|
|
||
|
Vezi și:MORGANA,
PERNIȚĂ,
FATĂ,
ZBURĂTOR,
MIRAJ,
ÎNZESTRA,
SĂ
... Mai multe din DEX...
Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ÎN FATA:
ÎN FAȚĂ,
ÎN FAȚA.
ÎN FATA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎN FATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 533 pentru ÎN FATA. Vasile Alecsandri - Fata cadiului ... din fugă mi-l oprea La o poartă de grădină, De grădină cu flori plină Unde stau cadânele [6] De se-ngân cu florile. ,,Tu, fată-a cadiului Din satul Odriului, Ghelai, ghelai pân' colea [7] Ca să-mi dai o floricea, Și mi-o dă cu mâna ta ... lega Ș-apoi tainic ea le da Unei roabe mândruliță Să le ducă la portiță. Voinicelul greu ofta, Perișorul săruta Și din gură cuvânta: ,,Tu, fată-a cadiului, Surioara crinului! Ghelai, ghelai pân colea Ca să-mi dai o floricea, Dar mi-o dă cu mâna ta, Ca să ... De ureche mi-l mușca, [9] Urechiușa sângera, Iar mânzul se oțerea Și sărea, sărea, sărea, Ș-așa bine că fugea, Într-o clipă ajungea În grădină, la cerdac, La hagi Baba-Novac. Cadiul încă sosea, Iataganul își scotea, Iar Novacul cel bătrân Ce nu știe de stăpân, Își ridică genele ... de cadâne. ↑ Expresie turcească ce însemnează: Vină până colea. ↑ Adică: încăleca pe o iapă de soi tătăresc. ↑ Acest fapt se găsește raportat în călătoria dlui de Lamartin în ... Petre Ispirescu - Fata cu pieze rele ... siriman. Adecă, de! nimeni nu știa ce vierme îl rodea la inimă și pe dânsul. Ar fi dorit, boieri d-voastră, să aibă și o fată barim, la atâția feciori. Și mai una, și mai alta, dete Dumnezeu în cele din urmă de i se împlini și această poftă a inimei: nevasta lui, împărăteasa, rămase grea și peste nouă luni făcu o ... și pisica moartă. - Să te duci, fetico, din casa mea, zise baba și îndărăt să nu te mai întorci. Te văz a fi fată de oameni, te văz că ai scule, dară lipsă de așa bogății. Mai bine eu cu sărăcia mea și să trăiesc în ticnă. De când ai venit tu, belele mi-au tăiat inima. Du-te, dragul mamei, și ia împreună cu tine tot ce ai adus în ... trece peste o punte, pe unde trecea în toate zilele cu oile, de astă dată nu știe cum își făcu nălucă o oaie și sări în râu, după dânsa alta, după asta alta, până ce se năpustiră oile și săriră mai toate în Dimitrie Anghel - Fata din dafin ... au ființă în povești să se trezească și întrupeze. La Fata din Dafin visam noi, la frumoasa și bălaia copilă robită de un farmec, căci în grădina noastră era un dafin uriaș și plin de scorburi, în care apele ploilor strînse luceau în nopțile de lună ca niște ochi misterioși. Spre el ne aținteam ochii la orice zgomot, așteptînd ca închisoarea de lemn să se deschidă și albaștrii ... albe de crin o îmbrăca fantazia noastră, un mac roș ca un potir plin de sînge trebuia să poarte la piept și un galben trandafir în mină. Dar dafinul rămînea neclintit, murmura cînd bătea vîntul și arar se înfiora de un suspin ca din adîncurile lui venit, căruia în zadar căutam să-i dăm o tălmăcire... De Fata din Dafin ne era dor nouă, și cîte nopți n-au crescut și au scăzut deasupra ... mai bătut cu mînele mele de copil în lemnul răsunător al dafinului bătrîn, dacă nu m-am mai înfiorat de apele ploilor ce priveau adunate în scorburi ca niște ochi misterioși, dacă n-am mai tresărit de suspinul acela adînc ieșit ca din afundul unui suflet din trunchiul străvechi, totuși ochii ... Petre Ispirescu - Fata moșului cea cu minte ... cea cu minte