|
|
||
|
Vezi și:UMBRĂ
... Mai multe din DEX...
ÎN LIPSĂ DE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎN LIPSĂ DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 229 pentru ÎN LIPSĂ DE. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnaţii De cînd ploaia cu cîrnații de Anton Pann Demult, în vremea uitată, 0 muiere cînd dregea, De bărbatul ajutată, Cele de lipsă-n argea, Săpînd ei din întîmplare La iepe să facă loc, Au dat peste o căldăre Plină cu gălbinet foc. 0 scot d-acolo îndată ... iar fără a se teme Îndată s-a-nfățișat, Căruia-ncepu să-i zică Cu un ton foarte răstit : - Cum tu de n-ai nici o frică Să ții ceea ce-ai găsit? Nu știi că de stăpînire Avem strașnice porunci Pentru așa tăinuire Ca să pedepsim cu munci? De aceea nu ascunde, Ci scoate tot la maidan, C-apoi de nu, vei răspunde În cazne pîn' la un ban. Iar el de aste cuvinte Fără a se-nfricoșa, Cu coraj stînd înainte, Urmează a zice-așa : - Boierule! mie năpaste, Poți să-mi faci ... orice urît, Eu pentru vorbele aste Cu greșală sînt pîrit Că de găseam vro comoară, Era altfel să mă port, Iar eu nu am nici de moară, Umblu de Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... lumină, taina lumilor nevăzute, când inima mea începuse să bată sub pintenul dureros sau dulce al amintirilor, când strălucita mea închipuire era să mai adauge, în sfârșit, o nestemată, încă, la cununa nemuririi mele!!... Cuminte însă ca totdeauna, îmi căutai de treabă; lăsai cerul în pace să-și cearnă azuru-i adânc în picături albastre prin rețeaua deasă și mișcătoare a frunzelor de plop, razele de soare să se Tăcut, singur și fără tovărășie. topească, în tonuri de aur, pe fundul vioriu și depărtat al munților, vântul amăgitor să sărute florile și să fugă, iar florile înșelate să plece în urmă-i capul și să plângă, cu lacrimi de rouă... și-mi umflai mantaua de-o aripă, o târâii până dincolo de țara neagră a furnicilor cu dinții de criță, o scuturai așa de puternic, încât stârnii o groaznică vijelie pân-în depărtare și surghiunii, din sânul dulce al patriei, în țări străine și necunoscute, o sumedenie de furnici îndărătnice, care se acațaseră de mantaua mea, hotărâte să mă urmărească cu război chiar dincolo de hotarele lor!... Și fiindcă buna-cuviință cere, când te afli în largul naturii, să cugeți cât o ploșniță cel puțin, mă mulțumii Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... În vremi demult trecute... de Mihai Eminescu În vremi demult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta o mândră-mpărăție Ce-avea popoare mândre, mândre cetăți o mie. Domnea în ea atuncea un împărat prea mare, Bătrân, cu ani o sută pe fruntea lui de nea, Și mâna lui zbârcită, uscată însă tare, A țărilor lungi frâuri puternic le ținea. Și țările-nflorite și-ntunecata mare La glasul ... înfloritu-i cort, Abia au vreme-a pierde puternicii lor aștri. Coboară-n lume, află amorul lor că-i mort. Atunci îl iau în brațe și luminând albaștri În lumea lor bogată cu lacrimi ei îl port  Sunt îngeri blânzi și timizi, așa nevinovați Încât în astă lume nu trebuiesc cercați. A unui înger palid ursita pământească Legată e de soarta corpului ce-l aleg. Atârnă de viață domnia lor cerească: Ce samănă în lume, Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... părere - nu poate fi adevărat în poeziile populare române, culese și publicate de vreo 50 de ani încoace. Este cu atât mai bine venit punctul de vedere ales de d-ta pentru a judeca o materie de însemnătatea poeziei populare cu cât între publicările îngăduite de