|
|
||
|
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ÎN CELE DIN URMA:
ÎN CELE DIN URMĂ.
ÎN CELE DIN URMA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎN CELE DIN URMARezultatele 1 - 10 din aproximativ 198 pentru ÎN CELE DIN URMA. Petre Ispirescu - Cele trei rodii aurite ... să plângă, apoi îi răspunse: - Am avut și eu un fecior, care auzise despre acele blestemate rodii, și care, tot umblând după ele, într-una din zile se întoarse șchiop și în cele din urmă își rupse și capul pentru ele; daca aș fi știut atunci, dragul mamii, cum să le găsească cineva fără primejdie, nu-mi pierdeam copilașul. Cum ... îi zise: -Ține asta, leiculiță, de șterge cuptorul. Iară ea, luând-o, îi mulțumi. La spatele cuptorului, fiul împăratului văzu o grădină ca un rai, în care se rătăci câtva timp. În cele de pe urmă văzu cele trei rodii cum atârna de o cracă în pom; își făcu curaj, scoase cuțitașul și tăie crăculița de care erau atârnate, și o tuli d-a fuga înapoi. N-apucă să ... se odihnească nițel. Gândul lui nu se lua de la rodii și de la fetele cele frumoase ce muriseră; și tot gândindu-se se aprinse în el dorința de a gusta din rodia pe care o mai avea, încât nemaiputându-se ține, otărî să o taie și pe aceasta, dară temându-se să nu i se întâmple ... ... Petre Ispirescu - Făt-Frumos cel rătăcit ... și mai drăgălaș. Darămite de învățat? Învăța ca nealții pe lumea asta albă. N-apuca să auză de la dascăl ceva, că el învăța mai din adânc decât dascălul. Și astfel ajunsese de poveste. Unii zicea că știa carte până în glezne, alții zicea că până în genunchi, iară alții, până în brâu. De m-ar fi întrebat pe mine, eu le-aș fi spus că știa carte până în gât. Dară fiindcă nimeni nu m-a întrebat, iacă tac și eu din gură ca un pește, și nu mai zic nimănui nici pis! Astfel fiind, într-una din zile ce-i vine drăcosului de copilaș, că numai încălecă pe mânzul lui, și mi ți-i dete călcâie; iară mânzul, carele și dânsul crescuse ... numele Cheleș. Grădinarul împărătesc îmbătrânise la curtea împăratului. El era om destoinic, cu frica lui Dumnezeu și cinstit. Slujba lui de căpetenie era să ducă în toată dimineața câte un mănunchi de flori la cele trei fete care le avea împăratul. Îmbolnăvindu-se grădinarul într-una din zile, chemă pe argatul său și îi spuse să aleagă din Friedrich Schiller - Copila din străini ... Friedrich Schiller - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii, O mîndră, tainică fecioară. Ea nu era născută-n plai, Nu se știa de unde este, Și urmele i ... veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți, Dar cînd să plece din cătun, Ea dete darul cel Ion Creangă - Amintiri din copilărie ... de fiecare greșeală să-i ardă școlarului câte un sfânt-Nicolai. Atunci copila părintelui, cum era sprințară și plină de incuri, a bufnit în râs. Păcatul ei, sărmana! — Ia, poftim de încalecă pe Balan, jupâneasă! zise părintele, de tot posomorât, să facem pocinog sfântului Nicolai cel din cui. Și cu toată stăruința lui Moș Fotea și a lui bădița Vasile, Smărăndița a mâncat papara, și pe urmă ședea cu mâinile la ochi și plângea ca o mireasă, de sărea cămășa de pe dânsa. Noi, când am văzut asta, am rămas înlemniți. Iar ... mine; și unde nu încep a fugi de-mi scăpărau picioarele; și trec pe lângă casa noastră, și nu intru acasă, ci cotigesc în stânga și intru în ograda unui megieș al nostru, și din ogradă în ocol, și din ocol în grădina cu păpușoi, care erau chiar atunci prășiți de-al doilea, și băieții după mine; și, până să mă ajungă, eu, de frică, cine știe ... Costache, cel răgușit, balcâz și răutăcios, nu mai avea stăpânire asupra mea. Dar nu-i cum gândește omul, ci-i cum vrea Domnul. Într-una din ... Vasile Alecsandri - Din albumul unui bibliofil ... de moarte, dați în mâna lui să-i omoare. Aga ispravnic pe darabani și pe târg pe Iași județ. Logofăt al doilea hotărâtor de ocine în toată țara. Postelnic al doilea în toată vremea dvorbitor înaintea domnului: fecior de boier ales. Logofăt al treilea cărturar, scriitor bun, credincios la toate tainele domnului, și