|
|
||
|
Vezi și:PANĂ,
CORNET,
GROS
... Mai multe din DEX...
ÎN BUCĂȚI MICI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎN BUCĂȚI MICIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 176 pentru ÎN BUCĂȚI MICI. Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai în casă. Femeia pe care o speriasem mă scutură de colb cu o perie, privind în pământ și de-abia stăpânindu-și râsul, cu palma la gură; mi se dădu apă, mă spălai, mă ștersei, mă slujii de degete în loc de pieptene și trecui în altă odaie mare și curat îmbrăcată, unde, până ce să vină cineva, mă răsturnai pe o canapea și aprinsei o țigară, cu privirea pierdută în Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... În vremi demult trecute... de Mihai Eminescu În vremi demult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta ... n-ascult decât glasu-adevărului senin; Și sarcina vieții-mi să fie cât de grea, Voi ști s-urmez, părinte, cu râvnă calea ta. Retras în sală mare de marmură trandafirie, Încins în strălucitul și negrul lui talar, Privirea lui o-nalță pe-a cerului câmpie Și cugetul lui zboară în lumi fără hotar. Și gând cu gând se-mbină în lungă reverie, Și buzele-i se mișcă c-un zâmbet blând, amar, Și sufletul îl împlu dorinți nemărginite, Ca marea de adânce cu valur'le ... răspund-anume Din marea cea albastră, care e steaua mea? E-acel trandafir roșu, ce mut-duios-uimit Lucește-un gând de aur deasupra-mi în zenit? Un om se naște  un înger o stea din cer aprinde Și pe pământ coboară în Paul Zarifopol - Poezia românească în epoca lui Asachi și Eliade ... care francezii îl numesc pompier, epitet ajuns apoi inevitabil la Alecsandri și la alții; un adevărat recvizit nenorocit din acele care fac modă și durează în desăvârșită banalizare. Altminteri, Andrei Popa este o bucată ce poate fi pomenită ca prim monument al poeziei române de sine stătătoare. Pentru a reprezenta viu distanța istorică între generațiile de poeți ... sale, acest poet se arată că a trecut departe peste cântecele lăutărești și improvizațiile anacreontice, peste poezia ușoară, sentimentală și senzuală. Este ciudată, în adevăr, insistența de a vedea tocmai în Cârlova pe acel inovator, în Cârlova care în Marșul său către oastea română, scris în 1831, doi ani dar după al lui Văcărescu, scrie, de exemplu: Acea armă ruginită și ascunsă în mormânt Brațurile să-nfierbânte; iasă iarăși pe pământ Tinerimea s-o-ncunune Cu izbânde foarte bune, Pe ea facă jurământ. Întreaga bucată, ținută în această moleșită formulă de aluat necopt, e o manifestare izbitoare de obtuzitate poetică, și ca înțeles și ca muzicalitate. Aceeași moleșeală, aceeași statornică fadoare ne ... tot, în cele câteva pagini ale tristului Cârlova. Cârlova scrie (în Ruinele Târgoviștei): Dar încă, ziduri triste, aveți un ce plăcut, Când ochiul vă privește ... Bogdan Petriceicu Hasdeu - Complotul bubei ... vrăjmașa secure Nu smulse o creangă de brad: P-o stâncă de fulger crăpată, P-o râpă de șerpi îmbălată, P-o beznă cu fundul în iad. În cuibul acei văgăune Precum într-o cronică spune Din secolul patrusprezeci - A fost o petrecere mare: Leproșii din mii de hotare Veniră pe ... punți! Obrajii lor - cronica spune Păreau ca un foc de tăciune Cu spuză-nvelit împrejur, Când negrul cu roșul s-alungă, Trecând pe de lături în dungă, Alb, vânăt, și galben, și sur! S-așează pe gânduri în iarbă, Și buba pe bubă se-ntreabă: Cum merge și ce-i de făcut În lume să nu mai domnească Tăria și fala trupească, Frumosul călcând pe cel slut? Se scoală atunci din grămadă O fiară, un monstru, o pradă ... ca voi: Unde-i sântul ca s-arunce Cu piatra în noi?.." II Trecu d-abia o lună, Buboșii împreună Acum din nou s-adună În codrul cel spurcat; Dar nu mai este jale, Ci râsuri