu scumpătate sfintele lui porunci. Dar sfințitele lui porunci se cuprind în aceste două și singure: din iubirea cătră Dumnezeu și cătră aproapele. Atunci se realizează și se cunoaște iubirea cătră Dumnezeu, când păzim, cum am zis ... măreția cea de Dumnezeu păzită și cinstită a preastrălucirii voastre pentru nenumăratele voastre binefaceri și daruri cătră mine cel mai mic, spre asemenea apărare și recomandare a cărții. Pe care cerere și recunoaștere priimind-o voi redați-mi bunăvoința și ajutorul prevăzător, încurajându-ne la lucruri bune ... laudă a tot neamul ortodocșilor. Iar după strămutarea din aceste vremelnice, fie să vă învrednicească pe voi pe toți și de împărăția cerurilor, Dimitrie Bolintineanu - La Danubiu ... ne rechemi cu fală trecutul glorios Cum un bătrân ce timpul îl uită să răpească Recheamă celor tineri mărirea strămoșească! Dar rechemând virtutea străbunilor eroi, În timpuri de cădere, cât dor deștepți în noi! II În aurora timpului, În zile mai senine, Nu cunoscuseși fiarele Popoarelor străine. Pe malurile fragede Creșteau flori parfumate, Eroi și blânde vergine, De grații cununate. Iar undele cu vasele ... rele; Cu sânge, cu cadavere Curau undele tele. Atunci și fiii patriei Strigau cu flăcărare ,,A noastră-i vechea Dunăre Și dalba-i apărare!" III P-ale tele valuri azi ca altădată, Cresc flăcăi, fecioare, flori frumoase cresc, Dar flăcăii pleacă fruntea durerată, Verginele varsă lacrimă-nfocată, Florile născute ... spumegând, Sânge și cadaveri râuri printre valuri. Dar prin toate-aceste feluri de popoare Ce pe lata-ți față când și când combat, Fiii României în deșert îi cat, În Dimitrie Bolintineanu - Conrad. Cântul I. Ionienele ... el însă în suflet și scria În proza pitorească tot ceea ce simțea. El trece toată noaptea sub domele tăcînde, S-asculte armonia naturii îmbătînde. În toate-aceste locuri, oriunde el privește, Apare-o lume moartă, ce-n suvenir trăiește. În Helesponte, vasul pătrunde linistit. Conrad rădică fruntea și pare-ntinerit. Colo fusese Sestos, locaș de desfătare, Ce-amintă dulce nume și-l trage din uitare ... ‑ „Tu, zee cu păr d-ambru și tînăr-adorată În templul de la Sestos, locaș dezmierdător, Ascultă preoteasa pe Hero-namorată Și vin în ajutor! Această lungă noapte Leandru meu nu vine! În dar veghez în turnu-mi și farul am aprins! Sufla pe mare vîntul, și prin întunecime Ast far de vînt s-a stins! De ce nu ... D-o patimă arzîndă tot sînu-mi fu coprins; Luptam a stinge focuI, dar focuI fu nestins! Rugai pe Cythereea să vie-n apărare, Dar ea vărsă în sînu-mi o flacără mai mare! Leandru înțelese cît el era iubit, Cîntările-mi arzînde ferice i-au vestit. Cu degete de roze amorul îi ... în ... Constantin Stamati - Dorul de patrie ... Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI I Când aș fi o frunzișoară Ca de zefir aripioară, Care căzând în izvor Plutește pe el ușor, Eu m-aș smulge cu grăbire Din crenguța unde sunt, Aș sări cu mulțumire În pârăuț sau în vânt; Sau aș zbura pân-departe, Peste păduri neumblate, Sau aș zbura peste râpi, Ca pasăre cu aripi, Peste stânci de cremeni oable, Peste răsfățatul ... Oh! și acolo să mor... Unde Ceahlăul desparte Pe Moldova de Ardeal, Și unde Bistrița cade Cu al său limpede val, Ca o fragedă mireasă, În brațele fioroase Al unui aprig bărbat Ca Siretiul tulburat. Acolo drag mi-ar fi mie Sus în văzduh să plutesc, De unde să văd o mie De cadre