de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un om bătrân care avea o fată mare, de se dusese vestea în lume de vrednicia ei. Moșneagul (unchiașul) se căsători de a doua oară cu o babă, care avea și ea o fată mare. Baba, însă, punea pe fata unchiașului la toate greutățile casei; iar fata ei se clocise de ședere. Biata fata unchiașului torcea, țesea, făcea pâine ... licărind o mititică vâlvotaie; se coborî de pe acoperiș și o luă într-acolo. Se duse, se duse și la foc nu mai ajunse; dară în drumul ei întâlni o grădină părăginită, care o strigă zicându-i: - Fată mare, fată mare! vino de-mi curăță pomii ce mi-au mai rămas de omizi; și, când t-ei întoarce, ți-oi da poame coapte să mănânci ... se va întoarce acasă, pentru că întârziase, întrebă daca nu cumva are trebuință de o slujnică. Sânta Vinerea, care locuia înăuntru și care priimi pe fată, îi răspunse că are trebuință de o asemenea fată ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului ... eu însuram flăcăi, măritam fete, beam o butie, luam o casă în spinare, atingeam cerul cu deștul și țineam douăzeci ca voi la subțioară, treizeci în brâu și-o sută în sân. Iacă, e un basm cu ghicitoare vorba mea și, de vreți, am să vi-l spun, dacă mi-o face poala căpătâi o fată ... la "Susana" șă-ți fac o turtă cât toate zilele. Așa îl rugară fetele pe bătrân, întinzându-l toate de mânecă. Doroftei își plecă capul în poala Marichei și începu să povestească. "Pe vremea când se înnodau iepurii de coadă și iepuroaicele își spălau mustățile în vârful stejarilor, în nu se știe ce parte de loc, o babă și-un unchiaș îmbătrâniseră fără să aibă copil. Bani aveau, bucate aveau, cirezi de boi și ... Bine, mătușă, bine, m-oi duce pân' la sfârșitul pământului, numai s-avem și noi un copilaș care să ne râdă și să ne plângă în casă, că mă topesc și eu ca și tine de-atâta pustietate. A doua zi unchiașul se sculă cu noaptea în Mihai Eminescu - Fata-n grădina de aur ... Eminescu - Fata-n grădina de aur Fata-n grădina de aur de Mihai Eminescu A fost odat-un împărat  el fu-ncă În vremi de aur, ce nu pot să-ntorn, Când în păduri, în lacuri, lanuri, luncă, Vorbeai cu zeii, de sunai din corn. Avea o fată dulce, mândră, pruncă, Cu cari basme vremile ș-adorn, Când trece ea, frumoase flori se pleacă-n Ușorii pași, în valea c-un mesteacăn. În van i-o cer. Bătrânul se gândește, Prea e frumoasă, prea nu e de lume  Mă mir cum cerul nu s-ademenește Să scrie ... lume nime  Acolo ș-a închis frumoasa fată, Ca nici o rază-a lumei să n-o bată. Sale-mbrăcate în atlaz, ca neaua. Cusut în foi și roze vișinii, În mozaicuri strălucea podeaua, Din muri înalți priveau icoane vii; Fereasta-i oarbă, deși stă perdeaua, De-aceea-n sale ard lumini, făclii, Și aerul, pătruns ... de-acasă. Și sub un tei el de pe cal se dete, Se-ntinse leneș jos, pe iarba moale  Din tei se scutur flori în a lui plete Și mai că-i vine să nu se mai scoale. Și calu-i paște flori, purtând ... Petre Ispirescu - Fata săracului cea isteață ... n-aveam pe ce mă mândri, când mi-am ales loc lângă d-lui. Acum lumineze-vă Dumnezeu, boierule, și judecați după dreptate. Boierul sta în cumpănă. Nu știa cui să dea dreptate. Vedea el că săracul a căzut în păcate, dară fără voie. După ce se gândi el nițel, zise: - Bre, oameni buni! Eu am să vă fac trei întrebări; cine le va dezlega ... curată dinaintea lui. Săracul păru a se mângâia oarecum; dară numai inima lui știa. Nu