triumfale, Sunând în deal și-n vale, Ca dracii în ... Alecu Russo - Dezrobirea țiganilor ... opinia. Despre opinie o cunoaștem... Iar pentru știință, rămâne a o propune, discuta și răspândi presa până la ziua hotărârii. Cât de mărginit, mic este, un cetățean are datoria a aduce contribuția glasului și a precugetărilor sale în chestii de asemene, de aceea, deși nemărginit mic în rândul cetățenilor, ne credem dator a vorbi și ținti luarea-aminte a publicului asupra chipului despăgubirii. Hotărârea obștească let 7257 aprilie ... o cere. Sila morală a noroadelor abroghează câteodată puterea dritului particular de a dispoza după plac de un lucru... dritul cunoscut în jurisprudență "user et abuser", jus utendi et abutendi . Însă, în viața privată, sunt oare un fenomen tranzacțiile pe termene lungi, și cu condiții de plată din vreme în vreme?... Nu sunt zapise, prin care se dau bani în împrumut pe cinci, șase și zece ani, plătitoare de capitale și dobânzile lor din vadele în vadele? Aceste zapise nu trec din mână în mână, și escontul lor nu se suie și se coboară după nevoile partizilor? 8.000 galbeni în ... Ștefan Octavian Iosif - Lenore (Iosif) ... tobe se-ntorceau La vetrele iubite. Era un glas și-un forfot viu Din plaiuri până-n vale Bătrâni și tineri, cu alai, Le alergau în cale, Și bucuria strălucea În ochii tuturora; Pe Wilhelm însă în zadar În căuta Lenora... Ea alerga în sus și-n jos Prin gloata de oștire Nici unul, vai! din câți veneau N-aveau de Wilhelm știre, Iar când, pe rând, trecură toți ... frământați; Ochi! în zadar mai plângeți. Ah, viața mea! Lumina mea! Apuneți și vă strângeți! — O, Doamne, nu te îndura De vorbele-i nebune! În deznădejdea-i fără frâu Nu știe, vai, ce spune! Ascultă, fată, sfatul meu! Te du la mânăstire Mireasa fără de noroc În cer găsește mire! — Ah, mamă, ce mi-e cer și rai! Ah, mamă, ce mi-e raiul? Cu el, cu el e raiu-ntreg ... cocoșii cântă-n sat... Miroase-a dimineață... Roib! roib! zăresc la răsărit O geană de roșață... Mireasa mea, cred c-am ajuns! Suntem în dreptul porții, Și patul nunții ni-e gătit... Ce repede merg morții! Convoi, și roib, și cavaler Străfulgeră în treacăt; Lovit cu o vergea de fier, Se frânge vechiul lacăt; Aripile bătrânei porți S-aruncă la o parte, Și printre cruci, ... Gottfried August B%C3%BCrger - Lenore (Iosif) ... tobe se-ntorceau La vetrele iubite. Era un glas și-un forfot viu Din plaiuri până-n vale Bătrâni și tineri, cu alai, Le alergau în cale, Și bucuria strălucea În ochii tuturora; Pe Wilhelm însă în zadar În căuta Lenora... Ea alerga în sus și-n jos Prin gloata de oștire Nici unul, vai! din câți veneau N-aveau de Wilhelm știre, Iar când, pe rând, trecură toți ... frământați; Ochi! în zadar mai plângeți. Ah, viața mea! Lumina mea! Apuneți și vă strângeți! — O, Doamne, nu te îndura De vorbele-i nebune! În deznădejdea-i fără frâu Nu știe, vai, ce spune! Ascultă, fată, sfatul meu! Te du la mânăstire Mireasa fără de noroc În cer găsește mire! — Ah, mamă, ce mi-e cer și rai! Ah, mamă, ce mi-e raiul? Cu el, cu el e raiu-ntreg ... cocoșii cântă-n sat... Miroase-a dimineață... Roib! roib! zăresc la răsărit O geană de roșață... Mireasa mea, cred c-am ajuns! Suntem în dreptul porții, Și patul nunții ni-e gătit... Ce repede merg morții! Convoi, și roib, și cavaler Străfulgeră în treacăt; Lovit cu o vergea de fier, Se frânge vechiul lacăt; Aripile bătrânei porți S-aruncă la o parte, Și printre cruci, ... Mihail Kogălniceanu - Viața lui A. Hrisoverghi ... 