cărți ori din țară, ori de la prieteni de unde ar veni toate în mâna lui merg, și cu învățătura domnului de la dânsul ies răspunsurile; și pecetea țării în mâna lui stă; și orice judeață și îndireptări se fac oamenilor fără pecetea domnului nu pot fi; care pecete îi în mâna logofătului al 3-lea. Postelnic din al doilea înainte câți vrea domnul să facă, deprinzându-i la această cinste, ies și la alte cinste mai mari. Spătar al 2-lea și ... mare, Postelnic mare, Vornic mare, Pârcălab, Spătar etc. nu au constituit niciodată titluri de noblețe, ci au servit numai a desemna diversele funcții din țară. Nefiind moștenitoare, copiii boierilor nu puteau trage din ele alt avantaj decât acela de a fi numiți feciori de boieri, iar copiii acestora reintrau în gloată, dacă nu-i favoriza norocul ca să intre în ... Ștefan Octavian Iosif - Copila din străini ... Ştefan Octavian Iosif - Copila din străini Copila din străini de Friedrich Schiller Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 12 martie 1895 Într-un cătun, pe la Florii, Venea în orice primăvară, Cu cele dintîi ciocîrlii, O mîndră, tainică fecioară. Ea nu era născută-n plai, Nu se știa de unde este, Și urmele i ... veste. În sfînta ei apropiere Era atîta-nsuflețire, Dar o nobleță, o putere O-ndepărta de iscodire. Venea cu fructe și cu flori, Le aducea din depărtare, Din cîmpii cei mai roditori, De rouă plini și plini de soare, Cu drag le împărțea apoi, Unuia fructe — altuia flori: Bătrîni în cîrji și juni vioi Mergeau spre casă zîmbitori. Și toți erau bineveniți, Dar cînd să plece din cătun, Ea dete darul cel Mihai Eminescu - Făt-Frumos din lacrimă ... trăgeau pe fața ei albă ca o marmură vie. Sculată din patul ei, ea se aruncă pe treptele de piatră a unei bolte în zid, în care veghea, deasupra unei candele fumegânde, icoana îmbrăcată în argint a Maicii durerilor. Înduplecată de rugăciunile împărătesei îngenuncheate, pleoapele icoanei reci se umeziră și o lacrimă curse din ochiul cel negru al mamei lui Dumnezeu. Împărăteasa se ridică în toată măreața ei statură, atinse cu buza ei seacă lacrima cea rece și o supse în adâncul sufletului său. Din momentul acela ea purcese îngreunată. Trecu o lună, trecură două, trecură nouă, și împărăteasa făcu un fecior alb ca spuma laptelui, cu părul bălai ca ... codrilor. Creștea într-o lună cât alții într-un an. Când era destul de mare, puse să-i facă un buzdugan de fier, îl aruncă în sus de despică bolta cerului, îl prinse pe degetul cel mic și buzduganul se rupse-n două. Atunci puse să-i facă altul mai greu -îl aruncă în sus aproape de palatul de nori al lunii; căzând din Gheorghe Asachi - Iepurile și amicii săi cei mulți ... Cât putea pe fiecine cu ceva îndatorea, Și pe vita mică-au mare văr și frate o numea. Într-o zi de dimineață, Sorbind roua din verdeață, Iac-aude prin strâmtori Buciumând pe vânători, Și haliciul din seneață, Îi trecu pe la musteață. Cum că-i foarte slut la Prut Sărmănelul acum vede; Fără-a pierde un minut, În călcăii lui se-ncrede. Se rădică-n două, aleargă, Tremură chiar ca o vargă, Stă, răsuflă-un pic, ascultă, Mânat iar de spaimă multă Prin ... Este-a cailor virtute Pe vecinul său s-agiute! Nechezând calul îi zice: Vei da gios de pe cerbice! De aceea-alege-n urmă. Călăuz mai bun din turmă. Vinea taurul cel gras, Însă cu mai iute pas. Pre el iepurile giură Ca să-l scape de friptură. Cornoraticul vecin I răspunsă c-un suspin: În secretu-ți spun că-n luncă Mă așteaptă-o mândră giuncă; Și tu iepure galant Datoria știi d-amant! După taur vine-apoi Un bătrân ... Ș-agiutori ceru duios De la vărul credincios. Să mă-ncaier, zisă,-acum L-așe certe de pe drum? Sinior iepure, ț-oi spune Razim în ... Garabet Ibrăileanu - Amintiri din copilărie și adolescență ... vechi lucruri, de care mi-aduc aminte, sunt casa de la Roman, unde am stat până la vârsta de 5 ani, și familia câtă stătea în acea casă. S-a întâmplat să mă nasc într-o familie de mică burghezie, cu tradiții, cu ,,viață de familie", compusă din sentimentul datoriei, din iubire și din solidaritate. Ce voi fi