voia, vezi, săÂși mai mâhnească și copiii. În dimineața când fu a se înfățișa la boierul ca să-i ghicească întrebările, fie-sa îi spuse ca ce să răspunză. Săracul se ... duce așa departe, fără decât dau cu socoteală că nimic nu aleargă așa de iute ca gândul, răspunse și săracul. - Tu ai dreptate. Cela aiurează. În cele din urmă, mai întrebă o dată pe bogătaș: - Ce este mai bun pe lumea asta? - Nimic nu este mai bun pe lumea asta, milostive ... i venea să spuie drept, de teamă să nu pățească ceva. Dară daca se văzu încolțit, spuse tot adevărul precum era. Atunci boierul, mirându-se ... Petre Ispirescu - Fata de împărat și fiul văduvei ... iară ea simți că un fior rece i se strecoară prin inimă. Cum, cum, îngropară mortul și toată lumea se întoarse acasă. Tot pe atunci în cetatea aceea se afla o văduvă săracă. Ea avea un fiu. El era de treabă, smerit și sfiicios ca o fată mare. Toți feciorii de boieri aveau pizmă pe dânsul și-i puseseră gând rău. Nu-i găsea însă nici o pricină, ca să puie mâna ... una din zile, împăratul, tatăl fetei, plecă la vânătoare. El se încumese a răzbi mai înăuntru pădurei decât altă dată. Și, din vânat în vânat, el se rătăci. Orbăcăi în sus, căută în jos și peste poteca pe care să iasă la lumină nu putea să dea. Se luase de gânduri. Când, iacă dă în poienița cu casele. Văzu și casele. El se minună când văzu așa casă frumoasă într-o astfel de sălbăticime de pădure. De voie, de nevoie ... și zise încâlcindu-se de ciudă: - Arată-ți, Doamne, minunea ta! Nu știu la sufletul meu de nici un furt. N-am băgat eu lingura în cizmă. - Cum nu știi dumneata, zise și gazda, despre lingură, asemenea nu știu nici eu până ... Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului ... să-i dea ciurul cu fusele, ca să-l ție până va sări și ea. Atunci fata babei, vicleană cum era, lua ciurul și fuga în casă la babă și la moșneag, spunând că ea a tors acele fuse. În zadar fata moșneagului spunea în urmă că acela este lucrul mâinilor sale; căci îndată o apucau de obraz baba și cu fiică-sa și trebuia numaidecât să rămâie pe-a ... străini, Dumnezeu știe peste ce soi de sămânță de oameni îi da; și nu ți-or putea răbda câte ți-am răbdat noi. Atunci biata fată, văzând că baba și cu fiică-sa voiesc cu orice chip s-o alunge, sărută mâna tată-său și, cu lacrimi în ochi, pornește în toată lumea, depărtându-se de casa părintească fără nici o nădejde de întoarcere! Și merse ea cât merse pe-un drum, până ce, din întâmplare ... a putut săvârși o faptă bună. Nu merse ea tocmai mult, și numai iaca ce vede un păr frumos și înflorit, dar plin de omizi în toate părțile. Părul, cum vede pe fată, zice: — Fată ... George Coșbuc - Fata morarului ... meu: Tu n-ai băgat încă de seamă! Sub plopii rari apele sună, Și plopii rari vâjâie-n vânt, Scot hohote parcă să-mi spună, În râs, ce nemernică sânt! Ce rea, ce nemernică sânt, Iar apele-mi strigă: Nebună! O, macină grâul mai bine Și-nvârte-te, roată, mereu! Că ... George Coșbuc - Fata craiului din cetini ... mereu pe gânduri și-i vecinic supărat. Dar pentru ce?... De-aceea, că bietul împărat Avea trei fii războinici, ca nimeni pe sub stele, Frumoși în zi de pace și tari în zile grele Și demni de-un tată, care e demn de-ai săi feciori: Era Voinic-Zorilă, copil născut în zori, Braț greu la bătălie și trăsnet la izbândă; Era mezinul Grangur, om bun, inimă blândă Milos; și era fiul din urmă Trandafir, Frumos ca ... sălbatic, cu