Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:SEC, DEȘERT, ÎNSCRIE, BALON, LIBER, ÎNCOPCIA, NEMÂNCAT, NUD, CUTIE, COROANĂ ... Mai multe din DEX...

ÎN GOL - cuvântul nu a fost găsit.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ÎN GOL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 436 pentru ÎN GOL.

George Coșbuc - În spital

... George Coşbuc - În spital În spital de George Coșbuc Nu-nțelege vorba, sire. Zice-același general, Camarazi, să nu vă mire Că-ntr-acest spital Nu-nțeleg nici doi cuvântul ... ploi Adunați românii-n vale Zid în urmă ne-au rămas, Stăvilind dușmanii-n cale Până ne-am retras. Câți de moarte-atunci scăpară Zilnic în spitale curg; Toți ca leii se luptară, Tinere Habsburg; Și-au murit pentru-mpăratul Sute de viteji de-ai mei Dar acest de-aici, din ... Noaptea scoborî cu ceață, Luptelor sfârșit punând, Până-n trista dimineață; Și rănit zăcând Printre morți ce-umpleau hotarul Lângă steagul ce-l avea Strâns în dreapta sa, stegarul Singur se zbătea. Mâine-n zori o să-l găsească, Mâine-al vostru steag, români, Mâine stema-mpărătească La dușmani în mâini! Ah! și nimeni viu pe-aproape Dintre-ai săi, ca-ntr-ajutor El chemându-l, să-și îngroape Sfântul steag al lor! Și el ... zi când dete De fârtați de-ai săi. N-avea grai, de răni umplutul Suflet, vai n-avea defel Dar un steag, pierdut crezutul, Brâu în ...

 

George Coșbuc - În biserică

... George Coşbuc - În biserică În biserică de George Coșbuc O, prinde-mă de mână, iubito, și mă du Aproape, să ne fie vecin iconostasul, Sub bolți între columne molatic sune ... Atâta sunt de rece, mă-nfior să o spun. O, dacă știi tu, Fanny, că-mi ești atât de dragă, Tu poți să mă cutremuri în firea mea întreagă, Din cât sunt rău, iubito, o, vino, fă-mă bun! Ești tare, cât să-mi spulberi a sufletului mumii Cu ... uni mănunchi, Din patima iubirii mă voi renaște iară, Ca-n sufletul meu veșted speranța să răsară, Voi sta cu tine, dragă, alăturea-n genunchi În fața sfintei mame, sub bolțile-ncrustate D-albastrul zugrăvelii; și-o cruce sărutând, Mă vei vedea, iubito, pe piatra goală stând, La candela eternă cu ... zică tot aceea ce zice ea nainte; Pristol îmi vor fi ochii și gura ta potir. Atât de ideală, blândeța ta mă-mbete Să simt în ea căldura vangheliei lui Crist, Și crede-te-voi înger, cum știi să zâmbești trist Și-ți scuturi alba frunte sub Dunărea de plete. Vorbește ... ...

 

Alexandru Vlahuță - În mănăstire

... Alexandru Vlahuţă - În mănăstire În mănăstire de Alexandru Vlahuță Informații despre această ediție Această lucrare este incompletă. Ne puteți ajuta adăugând completările necesare. Vezi și modificarea textelor , manualul de stil ... se 'nchid Ce trece-așa ca o stafie Încetișor pe lîngă zid?... De după dealuri depărtate, De-asupra codrilor pustii, Se 'nalță luna și străbate În adormitele chilii. Puterea nopții se așază Ca un zăbranic pe pămînt — Un singur suflet stă de pază În tot acest repaos sfînt... Măicuță, nopțile de vară, Sînt înfiorător de dulci... Încremeniși privind afară, — Pe cine-astepți de nu te culci? Tu ești ... Îți ard, bolnav strălucitori, De patimi surde ce te 'mbată, De 'nchipuiri ce'ți dau fiori. Dorinți necunoscute încă, Și ne 'nțelese te cuprind, Cînd în muțenia adîncă Zărești o umbră 'ncet viind. II Zadarnic ți-ar mai bate 'n minte Evlavioasele poveți, Căci mai presus de cele sfinte Stă legea ... De gîtul lui, ai adormit. ........................... ........................... Răsună toaca de utrină, Chiliile s'au redeschis, Tu, speriată de lumină, Te scoli, uimită ca de-un vis. Privești în juru-ți, și te 'ntuneci Sub negrul gîndurilor stol. Ca de pe-un mal înalt aluneci Și par'că te scufunzi în