având bun în caracterul meu vine de acolo. Dar această viață a ținut puțină vreme, și la o vârstă aproape inconștientă. După aceea, am trăit fără ... din ograda unei biserici. Ne-am dus la țară, unde tatăl meu, în tovărășie cu un frate al mamei și cu altă rudă, au luat în arendă o moșioară. Țin minte această primă călătorie a mea (căci călătoria ce am făcut-o când eram de jumătate de an, într ... o palmă. Pe lângă grădină, trecea un pârâu mai mare. Din dosul casei, peste pârâu, un deal drept, care mi se părea că atinge cerul. În stânga un deal lung, pe care umblau vitele, ca niște gângănii pe un perete. În dreapta câmpia, cu o pădure în fundul zării. ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare în târgul Băiei ... Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare în târgul Băiei Ștefan cel Mare în târgul Băiei de Mihail Kogălniceanu Toate popoarele au câte un bărbat în care au personificat idealul virtuților și însușirilor ce ar dori să găsească în domnitorul lor; numele și faptele acestor bărbați îndumnezeiți se fac o fală, o proprietate națională și, din neam în neam, din veac în veac, aureola de slavă ce-i înconjură crește și se sporește mai mult, și tot ce este mare, frumos, eroic se atribuie geniului și brațului ... nume așa de drag, așa de curat, așa de popular ca al lui; încă astăzi, aproape de trei veacuri și jumătate după moartea sa, Ștefan cel Mare este idealul poporului nostru; el personifică patriotismul, vitejia, dreptatea, bunătatea [1], în sfârșit, toate însușirile unui mare domn, a unui geniu scutitor. Numele său nu mai puțin răsună astăzi decât în frumoasele timpuri când steagurile sale fâlfâiau falnic din vârful Carpaților până la țărmurile Dunării și ale Mării Negre; încă astazi, pe înaltul munților și în adâncul văilor, în orașe și în sate, în palaturi și în ... Petre Ispirescu - Broasca țestoasă cea fermecată ... de apă, când pică înapoi la matcă, se face câte un armean (cerc) împregiurul lui, și de ce merge se mărește, până ce intră iarăși în sânul matcei de unde a ieșit, fără mai pe urmă să se cunoască nici locul unde a picat stropul, nici întinderea armeanului din giurul lui, ci totul rămânea ca mai-nainte, adică fața apei lucie ca o oglindă. El era dus cu gândurile. Se uita și nu mai ... i mai lua. Se uita la dânsul parcă să-l soarbă cu privirea. Dară el nu vedea, nu auzea. Atâta era de dus cu mințile. În cele din urmă, cum, cum, băgă de seamă că o broască țestoasă se ține după vârful nuielei lui. Se uită și el la dânsa, și parcă îi zicea ... tot felul de marmură lustruită și adusă din meșteșug așa, încât închipuia fel de fel de flori, de păsări și câte nagode toate. Apa ciuruia din țeve aurite și o lua cu năstrape și cu căușe de aur. Ștergarele erau de mătase și în țesătură cu fir de cel Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎN CELE DIN URMARezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ÎN CELE DIN URMA. ... învălească. 7 Bărbatul nu este dator să-și acopere capul, pentrucă el este chipul și slava lui Dumnezeu, pe cînd femeia este slava bărbatului. 8 În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat; 9 și nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. 10 De aceea femeia, din pricina îngerilor, trebuie să aibă pe cap un semn al stăpînirii ei. 11 Totuș, în Domnul, femeia nu este fără bărbat, nici bărbatul fără femeie. 12 Căci dacă femeia este din bărbat, tot așa și bărbatul prin femeie, și toate sînt dela Dumnezeu. 13 Judecați voi singuri: este cuviincios ca o femeie să se roage lui ... faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea.`` 25 Tot astfel, după cină, a luat paharul, și a zis: ,,Acest pahar este legămîntul cel nou în sîngele Meu; să faceți lucrul acesta spre pomenirea Mea, oridecîte ori veți bea din el.`` 26 Pentrucă, oridecîteori mîncați din pînea aceasta și beți din ... ... ce lucrează, plata cuvenită lui i se socotește nu ca un har, ci ca ceva datorat; 5 pe cînd, celui ce nu lucrează, ci crede în Cel ce socotește pe păcătos neprihănit, credința pe care o are el, îi este socotită ca neprihănire. 