frânele de aur Și-ncalecă și pleacă, se duce fulgerat Cu gândul să-mi alerge la Craiu-Încetinat Și-acolo să câștige pe fată de soție: Pe fată de-o câștigă, câștigă-o-mpărăție! S-a dus, s-a dus voinicul, pierdut în negre zări, Lăsând în urmă-i dungă de-albastre-ndepărtări Și nori de praf; și mers-a trei luni și jumătate Și-n urmă el ajunse la ... Trandafir s-aruncă Pe calul său și trece un deal, un șes, o luncă Și tot mereu se duce pe drum îndelungat Și-ajunge iar în țara lui Tabără-mpărat. A râs Voinic-Zorilă și Grangur încă râs-a Când l-au văzut ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎN FATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 73 pentru ÎN FATA. ... privire la ea. 2 Atunci cei ce slujeau împăratului au zis: ,,Să se caute pentru împărat niște fete, fecioare și frumoase. 3 Împăratul să pună în toate ținuturile din împărăția lui dregători însărcinați să strîngă pe toate fetele, fecioare și frumoase, în capitala Susa, în casa femeilor, supt privegherea lui Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor, care să le dea cele trebuincioase pentru gătit. 4 Și fata care -i va ... zi Mardoheu se ducea și venea înaintea curții casei femeilor, ca să afle cum îi merge Esterei și ce se face cu ea. 12 Fiecare fată se ducea la rîndul ei la împăratul Ahașveroș, după ce timp de douăsprezece luni împlinea ce era poruncit femeilor. În timpul acesta, aveau grijă să se gătească, ungîndu-se șase luni cu untdelemn de mirt, și șase luni cu miresme de mirozne femeiești. 13 Așa ... Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor. Estera căpăta trecere înaintea tuturor celor ce o vedeau. 16 Estera a fost dusă la împăratul Ahașveroș, în casa împărătească, în luna zecea, adică luna Tebet, în al șaptelea an al domniei lui. 17 Împăratul a iubit pe Estera mai mult decît pe toate celelalte femei, și ea a ... s`a pogorît la rîu, să se scalde; și fetele cari o însoțeau se plimbau pe marginea rîului. Ea a zărit sicriașul în mijlocul trestiilor, și a trimes pe roaba ei să -l ia. 6 L -a deschis și a văzut copilul ... i -a fost fiu. I -a pus numele Moise (Scos); ,,căci``, a zis ea, ,,l-am scos din ape.`` 11 În vremea aceea, Moise, crescînd mare, a ieșit pe la frații săi, și a fost martor la muncile lor grele. A ... S`a uitat în toate părțile, și, văzînd că nu este nimeni, a omorît pe Egiptean și l -a ascuns în nisip. 13 A ieșit și în ziua următoare; și iată că doi Evrei se certau. A zis celui ce n`avea dreptate: ,,Pentru ce lovești pe semenul tău?`` 14 ... a aflat ce se petrecuse, și căuta să omoare pe Moise. Dar Moise a fugit dinaintea lui Faraon, și a locuit în ... ... nevestele lor, în carele pe cari le trimesese Faraon ca să -l ducă. 6 Și-au luat și turmele și averile, pe cari le agonisiseră în țara Canaanului. Și Iacov s`a dus în Egipt, cu toată familia lui. 7 A luat cu el în Egipt pe fiii lui și pe fiii fiilor lui, pe fiicele lui și pe fiicele fiilor lui, și pe toată familia lui. 8 Iată numele ... Șilem. 25 Aceștia sînt fiii Bilhei, pe care o dăduse Laban fetei sale Rahela; și pe aceștia i -a născut ea lui Iacov. În totul, șapte inși. 26 Sufletele cari au venit cu Iacov în Egipt și cari ieșiseră din el, erau în totul șasezeci și șase, fără să numărăm nevestele fiilor lui Iacov. 27 Și Iosif avea doi fii, cari i se născuseră în Egipt. -Toate sufletele din familia lui Iacov, cari au venit în Egipt, erau în număr de șaptezeci. 