 

Alexandru Vlahuță - În iuliu

... Alexandru Vlahuţă - În iuliu În iuliu de Alexandru Vlahuță Publicată în Vieața , an II, nr. 5, 12 martie 1895 Orașul doarme-n miezul zilei, Mocnit, subt arșița de vară; Pustii sunt străzile și mute — Un ... Pe călendarul din părete, Cătăm la zilele de vară Cum trec de goale și încete, Și-n aerul închis, fierbinte, Ce-l vezi cum tremură în soare, Tînjim de dorul altor locuri, Ca niște păseri călătoare. Ce mîndru-i satu-n care doarme Copilăria mea-ngropată... Mi s-ar părea un ... cu covoare-ntinse; Sub straja dealurilor nalte Dorm șesuri leneșe și linse Ca netezișul unei ape, Și lanuri lungi de grîne coapte Sclipesc ca aurul în soare. Domnește-o liniște de noapte Peste-ntunericul de codru: Copacii somnoroși ne cheamă, S-acopere iubirea noastră Sub parfumata lor maramă. Acolo-s visuri ...

 

Dimitrie Anghel - În grădină

... Dimitrie Anghel - În grădină În grădină de Dimitrie Anghel Publicată în Adevărul , 20 iunie 1894 Miresme dulci de flori mă-mbată și mă alintă gânduri blânde ... Ce iertător și bun ți-e gândul, în preajma florilor plăpânde! Râd în grămadă: flori de nalbă și albe flori de mărgărint, De parc-ar fi căzut pe straturi un stol de fluturi de argint, Sfioase-s bolțile ... drag, cum râde lumina-n foi de mărgărint, Și dulci treceau zilele toate, și-arar dureri dădeau ocoale ... Ah, amintirile-s ca fulgii rămași uitați în

 

Nicolae Gane - În vacanțe

... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe ... lei, îmi făcui curaj și plecai înainte. Prin grădină trecui cu pași bărbătești, deși copacii îmi păreau mai nalți decât de obicei, iar când ajunsei în câmpul gol care se întindea nesfârșit spre orizon, amestecându-se cu întunericul, simții că mi se moaie inima. Atunci îmi adusei aminte că drumul meu trecea pe ... a se oglindi; iar apa dormea adânc împreună cu peștii din fund și sălbătăciunile din față. Două oare întregi vegheai la somnul iazului, cu pușca în mâni, gata de foc, în care timp numai din când în când auzeam, ca o notă pierdută în adâncul tăcerii, câte un mic ocăit înădușit a vreunei rațe, ce cu botul sub aripă visa, se vede, de apropierea dușmanului. — Curând ... ...

 

Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei

... Mihai Eminescu - În căutarea Şeherazadei În căutarea Șeherazadei de Mihai Eminescu În mări de nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete, În poale-am scuturat piatra cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit din gură-i ... ndrept, colo înspre cărunții, Gigantici muri ce-n câmpi îi sădi firea. Din codri-adânci, ce înmormântă munții, Ce-abia și-arăt al lor cap în ninsoare, Urcând în negre stânci diadema frunții, Prin șir de codri, palmi nălțați în soare, Prin lunci de dafin, pe-unde cresc măslinii, Smochini s-ațin pe verzi cărări în floare. Din prund înalță trunchii lor arinii În lume risipiți, sub stânci ce pică Izvoare sar prin mușchii rădăcinii. Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cůpole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe, azile liniștite ... n vis pe-un scaun De vișinie catifea și moale. Dureri și ani, și toate îmi disdaun Aceste vise-aievea la vedere: Mă mir cum ...