ce se zăresc; Aice-un șir de culmi nalte. Acolo văi, râuri late, Ce ... săgeată Pătrundea fără de greș Dușmanii cei mai aleși? Unde-s cete cu sinețe A ghibacilor plăieși Ce la războaie-ndrăznețe Bătea numai în cămeși, Cu pieptul și brațe goale, Dușmanii ferecați în zale? Căci glonțul lor mergea drept În ... Vasile Alecsandri - Suvenire din 1855 ... găsesc în jurnalul meu de călătorii. Ți le trimit în toată simplitatea lor, astfel cum ele au fost scrise sub impresiile diverse ce am simțit în primblarea mea printre ruinele orașului Sevastopol și pe țărmurile Crâmului ocupate de către armatele aliate în anul 1855. 25 noiembr. Pe Marea Neagră Gigantica expediție a puterilor de la Apus în contra colosului de la Nord și faptele săvârșite în timp de câteva luni pe marginile imperiului rusesc au atras ochii lumii întregi asupra Crâmului precum odinioară Palestina deșteptase avântul războinic al Creștină tății. Numele ... înșirați sus pe verguri desfășoară pânzele și ceilalți aleargă de-a lungul podului trăgând frânghiile după dânșii. Vântul suflă cu tărie; valurile clocotesc în spumă și se izbesc de coastele vasului; mașina geme cumplit în pântecele lui, și aburii ies pe țevie cu o vâjâire înfiorătoare; iar bieții pasageri, pierduți în acel vălmășag spăimântător, fug când de-o parte, când de altă parte, amețesc și încep a resimți simptomele bolii de mare. Unii oftează ... pe gânduri; alții se apropie șovăind și grabnic de bastingajuri, alții dispar în Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN APĂRARERezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru ÎN APĂRARE. ... 1. S . m . și f . Locuitor din Sicilia . 2. Adj . Care aparține sicilienilor ( I 1 ) sau Siciliei , privitor la sicilieni sau la Sicilia . 3. Adj . ( În sintagma ) Apărare siciliană = numele unui sistem de apărare la jocul de șah . II. 1. Subst . ( Geol . ) Etaj al cuaternarului inferior din bazinul Mării Mediterane . 2. Adj . Care se referă la formațiile și la ... ... plecat . 2. ( Introduce un complement indirect ) Mulțumește pentru buna găzduire . II. ( Exprimă un raport final ) 1. ( Introduce un complement circumstanțial de scop ) Cu scopul de . . . , în scopul . . . . în vederea . . . Scrie pentru băni . 2. ( Introduce un complement indirect ) În interesul . . . , în ( sau spre ) folosul . . . , în favoarea . . . ; în apărarea . . . Pledează pentru el . 3. ( Introduce un atribut ) Hârtie și plic pentru o scrisoare . 4. ( Intră în compunerea numelor predicative ) Acest cadou e pentru tine . 5. ( Introduce un complement sau un atribut ) Contra , împotriva . Medicament pentru diabet . Ia ceva pentru durerile de ... Exprimă un raport temporal , introducând un complement circumstanțial de timp ) Pleacă pentru o clipă . V. ( Exprimă un raport de compensație , de echivalență sau de schimb ) În schimbul . . . ; în locul . . . , în loc de . . . Pentru un palton a dat o rochie . VI. 1. ( Urmat de un infinitiv , are valoare de conjuncție , construcția fiind echivalentă , cu ... ... CONTENCIÓS , - OÁSĂ , contencioși , - oase , s . n . , adj . 1. S . n . ( În unele state ) Serviciu pe lângă o instituție publică sau o întreprindere particulară , însărcinat cu apărarea drepturilor și intereselor instituției respective la încheierea de acte juridice ... ... leagă de trunchi . 3. ( Sport ) Linie orizontală , imaginară , la nivelul ombilicului , care marchează limita sub care loviturile la box sunt nepermise de regulament . 