28 Iacov a trimes pe Iuda înainte la Iosif, ca să -i dea de știre să -i iasă înainte în ... Gosen. 29 Și au venit în ... Genesa Capitol 29 Genesa 28 Genesa Capitol 29 1 Iacov a pornit la drum, și s`a dus în țara celor ce locuiesc la Răsărit. 2 S`a uitat înainte, și iată că pe cîmp era o fîntînă; și lîngă ea erau ... fiul sorei sale, i -a alergat înainte, l -a îmbrățișat, l -a sărutat, și l -a adus în casă. Iacov a istorisit lui Laban toate cele întîmplate. 14 Și Laban i -a zis: ,,Cu adevărat, tu ești os din ... Astfel Iacov a slujit șapte ani pentru Rahela; și anii aceștia i s`au părut ca vreo cîteva zile, pentrucă o iubea. 21 În urmă Iacov a zis lui Laban: ,,Dă-mi nevasta, căci mi s -a împlinit sorocul, ca să intru la ea.`` 22 ... zis lui Laban: ,,Ce mi-ai făcut? Nu ți-am slujit oare pentru Rahela? Pentru ce m`ai înșelat?`` 26 Laban a răspuns: ,,În locul acesta nu -i obicei să se dea cea mai tînără înaintea celei mai mari. 27 Isprăvește săptămîna cu aceasta, și-ți vom da și ... ... bărbat``. 12 Au găsit între locuitorii din Iabes din Galaad patru sute de fete fecioare, cari nu se culcaseră cu bărbat, și le-au adus în tabără la Silo, care este în țara Canaanului``. 13 Toată adunarea a trimes soli să vorbească fiilor lui Beniamin cari erau la stînca Rimon, și să le vestească pacea ... noastre după ei, căci copiii lui Israel au jurat, zicînd: ,,Blestemat să fie cine va da o nevastă unui Beniamit!`` 19 Și au zis: ,,Iată, în fiecare an este o sărbătoare a Domnului la Silo, care este la miază noapte de Betel, la răsăritul drumului care suie din Betel ... fetele din Silo ieșind să joace, să ieșiți din vii, să vă luați fiecare cîte o nevastă din fetele din Silo, și să vă duceți în țara lui Beniamin. 22 Dacă părinții sau frații lor vor veni să se plîngă la noi, le vom spune: ,,Dați-ni-le nouă, căci n ... Beniamin au făcut așa: și-au luat neveste, după numărul lor, dintre jucătoarele pe cari le-au răpit; apoi au plecat și s`au întors în moștenirea lor; au zidit iarăș, cetățile, și au locuit acolo. 24 Și în acelaș timp copiii lui Israel au plecat de acolo fiecare ... Betel, unde ai uns un stîlp de aducere aminte, unde Mi-ai făcut o juruință. Acum, scoală-te, ieși din țara aceasta, și întoarce-te în țara ta de naștere.`` 14 Rahela și Lea au răspuns, și i-au zis: ,,Mai avem noi oare parte și moștenire în casa tatălui nostru? 15 Nu sîntem noi oare privite de el ca niște străine, fiindcă ne -a vîndut, și ne -a mîncat ... nevestele sale călări pe cămile. 18 Și -a luat toată turma și toate averile pe cari le avea: turma, pe care o agonisise în Padan-Aram; și a plecat la tatăl său Isaac, în țara Canaan. 19 Pe cînd Laban se dusese să-și tundă oile, Rahela a furat idolii tatălui său; 20 și Iacov a ... luate cu sabia? 27 Pentruce ai fugit pe ascuns, m`ai înșelat, și nu mi-ai dat de știre? Te-aș fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei și al cîntecelor, în sunet de timpane și alăută. 28 Nu mi-ai îngăduit nici măcar să-mi sărut nepoții și fetele! Ca un nebun ai lucrat. 