 

George Coșbuc - În muzeu (Coșbuc)

... George Coşbuc - În muzeu (Coşbuc) În muzeu de George Coșbuc Iar ulciorul mi-a vorbit, Vrând, se vede, să mă mustre: În colibile lacustre, Stând pe scaunul cioplit De-un druid, eu fui podoaba Tribului întreg; și-mi fu Drag pe-atunci. O vezi și tu: Eu ... puteam să fac? Să mă vază păzitorul, Iar a doua zi, fatal, Să m-arăte prin ziare: Un nebun, pe cât se pare, În muzeu, și-un criminal! Și-am întors fără speranță Ochii și-ncepui s-admir Cum stăteau pe raft în

 

George Coșbuc - În miezul verii

... George Coşbuc - În miezul verii În miezul verii de George Coșbuc O fâșie nesfârșită Dintr-o pânză pare calea, Printre holde rătăcită. Toată culmea-i adormită, Toată valea. Liniștea-i deplin ... ngână Nici o boare. Numai zumzetul de-albine, Fără-ncepere și-adaos, Curge-ntruna, parcă vine Din adâncul firii pline De repaos. Și cât vezi în depărtare Viu nimic nu se ivește... Iată însă, colo-n zare, Mișcător un punct răsare Și tot crește. Poate-i vrun bătut de soartă Care ... atâta lume moartă! Dor îl mână, griji îl poartă, Domnul știe! Poți acum să-l vezi mai bine: E femeie, o sărmană, Strâns la piept în scutec ține Un copil; și-n sârg ea vine, Vine-n goană. De călduri dogoritoare, Foc aprins îi arde chipul; Un cuptor e roșul soare ... o pasăre prin zare, Nu se mișcă-n lumea mare Nici o frunză. Singur vântul, colo, iată. Adormise la răcoare Sub o salcie plecată Somnuros în sus el cată Către soare. Mai e mult! Și ca să-i fie Scurtă vremea, până pleacă, El se uită pe câmpie, Fluieră și nu ...

 

Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului

... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... rotund și gol până la cot, puse iute despre soare, cu palma-i diafană, o mică perdea trandafirie privirii, se rezemă cu celălalt braț săpat în marmură vie de balustrada cafenie a cerdacului, se mlădie puțin înainte, rămase neclintită și se uită țintă... O mai frumoasă și mai desăvârșită ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai în casă. Femeia pe care o speriasem mă scutură de colb cu o perie, privind în

 

George Topîrceanu - În jurul unui divorț

... George Topîrceanu - În jurul unui divorţ În jurul unui divorț de George Topîrceanu 1911 Mișu St. Popescu vrea să divorțeze. Lung prilej de vorbe și de ipoteze ! Unii spun că Mișu singur ... cunoștea, C-a luat-o numai cu ce-a fost pe ea... El putea desigur altfel să se-nsoare, — Dar în loc să-i fie recunoscătoare, Să-l respecte-n casă și să-l menajeze, Dumneaei, din contra, ține să dicteze ! Mișu nu e liber nici ... auzite — Că ,,madam Popescu prea se compromite..." Dar el n-a citit-o, nefiind francată. Și-a trecut și asta. În sfârșit, odată Trebuind să plece Mișu la Vaslui Pentru niște case, — un amic de-al lui, Unul de la Bancă, l-a pornit ... Și să stea acolo tocmai timpul strict, Ca să-i poată prinde în flagrant delict... Că venind Popescu și văzând lumină, A intrat în curte tocmai prin grădină Și bătând la ușa care dă-n salon, Cineva din casă i-a strigat: "Pardon !" Zoe sta de vorbă ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN GOL

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ÎN GOL.

SEC

... SEÁCĂ , seci , adj . 1. Lipsit de apă ; care a secat , s - a uscat . Albia seacă a unui râu . 2. În care nu se află nimic ; gol , deșert . 3. ( În loc . adj . ) De sec = de post , care nu este de dulce . 4. Fig . Lipsit de conținut , de sens , fără folos . 5. Fig . ( Adesea substantivat ) Fără ...

 

DEȘERT

... DEȘÉRT , - ÁRTĂ , deșerți , - arte , ( 1 ) adj . , deșerturi , ( II ) s . n . I. Adj . 1. Care nu conține nimic în interior ; gol . 2. ( Despre terenuri , țări , regiuni ) Lipsit de vietăți și de vegetație ; pustiu . 3. Fig . Lipsit de temei ; amăgitor . 4. Fig . Fără rezultat ; nefolositor , zadarnic . II ... 2. Regiune cu climă aridă , cu ploi extrem de puține , în care viața vegetală și animală este foarte redusă , iar populația foarte rară ; pustiu ; 3. ( În limbajul bisericesc ; în expr . ) A lua în deșert = a batjocori ; a nesocoti . 4. ( Pop . ) Partea scobită a corpului la animale cuprinsă între ultima coastă și osul ...