1824 se întoarse din Basarabia în patria sa, în care liniștea se așezase în sfârșit. Ajungând în lași, familia sa îl puse la anul următor în pansionul grecesc al părintelui singhel, care, cu al lui Kiriac, era cele de căpetenii izvoare de învățătură pe atunce. În acel pansion, tânărul nostru poet urmă metodul obicinuit, adică trei ani întregi învăță gramatica toÄ� Ppa EÎumou și tălmăci de rost din âEllhni în pl fabulele lui Esop, cuvântul Sfântului Vasile pentru post, Nepio dilogoi toÄ� LouianoÄ� cuvântul Sf. Ioan Gură de Aur pentru închinăciune, âHrwdian©V, Epistolariul lui ... judecăților, într-această vreme pierduse doi frați și el rămase acum singurul sprijin a maică-sa și a unui frate încă mic în vrâstă. Așadar, la sfârșitul anului 1832, el reintră în viața privată, urmat de părerile de rău ale șefilor și tovarășilor săi, de care era prețuit și iubit. În noua sa poziție, Hrisoverghi întrebuință cea mai mare parte a vremii sale în dezbaterea nesfârșitelor proțesuri a familiei, iar ceasurile slobode le petrecea în îndeplinirea studiilor, care, cum am zis, îi erau superficiale. Închipuirea sa cea vie cerea impresii vii; aceste le avu în citirea romanticilor francezi și mai cu deosebire în Andrei ChĂ©nier, în a căruia viață găsea atâte asemănări cu însuși a sa viață; scrierile acestor autori dezveliră ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! ... Emil Gârleanu - Când stăpânul nu-i acasă! Când stăpânul nu-i acasă! de Emil Gârleanu În odaie, liniște. Liniște și-un miros! Pe polița din dreapta, pe o farfurie, stă uitată o bucată de cașcaval. Mirosul de brânză proaspătă a străbătut până în cel mai îngust colțișor al casei. Și din gaura lui, din gaura de după sobă, șoricelul nu-și mai găsește locul. Parcă-l trage cineva ... Corbici vine, nebun cantotdeauna; în mijlocul odăii se oprește, adulmecă, lacom, mirosul de cașcaval, apoi, zărind motanul, se repede și latră cu înverșunare. Ar sări în ocniță, dar e prea sus. Se sprijină pe labele de dinainte, tremură, cască, de neliniștit ce-i, mârâie și latră. Apoi tace și, cu ochii ... țintiți la motan, așteaptă să se coboare. Numai uneori întoarce capul spre polița de unde brânza parcă-l ademenește. Și astfel, câteșitrei dușmanii — șoarecele în gaură, motanul în ocniță și câinele în mijlocul odăii — se pândesc, munciți de același gând. Dar pași apăsați cutremură sala. Ce! Stăpânul! Repede atunci: motanul se-nghesuiește și mai în fund, iar câinele o șterge sub divan; numai șoarecele, ... George Topîrceanu - Hortensia Papadat-Bengescu: Sfinxul ... carte de feminități. În treacăt fie zis, ceea ce vrea să sugereze acest titlu ușor ostentativ poate fi însă obiect de controversă pentru spiritul vremii în care intrăm. Se pare că omul acestei vremi va întinde, în sfârșit, antagonistei sale de până ieri o mână de împăcare și de ajutor: „Ai fost roabă umilită, ai fost sfinx idolatrizat. Fii de acum ... însușiri pe care izolarea ei provincială i le păstrase intacte, departe de literaturism și de orice sugestie grosolană. Pe Bianca Porporata, autoarea o plasează vag în timp și spațiu, dar în condiții de viață destul de precise, ca s-o putem înțelege. Claustrarea în care trăiește Bianca Porporata, ca orice femeie iubită, iubită cu legitimă pasiune de un don Camillo prevenitor și cuminte, lipsa ei de ocupație propriu-zisă ... Istoria ei sufletească, însă, e cu atât mai bogată în nuanțe și în amănunte. Faptul că autorul de care ne ocupăm e o femeie explică în mare parte însușirile operei sale. Dl Ibrăileanu a caracterizat foarte just literatura dnei Papadat-Bengescu: lucrări de miniatură executate pe dimensiuni de frescă ... și condus la început parcă ... Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur ... începură a se pârgui; atunci fiul său cel mijlociu păzi și el; dară păți ca și frate-său cel mare. Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l taie; dar fiul său cel mic, Prâslea, veni cu rugăciune către tată-său, și-i zise: - Tată, atâția ani l-ai ținut, ai suferit atâtea necazuri după urma acestui pom, mai ... se face leu-paraleu. Acum e timpul când are să vină la prânz, și are obicei de aruncă buzduganul cale de un conac și lovește în ușă, în masă și se pune în cui. N-apucă să isprăvească vorba, și se auzi ceva că șuieră, că lovește în ușă, în masă, și buzduganul se arătă și se așeză în cui. Dară Prâslea luă buzduganul, îl azvârli înapoi mai departe decât îl azvârlise zmeul; și, când era prin dreptul lui, îl atinse pe umere. Zmeul ... alt tărâm? - Am venit ca să prinz pe furii merelor de aur ale tatălui meu. - Noi suntem, îi zise zmeul; cum vrei să ne batem? În buzdugane să ne lovim, în săbii să ne tăiem, ori în luptă să ne luptăm? - Ba Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎN BUCĂȚI MICIRezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ÎN BUCĂȚI MICI. ... a domnit treizeci și unu de ani la Ierusalim. 2 El a făcut ce este bine înaintea Domnului și a umblat în căile tatălui său David: nu s`a abătut dela ele nici la dreapta nici la stînga. 3 În al optulea an al domniei lui, pe cînd era încă tînăr, a început să caute pe Dumnezeul tatălui său David. Și în doisprezecelea an, a început să curățească Iuda și Ierusalimul de înălțimi, de idolii Astarteei, de chipuri cioplite și de chipuri turnate. 4 Au ... cu toți oamenii lui Iuda și cu locuitorii Ierusalimului, cu preoții și Leviții, și cu tot poporul, dela cel mai mare pînă la cel mai mic. A citit înaintea lor toate cuvintele cărții legămîntului, care se găsise în casa Domnului. 31 Împăratul stătea pe scaunul lui împărătesc, și a încheiat legămînt înaintea Domnului, îndatorindu-se să urmeze pe Domnul și să ... din toată inima și din tot sufletul lui, și să împlinească cuvintele legămîntului, scrise în cartea aceasta. 32 Și a făcut să intre în ... ... lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. 15 Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile casei împăratului. 16 Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, și a dat împăratului Asiriei, aurul cu care acoperise ușile ... împăratul Asiriei: ,Ce este încrederea aceasta pe care te bizuiești?`` 20 Tu ai zis: ,Pentru război trebuie chibzuință și putere.` Dar acestea sînt doar vorbe în vînt. În cine dar ți-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea? 21 Iată, ai pus -o în Egipt, ai luat în ajutor trestia aceea frîntă, care înțeapă și străpunge mîna oricui se sprijinește pe ea: așa este Faraon, împăratul Egiptului, pentru toți ceice se încred în ... a zis: ,,Suie-te împotriva țării acesteia, și nimicește -o.`` 26 Eliachim, fiul, lui Hilchia, Șebna și Ioah, au zis lui Rabșache: ,,Vorbește robilor tăi în limba aramaică, fiindcă o înțelegem; nu ne vorbi în limba iudaică, în auzul poporului de pe zid.`` 27 Rabșache le -a răspuns: ,,Oare stăpînului tău și ție m`a trimes stăpînul meu să ... ... ... numărul semințiilor fiilor lui Iacov, căruia Domnul îi zisese: ,,Israel îți va fi numele``, 32 și a zidit cu pietrele acestea un altar în Numele Domnului. A făcut împrejurul altarului un șanț, în care încăpeau două măsuri de sămînță. 33 A așezat apoi lemnele, a tăiat juncul în bucăți, și l -a puse pe lemne. Apoi a zis: ,,Umpleți patru vedre cu apă, și vărsați-le pe arderea de ... a zis: ,,Mai faceți -l și a treia oară.`` Și l-au făcut și a treia oară. 35 Apa curgea în jurul altarului, și au umplut cu apă și șanțul. 36 În clipa cînd se aducea jertfa de seară, proorocul Ilie s`a apropiat și a zis: ,,Doamne, Dumnezeul lui Avraam, Isaac și ... a zis de șapte ori: ,,Du-te iarăș.`` 44 A șaptea oară, slujitorul a zis: ,,Iată că se ridică un mic nor din mare, ca o palmă de om.`` Ilie a zis: ,,Suie-te, și spune lui Ahab: ,Înhamă, și pogoară-te, ca să ... ... peste voi?