secția noastră istorică, adică apărute sub auspiciile ei, deși fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze în țările noastre cu elementele romanizate de peste Dunăre, aduse ca captivi" (eufonia este a d-lui Radu Rosetti) "în urma neîncetatelor năvăliri slave, sporite prin numărul acelora care fugeau din imperiu de greutatea birurilor" ș.c.l. În ședința anuală a Academiei noastre de la 12 ianuarie 1907 chestia a fost adusă în discuția generală. S-a recunoscut Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... Titu Maiorescu - În contra direcţiei de astăzi în cultura română În contra direcției de astăzi în cultura română de Titu Maiorescu 1868 Convorbirile literare au publicat un șir de cercetări critice asupra lucrărilor mai însemnate prin care s-a caracterizat cultura română în timpul din urmă, asupra poeziei de salon și poeziei populare, asupra etimologismului d-lui Cipariu și Lepturalului d-lui Pumnul, asupra dreptului public al românilor după școala Barnuțiu și asupra limbei ... și care i-ar lua o parte din răspunderea ce și-a atras-o. Asemenea împrejurări ușurătoare există, și datoria noastră este acum de a le pune în vederea cititorilor. Foaia Transilvania și atâtea alte foi literare si politice ale românilor sunt așa de slab redactate, așa de stricăcioase prin forma și cuprinsul lor, fiindcă trăiesc într-o atmosferă stricată și se inspiră de ideile si de simțămintele ce caracterizează marea majoritate a "inteligențelor și anteluptătorilor" români. Viciul radical în ele, și, prin urmare, în toată directia de astăzi a culturii noastre, este neadevărul, pentru a nu întrebuința un cuvânt mai colorat, neadevăr în aspirări, neadevăr în politică, neadevăr în poezie, neadevăr pănă Bogdan Petriceicu Hasdeu - Odă la ciocoi ... 16 XVI 17 XVII 18 XVIII 19 XIX I Ca lacoma omidă, ce-și caută o pradă Pe fragede mlădițe, Ca neagra lipitoare pe sânul de zăpadă Al dulcii copilițe, Ciocoiule! un secol, un secol și mai bine, Setos de dușmănie, Sugeai în frunză sucul și sângele din vine În blânda Românie! II De groază și durere, de muncă și bătaie, În jaf și-n umilință, Am tot strigat, dar glasul se-neacă și se taie D-atâta suferință; Și ca prin codri freamăt, ca murmur în ... patruzecea vară-mbrăcase ieri câmpia În busuioci și-n grâne, De când suspinul nostru smulsese România Din gheara ta, jupâne; A patruzecea iarnă în haina-i de mireasă Se-ndrumă după vară, De când suspinul nostru pe litfa n-o mai lasă A-și bate joc de țară!... X Și țara se deșteaptă, voioasă, zâmbitoare, Plăpândă, răsfățată; Jos florile dezmiardă, se uită sus la soare, De raze-nconjurată; Scăldându-se-n lumină, din ce în ce mai vie, Ca trandafiru-n rouă, O altă simte viață, o veche bărbăție Și o putere nouă!... XI Dar ce privesc, o, Doamne! Eu ... ... George Topîrceanu - Problema râsului și humorul românesc ... relevăm un curios fenomen de psihologie pe care istoria literaturii ne dă ocazia să-l constatăm adeseori, când confruntăm opera unui scriitor cu biografia lui. De pildă, un scriitor care duce o viață foarte castă, o viață de om cuminte, poate fi foarte erotic, foarte senzual în plăsmuirile lui literare — ba uneori poate chiar să frizeze pornografia prin felul arzător, colorat și amănunțit în care descrie unele scene de dragoste și toate realitățile fizice ale erotismului, de care el pare obsedat. Și invers: un autor îndeobște cunoscut ca temperament erotic prin excelență, cu o viață plină de aventuri amoroase, scrie numai lucruri surprinzător de pudice și de caste, e foarte