29 Mîna ... ... ... berbeci, duceți-vă la robul Meu Iov, și aduceți o ardere de tot pentru voi. Robul Meu Iov să se roage pentru voi, și numai în vederea lui nu vă voi face după nebunia voastră; căci n`ați vorbit așa de drept despre Mine, cum a vorbit robul Meu ... și au făcut cum le spusese Domnul. Și Domnul a ascultat rugăciunea lui Iov. 10 Domnul a adus pe Iov iarăș în starea lui dela început, dupăce s`a rugat Iov pentru prietenii săi. Și Domnul i -a dat înapoi îndoit decît tot ... pentru toate nenorocirile, pe cari le trimesese Domnul peste el, și fiecare i -a dat un chesita și un inel de aur. 12 În cei din urmă ani ai săi, Iov a primit dela Domnul mai multe binecuvîntări decît primise în cei dintîi. A avut patrusprezece mii de oi, șase mii de cămile, o mie de părechi de boi, și o mie de măgărițe ... dintîi i -a pus numele Iemima, celei de a doua Cheția, și celei de a treia Cheren-Hapuc. 15 ... ... De data aceasta, bărbatul meu va locui cu mine, căci i-am născut șase fii.`` Deaceea i -a pus numele Zabulon (Locuință). 21 În urmă, a născut o fată, căreia i -a pus numele Dina (Judecată). 22 Dumnezeu Și -a adus aminte de Rahela, a ascultat -o, și ... miei, și se va găsi la mine, să fie socotit ca furat.`` 34 Laban a zis: ,,Bine! fie așa cum ai zis.`` 35 În aceeaș zi, a pus deoparte țapii bălțați și pestriți, toate caprele seine și pestrițe, toate cele ce aveau alb pe ele, și toți ... și a făcut să se vadă albeața care era pe nuiele. 38 Apoi a pus nuielele, pe cari le despoiase de coajă în jgheaburi, în adăpători, subt ochii oilor cari veneau să bea, ca atunci cînd vor veni să bea, să zămislească. 39 Oile zămisleau uitîndu-se la nuiele, și ... turme deosebite, pe cari nu le -a împreunat cu turma lui Laban. 41 Oridecîteori se înferbîntau oile cele mai tari, Iacov punea nuielele în ... ... mîna Filistenilor și din mîna tuturor vrăjmașilor lui.`` 19 Abner a vorbit și lui Beniamin, și s`a dus să spună în auzul lui David la Hebron ce hotărîse Israel și toată casa lui Beniamin. 20 A ajuns la David în Hebron, însoțit de douăzeci de oameni; și David a dat un ospăț în cinstea lui Abner și acelor cari erau cu el. 21 Abner a zis lui David: ,,Mă voi scula, și voi pleca să strîng ... fîntîna fără apă Sira: David nu știa nimic. 27 Cînd s`a întors Abner la Hebron, Ioab l -a tras deoparte în mijlocul porții, ca să -i vorbească în taină, și l -a lovit acolo în pîntece și l -a omorît, ca să răzbune moartea fratelui său Asael.... 28 David a aflat apoi, și a zis ... lui Abner, fiul lui Ner. 29 Sîngele acesta să cadă asupra lui Ioab și asupra întregei case a tatălui său! Totdeauna să fie în casa lui Ioab cineva, atins de o scurgere de sămînță sau de lepră, sau care să se razime ... ... împăraților lui Iuda? Între Abiam și Ieroboam a fost război. 8 Abiam a adormit cu părinții lui, și l-au îngropat în cetatea lui David. Și în locul lui a domnit fiul său Asa. 9 În al douăzecilea an al lui Ieroboam, împăratul lui Israel, a început să domnească peste Iuda Asa. 10 El a domnit patruzeci ... a mai lăsat -o să fie împărăteasă, pentrucă făcuse un idol Astarteei. Așa i -a sfărîmat idolul, și l -a ars în pîrîul Chedron. 14 Dar înălțimile n`au perit, măcar că inima lui Asa a fost în totul a Domnului în tot timpul vieții lui. 15 El a pus în Casa Domnului lucrurile hărăzite de tatăl său și de el însuș: argint, aur și vase. 16 Între Asa și Baeșa, împăratul lui Israel, a ... în cartea Cronicilor împăraților lui Israel? 32 Între Asa și Baeșa, împăratul lui Israel, a fost război în tot timpul vieții lor. 33 În ... se temeau de cuvintele Dumnezeului lui Israel, din pricina păcatului fiilor robiei. Și eu, am stat jos mîhnit, pînă la jertfa de seară. 