6 Tot astfel, și David numește fericit pe omul ... Avraam, tatăl nostru al tuturor, 17 dupăcum este scris: ,,Te-am rînduit să fii tatăl multor neamuri.`` El, adică, este tatăl nostru înaintea lui Dumnezeu, în care a crezut, care înviază morții, și care cheamă lucrurile cari nu sînt, ca și cum ar fi. 18 Nădăjduind împotriva oricărei nădejdi ... astfel a ajuns tatăl multor neamuri, dupăcum i se spusese: ,,Așa va fi sămînța ta.`` 19 Și, fiindcă n`a fost slab în credință, el nu s`a uitat la trupul său, care era îmbătrînit, -avea aproape o sută de ani, -nici la faptul că Sara ... i -a fost socotită ca neprihănire``; 24 ci este scris și pentru noi, cărora de asemenea ne va fi socotită, nouă celor ce credem în Cel ce a înviat din morți pe Isus Hristos, Domnul nostru, 25 care a fost dat ... n`aș fi nebun, căci aș spune adevărul; dar mă feresc, ca să n`aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decît ce vede în mine, sau ce aude dela mine. 7 Și ca să nu mă umflu de mîndrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi -a fost pus un țepuș în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască, și să mă împedece să mă îngîmf. 8 De trei ori am rugat pe Domnul să ... ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvîrșită.`` Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentruca puterea lui Hristos să rămînă în mine. 10 De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strîmtorări, pentru Hristos; căci cînd sînt slab, atunci sînt tare. 11 Am ajuns nebun: voi m`ați silit. Dar voi trebuia să mă lăudați; căci ... înșivă. Ce -i drept, nu copiii sînt datori să agonisească pentru părinții lor, ci părinții pentru copiii lor. 15 Și eu, voi cheltui prea bucuros din ale mele, și mă voi cheltui în ... zidiți ca să fiți o casă duhovnicească, o preoție sfîntă, și să aduceți jertfe duhovnicești, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. 6 Căci este scris în Scriptură: ,,Iată că pun în Sion o piatră din capul unghiului, aleasă, scumpă; și cine se încrede în El, nu va fi dat de rușine." 7 Cinstea aceasta este dar pentru voi cari ați crezut! Dar pentru cei necredincioși, ,,piatra, pe care au ... sfătuiesc ca pe niște străini și călători, să vă feriți de poftele firii pămîntești cari se războiesc cu sufletul. 12 Să aveți o purtare bună în mijlocul Neamurilor, pentruca în ceiace vă vorbesc de rău ca pe niște făcători de rele, prin faptele voastre bune, pe cari le văd, să slăvească pe Dumnezeu în ziua cercetării. 13 Fiți supuși oricărei stăpîniri omenești, pentru Domnul: atît împăratului, ca înalt stăpînitor, 14 cît și dregătorilor, ca unii cari sînt trimeși de ... celor greu de mulțămit. 19 Căci este un lucru plăcut, dacă cineva, pentru cugetul lui față de Dumnezeu, sufere întristare, și sufere pe nedrept. 20 În adevăr, ce fală este să suferiți cu răbdare să fiți pălmuiți, cînd ați făcut rău? Dar dacă suferiți cu răbdare, cînd ați făcut ce este ... ... 2 1 Voi înșivă știți, fraților, că venirea noastră la voi n`a fost zadarnică. 2 Dupăce am suferit și am fost batjocoriți în Filipi, cum știți, am venit plini de încredere în Dumnezeul nostru, să vă vestim Evanghelia lui Dumnezeu în mijlocul multor lupte. 3 Căci propovăduirea noastră nu se întemeiază nici pe rătăcire, nici pe necurăție, nici pe viclenie. 4 Ci, fiindcă Dumnezeu ne -a ... Dumnezeu că, atunci cînd ați primit Cuvîntul lui Dumnezeu, auzit dela noi, l-ați primit nu ca pe cuvîntul oamenilor, ci, așa cum și este în adevăr, ca pe Cuvîntul lui Dumnezeu, care lucrează și în voi cari credeți. 14 Căci, fraților, voi ați călcat pe urmele Bisericilor lui Dumnezeu, cari sînt în Hristos Isus, în Iudea; pentrucă și voi ați suferit din partea celor de un neam cu voi aceleași rele, pe cari le-au suferit ele din partea Iudeilor. 15 Iudeii aceștia au omorît pe Domnul Isus și pe prooroci, pe noi ne-au prigonit, nu plac lui Dumnezeu, și sînt vrăjmași ... nu cu inima, am avut cu atît mai mult dorința să vă vedem. 18 Astfel, odată, și chiar de două ori, am voit (eu, Pavel, ... |
||