rezervat în expresii, ba uneori exclude cu desăvârșire amorul din opera lui literară. Un sentimental naiv în viața de toate zilele face pe grozavul în scris — și invers, un cinic dezordonat, un Don Juan în practica vieții face, în versuri și în proză literară, pe sentimentalul, credincios unei singure femei. Un om foarte timid în viața practică de toate zilele poate fi un polemist violent și un pamfletar plin de o aprigă bărbăție în scrierile lui. S-ar părea că ne aflăm în Mihai Eminescu - Ce s-alegea de noi, a mea nebună... ... Mihai Eminescu - Ce s-alegea de noi, a mea nebună... Ce s-alegea de noi, a mea nebună... de Mihai Eminescu Ce s-alegea de noi, a mea nebună, De ne-ntâlneam demult cu-așa iubire? Sau nebuneam mai mult încă-mpreună, Sau eu muream de-atâta fericire. Viața mea cea strălucită De ochii tăi cei de copil Era cu zgomot și-nflorită Precum e luna lui april. Și-n astă înflorire zgomotoasă Noi ne-am fi fost atât ... atât de dragi... Cu toane multe, tu, ca o crăiasă, Iar eu  de tine lacom  ca un pagi. Acum ca-n toamna cea târzie Un istovit și trist izvor, Asupra-i frunzele pustie A noastre ... astăzi nu-mi mai pasă, Nu cer nimic din lume, nici aștept. Mă mir de ce cu strângeri dureroase Sărmana inimă mai bate-n piept. În văduvire și eclipsă, Eu anii mei îi risipesc, Simțind în suflet pururi lipsă De Cezar Bolliac - Muncitorul (Bolliac) ... drumu-mi singuratic, o fiică orfelină Trimise Providența. O ! Roua primăverii, ninsoarea afînată Nu poate fi ca dînsa, ca dînsa de curată !... Mi-am pus în ea credința. Dup-o țintire, ochii în jos ni se lăsară Și sufletele noastre de loc se-mbrățișară ; D-atuncea ne-am unit. Nu, cerul niciodată, în sînta-i veselie, Nu are strămutare, mai mare bucurie De ceea ce-am simțit ! Eu îi ziceam adesea, sorbind a ei suflare : — «Vezi lumea asta, dragă? oricît e ea de mare, De noi este străină ; Pe nimeni nu îl doare, și nimănui, nu-i pasă De ne-o fi rău sau bine... Vin', vin', să facem casă, Sărman și orfelină. Stingheră turturică prin crînguri rătăcită ! Îți voi clădi eu cuibul în ... De frig și vijelii. Voi alerga eu, dragă, ca să-ți aduc de hrană, Îți voi aduce toate : îți voi aduce mană — Vom fi în veselii.» Și-mi răspundea copila : — «Și eu, cu sîrguință, În lipsa ta, voi face ce-o sta-n a mea putință, Ce trebuință cere. Și cînd te vei întoarce, ți-oi da îmbrățișare ... și știu cît de mult preț punea pe plăcerile materiale ale vieții. L-am văzut destul de adesea scrîșnind de lipsă. Contrarietatea patimilor, dorul vag de poet, acel dor de care se depărtează ținta cu cît li pare lui că se apropie de dînsa, îl aruncau, ce-i drept, în cea mai întunecată melancolie, dar nu-l zdrobeau niciodată; lipsa materială însă îl excita, îl demoraliza, îl sfărîma cu desăvîrșire... da, dar era prea mîndru ... nespusă. S-a zis că era risipitor și că, orice sume ar fi trecut prin mînă-i, el tot nefericit ar fi fost, de vreme ce nefericirea lui era de un fel curat moral. Minunată judecată, dar ieftină scuză pentru acei ce l-au lăsat totdeauna în lipsă, deși-l puteau ajuta cu toată dignitatea, deși apropierea lui le-a făcut cinste și... profit — și încă le face. Da, era ... de ieftine pentru alții, atît de scumpe, mai adesea imposibile de mulțumit pentru el, i-au grăbit scurta cale către tristu-i sfîrșit. Cînd era în ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎN LIPSĂ DERezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru ÎN LIPSĂ DE. ... pe care n`ați primit -o, oh, cum îl îngăduiți de bine! 5 Dar socotesc că nici eu nu sînt cu nimic mai pe jos de apostolii aceștia ,,nespus de aleși!