 

ÎNSCRIE

... un catalog , într - o condică etc . ; a ( se ) înregistra , a ( se ) înmatricula . 2. Tranz . A construi o figură geometrică în perimetrul alteia , astfel încât unele puncte ale celei dintâi să fie tangente la cealaltă . 3. Tranz . ( Sport ) A marca unul sau mai multe ...

 

BALON

... s . n . 1. Aerostat alcătuit dintr - o învelitoare impermeabilă umplută cu un gaz mai ușor decât aerul , căruia i se poate atașa o nacelă . 2. ( În sintagma ) Balon de săpun = bășică suflată din clăbuci de săpun ; fig . vorbă goală , amăgitoare . 3. Vas sferic de sticlă , întrebuințat în laborator în

 

LIBER

... n . ( Bot . ) Complex de vase din țesutul plantelor prin care circulă seva elaborată ; parte a scoarței plantelor lemnoase care cuprinde aceste vase și în care se află țesuturile de nutriție , de susținere etc . LÍBER^2 , - Ă , liberi , - e , adj . 1. ( Despre oameni ) Care se bucură de libertate , de independență ... 3. ( Despre acțiuni ) Care nu este supus unei restricții cu caracter arbitrar . 4. ( Despre timp ) De care se poate dispune la bunul plac , care este în afara obligațiilor ( profesionale ) . 5. ( Despre bănci , scaune , locuințe etc . ) Care nu este ocupat , gol ; neînchiriat . 6. ( Despre oameni ) Care nu are obligații față de alții ; neangajat , disponibil . 7. Care este lipsit de artificialitate , natural , degajat , armonios , ușor . 8. ( În ...

 

ÎNCOPCIA

... ÎNCOPCIÁ , încopciez , vb . I . Tranz . 1. ( Rar ) A închide o copcă ; a încheia o haină în copci . 2. A îmbina două piese de tablă , introducând limbile uneia în golurile corespunzătoare ale celeilalte , după care limbile astfel montate se răsucesc . [ Pr . : - ci - a ] - În

 

NEMÂNCAT

... NEMÂNCAT ^2 , - Ă , nemâncați , - te , adj . Flămând . - Ne - + mâncat . NEMÂNCAT ^1 s . n . ( În loc . adj . și adv . ) Pe nemâncate = ( care se face , are loc etc . ) înainte de a fi mâncat ceva ; fără să fi mâncat , cu ...

 

NUD

... Ă , nuzi , - de , ( 1 , 3 , 4 ) adj . , nuduri , ( 2 ) s . n . 1. Adj . ( Despre oameni sau despre corpul lor ) Fără nici un veșmânt , complet dezbrăcat , gol . 2. S . n . Persoană sau corp omenesc complet dezbrăcat : spec . reprezentare în artele plastice a omului complet dezbrăcat . 3. Adj . Fără ornamente ; simplu ; neted . 4. Adj . ( În

 

CUTIE

... CUTÍE , cutii , s . f . 1. Obiect de lemn , de metal , de carton etc . în formă de cub , de paralelipiped etc . , gol în interior , în care se păstrează sau care protejează diverse lucruri . 2. Aparat , dispozitiv , organ special etc . având forma unei cutii ( 1 ) . Cutie de viteze . Cutie de rezonanță ...

 

COROANĂ

... COROÁNĂ , coroane , s . f . 1. Podoabă în formă de cerc făcută din flori și frunze , cu care se încununează capul ; cunună . 2. Podoabă de metal ( prețios ) , ornată cu pietre scumpe și purtată ... solemne ca semn al puterii lor ; p . anal . tiară papală . 3. Fig . Putere monarhică , suveranitate ; p . ext . persoană care deține această putere . 4. Unitate monetară în anumite țări . 5. Totalitatea crengilor unui arbore , ale unui arbust etc . 6. Partea superioară , vizibilă , a dintelui omului , care iese din gingie și ... acoperită cu smalț . 7. Partea de deasupra copitei la piciorul calului . 8. Suprafață cuprinsă între două cercuri concentrice . 9. ( În sintagmele ) Coroană solară = regiune luminoasă în jurul soarelui , formată din stratul exterior și cel mai rarefiat al atmosferei solare , vizibilă cu ochiul liber în timpul unei eclipse totale de soare . Coroana boreală = Numele unei constelații ( circulare ) din emisfera boreală ; Hora . 10. Nume dat mai multor piese sau părți de ...