5 Apoi, în clipa jertfei de seară, m`am sculat din smerirea mea, cu hainele și mantaua sfîșiate, am căzut în genunchi, am întins mînile spre Domnul, Dumnezeul meu, și am zis: 6 ,,Dumnezeule, sînt uluit, și mi -e rușine, Dumnezeule, să-mi ridic fața spre ... noastre s`au înmulțit deasupra capetelor noastre, și greșelile noastre au ajuns pînă la ceruri. 7 Din zilele părinților noștri, am fost foarte vinovați pînă în ziua de azi, și din pricina fărădelegilor noastre am fost dați, noi, împărații noștri și preoții noștri, în mînile împăraților străini, pradă săbiei, robiei, jafului, și rușinii care ne acopere astăzi fața. 8 Și totuș Domnul, Dumnezeul nostru, S`a îndurat ... ne cîțiva oameni scăpați, și dîndu-ne un adăpost în locul Lui cel sfînt, ca să ne lumineze ochii și să ne dea puțină răsuflare în mijlocul robiei noastre. 9 Căci sîntem robi, dar Dumnezeu nu ne -a părăsit în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN FATARezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ÎN FATA. ... MORGÁNA adj . Fata morgana ( În sintagma ) = fenomen optic din regiunile tropicale , care face ca obiectele aflate la orizont sau dincolo de el să apară multiplicate sau răsturnate , ca într - o ... ... pernă ( 1 ) ; pernuță ( 1 ) , pernioară , pernișoară ; spec . puișor . 2. ( Urmat adesea de determinarea " de ace " ) Săculeț de diferite forme , umplut cu câlți , vată , nisip etc . , în care se înfig , pentru a fi păstrate , ace și bolduri ; pernuță ( 2 ) . II. ( În forma periniță ) Dans popular în care un băiat iese în centrul horei , își alege din horă o fată cu care îngenunchează ( pe o pernă sau o batistă ) și o sărută , fata urmând să facă în ... FÁTĂ , fete , s . f . 1. Persoană de sex feminin , nemăritată . 2. ( În ... ZBURĂTÓR , - OÁRE , zburători , - oare , adj . , s . m . , s . f . I. Adj . 1. Care zboară ; care poate să zboare . 2. Care plutește în aer ( purtat de vânt ) . II. S . m . 1. Aviator . 2. ( În mitologia populară ) Ființă fantastică închipuită ca un spirit rău care chinuiește noaptea în somn fetele și femeile ; ( în literatura romantică ) personificarea dorului de bărbatul iubit întruchiparea idealizată a iubitului . 3. Numele uneia dintre pânzele catargului ; verga care susține această pânză . III ... zboară ) . 2. Plantă erbacee cu tulpina înaltă , cu florile roșii - purpurii , cu fructele în formă de capsule cu numeroase semințe prevăzute cu peri mătăsoși , folosită în ... MIRÁJ , miraje , s . n . I. 1. Fenomen optic produs prin refracția treptată a luminii în straturi de aer cu densități diferite , datorită căruia în unele regiuni apar la orizont imagini răsturnate și suplimentare ale unor părți din natură , ale unor lucruri îndepărtate etc . , ca și cum s - ar reflecta ... ... cu cele necesare o întreprindere , o instituție etc . ; a dota . 3. Fig . A dota pe cineva cu calități morale , fizice etc . - În ... SĂ conj . I. ( Ca semn al conjunctivului ) Să fii cuminte . II. ( Semn al conjunctivului și , în același timp , conjuncție subordonatoare ) 1. ( Introduce o propoziție subiectivă ) E bine să pleci . 2. ( Introduce o propoziție predicativă ) Pare să fie un om cumsecade . 3 ... i întâmpine . 6. ( Introduce o propoziție consecutivă ) Am râs să leșin . 7. ( Introduce o propoziție condițională ) Ar fi fost prins să nu fi fugit . III. ( În loc . conj . ) Măcar să . . . ( introduce o propoziție concesivă ) Nu mă duc , măcar să mă omori . Numai să . . . ( introduce o propoziție condiționată ) Îți poate fi de ... |
||