`` 15 Apoi le -a zis: ,,Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui.`` 16 Și le -a spus pilda aceasta: ,,Țarina unui om bogat rodise mult. 17 Și el se gîndea în sine, și zicea: ,Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile.` 18 ,Iată`, a zis el, ,ce voi ... ceas va veni hoțul, ar veghea, și n`ar lăsa să -i spargă casa. 40 Și voi dar fiți gata, căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gîndiți.`` 41 ,,Doamne``, I -a zis Petru, ,,pentru noi spui pilda aceasta sau pentru toți?`` 42 Și Domnul a ... venirea lui, îl va găsi făcînd așa! 44 Adevărat vă spun, că îl va pune peste toată avuția sa. 45 Dar dacă robul acela zice în inima lui: ,Stăpînul meu zăbovește să vină`; dacă va începe să bată pe slugi și pe slujnice, să mănînce, să bea și să se îmbete ... 46 stăpînul robului aceluia va veni în ziua în Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN BUCĂȚI MICIRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru ÎN BUCĂȚI MICI. ... 2 , pene , s . f . 1. Oprire accidentală a funcționării unei mașini , a unui mecanism , a unui vehicul . 2. Situație în care se află o navă cu vele care are vânt din față și nu poate înainta . PÁNĂ^1 , pene , s . f . I. 1. Fiecare dintre ... pană ^1 ( I 1 ) , care servește să țină cârligul undiței la adâncimea dorită . 5. Podoabă din pene ^1 ( I 1 ) , care se poartă la pălărie , în păr etc . 6. ( În sintagma ) Categorie pană = categorie în care intră boxerii între 54 și 57 kg , luptătorii între 57 și 63 kg etc . II. 1. Piesă de lemn sau de metal ( de forma ... Partea ciocanului , opusă capului , prelungită și subțiată spre vârf . 3. Bețișor cu care se strânge frânghia ferăstrăului pentru a întinde pânza ; cordar . 4. ( În sintagma ) Pana căpăstrului sau pană de căpăstru = ștreang sau curea cu care se priponește calul . 5. Parte a cârmei unei nave , care poate ... direcția de mișcare a navei . 6. Placă mică de os , de celuloid etc . cu care se ating coardele la unele instrumente muzicale . 7. ( ... 2 . - Corn ^2 + suf . - et . CORNÉT^2 , corneți , s . m . ( Înv . ) Ofițer inferior de cavalerie ; stegar de cavalerie ; portdrapel . CORNÉT^1 , cornete , s . n . 1. Bucată de hârtie răsucită în formă de con , în care se împachetează diferite mărfuri . 2. ( În sintagma ) Cornet acustic = instrument acustic în formă de pâlnie , care intensifică vibrațiile sonore și de care se servesc persoanele cu auzul slab ; pavilion ( 4 ) . 3. Instrument muzical de suflat , din alamă ... trompeta , dar de dimensiuni mai mici decât aceasta și cu un registru mai înalt . 4. ( În sintagma ) Cornet nazal = fiecare dintre cele șase lame osoase în formă de cornet ^1 ( 1 ) , situate pe pereții laterali ai celor două nări . 5. Produs de patiserie asemănător cu vafela de napolitană sau de tort ... ... GROS ^2 , groși , s . m . Măsură folosită în comerț pentru mărfuri sub formă de obiecte mici de același fel , egală cu 12 duzini , adică 144 de bucăți . GROS ^1 , GROÁSĂ , groși , groase , adj ... sau circumferința mai mari decât dimensiunile obișnuite . Trunchi gros . 2. Care are volum mare , care depășește prin volum dimensiunile obișnuite ; voluminos . Carte groasă . 3. Mare , în sens vertical , de la suprafață în adâncime sau de la suprafață până la bază . Strat gros . 4. ( Despre fluide ) Care curge sau se împrăștie greu ; dens . II. Adj . Fig . 1. ( Despre ... Grosolan , bădăran ; incult ; care trădează pe omul bădăran sau incult . III. Adv . 1. ( Pop . și fam . ) Mult , din plin , din belșug . Câștigă gros . 2. ( Înv . ) În linii mari , superficial , în mod grosolan . IV. S . n . 1. Partea cea mai numeroasă dintr - o colectivitate , dintr - un ansamblu de obiecte , de fenomene ( de același fel ) ; greu . 2 ... |
||