4. ( Astron . ; în sintagma ) Centură de radiație = fiecare dintre zonele din jurul Pământului în care radiația corpusculară ionizantă este atât de intensă , încât prezintă nocivitate pentru cosmonauți . 5. ( În sintagma ) Centură de fortificații = linie de lucrări de apărare din beton armat și metal , construită în jurul unei localități . 6. Grindă orizontală rezemată pe toată lungimea ei pe zidurile unei clădiri , în vederea realizării legăturii dintre ziduri . 7. ( Constr . ) Brâu de beton pe care se fixează planșeul clădirilor . 8. Fâșie continuă de tablă de oțel care formează ... ... BREÁSLĂ , bresle , s . f . 1. ( În societatea medievală ) Asociație de meșteșugari de aceeași branșă , creată pentru apărarea intereselor comune ; organizație închisă a meșterilor . 2. Nume dat organizațiilor profesionale formate ... ... CÉNTRU , centre , ( I 1 , 2 , 3 , 4 , II 1 , 3 ) s . n . , centri , ( I 5 , II 2 ) s . m . I. 1. S . n . ( Mat . ) Punct în raport cu care punctele unei figuri se asociază în perechi simetrice . Centrul unui dreptunghi . 2. S . n . ( În sintagma ) Centru de rotație = punct în jurul căruia alt punct sau un corp pot efectua o mișcare de rotație . 3. S . n . Punctul de aplicație al rezultantei unui sistem de forțe ... de greutate . 4. S . n . Punct central al unei întinderi , al unui spațiu . 5. S . m . Jucător aflat în centrul liniei de atac sau de apărare la anumite jocuri sportive . II. 1. S . n . Punct în care sunt localizate anumite funcții sau acte . Centrul reflexelor . 2. S . m . ( În sintagma ) Centru nervos = grup de celule nervoase aflate în encefal , în bulb sau în măduvă , la care vin excitațiile periferice și de la care pornesc excitațiile centrale . 3. S . n . Loc ( localitate sau parte dintr - o localitate ) unde este ... ... STRÁJĂ , străji , s . f . 1. Pază , apărare , scut . 2. ( Azi rar ) Paznic , străjer , santinelă . 3. ( În sintagma ) Foaie de strajă = prima foaie a unei cărți , înaintea paginii de titlu . 4. Fiecare din cei patru stâlpi de la colțurile unei ... Apărătoare la mânerul unei săbii . 6. Vamă prin care , după mistica religioasă creștină , se presupune că trece sufletul mortului , înainte de a ajunge în ... CVÍNTĂ , cvinte , s . f . 1. ( Muz . ) Intervalul dintre cinci note consecutive . 2. ( La scrimă ) A cincea dintre cele opt poziții principale de apărare . 3. Formație de cinci cărți consecutive , de aceeași culoare , la jocul de cărți . 4. ( În ... cu creionul etc . 2. Trăsătură reală sau imaginară care indică o limită , o direcție sau leagă ( pe o hartă , pe un plan etc . ) diferite puncte în spațiu . 3. ( Fam . ) Fiecare dintre subdiviziunile gradelor marcate pe un termometru ; liniuță . 4. Riglă . 5. Unitate de măsură de lungime folosită în țările românești , egală cu a zecea parte dintr - un deget . 6. ( În loc . ) În linie = în șir drept , în rând , în aliniere . 7. ( Livr . ) Rând de cuvinte într - o pagină scrisă . 8. Succesiune , serie a strămoșilor sau a descendenților ; filiație . 9. Sistem ... fac legătura între două sau mai multe puncte . 13. ( Mai ales la pl . ) Trăsătură caracteristică ce dă forma , aspectul , caracterul unui obiect , al unui tot , în special al unei figuri ; contur , profil . 14. Fig . Orientare principală , direcție a unui curent , a unei opinii etc . 15. ( Urmat de ... |
||