`` 6 Chiar dacă sînt un necioplit în vorbire, nu sînt însă și în cunoștință; și am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul și în toate privințele. 7 Sau, am făcut un păcat, cînd m`am smerit pe mine însumi, ca să fiți înălțați voi, și v`am vestit fără ... eu sînt! - 23 Sînt ei slujitori ai lui Hristos? -vorbesc ca un ieșit din minți-eu sînt și mai mult. În osteneli și mai mult; în temnițe, și mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte! 24 De cinci ori am căpătat dela Iudei patruzeci de lovituri fără una; 25 de trei ori am fost bătut cu nuiele; odată am fost împroșcat cu pietre; de trei ori s -a sfărîmat corabia cu mine; o noapte și o zi am fost în adîncul mării. 26 Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe rîuri, în primejdii din partea tîlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgînilor, în primejdii în cetăți, în ... ... 13 De multe ori chiar în mijlocul rîsului inima poate fi mîhnită, și bucuria poate sfîrși prin necaz. - 14 Cel cu inima rătăcită se satură de căile lui, și omul de bine se satură și el de ce este în el. - 15 Omul lesne crezător crede orice vorbă, dar omul chibzuit ia seama bine cum merge. - 16 Înțeleptul se teme și se abate dela rău ... înțelepți, dar cei nesocotiți n`au altceva decît nebunie. - 25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni. - 26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, și copiii lui au un loc de adăpost la El. - 27 Frica de Domnul este un izvor de viață, ea ne ferește de cursele morții. - 28 Mulțimea poporului este slava împăratului, lipsa poporului este pieirea voivodului. - 29 Cine este încet la mînie are multă pricepere, dar cine se ... 30 O inimă liniștită este viața trupului, dar prizma este putrezirea oaselor. - 31 Cine asuprește pe sărac, batjocorește pe Ziditorul său, dar cine are milă de cel lipsit, cinstește pe Ziditorul său. - 32 Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde. - 33 Înțelepciunea se odihnește într`o inimă pricepută, dar în ... a luat cuvîntul și a zis: 2 ,,Dacă vom îndrăzni să-ți vorbim, te vei supăra? Dar cine ar putea să tacă? 3 De multeori tu ai învățat pe alții, și ai întărit mînile slăbite. 4 Cuvintele tale au ridicat pe cei ce se clătinau, și ai întărit genunchii ... 8 După cîte am văzut eu, numai cei ce ară fărădelegea și samănă nelegiuirea îi seceră roadele! 9 Aceia pier prin suflarea lui Dumnezeu, nimiciți de vîntul mîniei Lui. 10 Mugetul leilor încetează, dinții puilor de lei sînt zdrobiți! 11 Leul bătrîn piere din lipsă de pradă, și puii leoaicei se risipesc. 12 Un cuvînt s`a furișat pînă la mine, și urechea mea i -a prins ... omul fără vină înaintea lui Dumnezeu? Fi-va el curat înaintea Celui ce l -a făcut? 18 Dacă n`are încredere Dumnezeu nici în slujitorii Săi, dacă găsește El greșeli chiar la îngerii Săi, 19 cu cît mai mult la cei ce locuiesc în case de lut, cari își trag obîrșia din țărînă, și pot fi zdrobiți ca un vierme! 20 De ... cu privire la voi, pentru harul lui Dumnezeu, care v`a fost dat în Isus Hristos. 5 Căci în El ați fost îmbogățiți în toate privințele, cu orice vorbire și cu orice cunoștință. 6 În felul acesta mărturia despre Hristos a fost bine întărită în mijlocul vostru; 7 așa că nu duceți lipsă de niciun fel de dar, în așteptarea arătării Domnului nostru Isus Hristos. 8 El vă va întări pînă la sfîrșit, în așa fel ca să fiți fără vină în ziua venirii Domnului nostru Isus Hristos. 9 Credincios este Dumnezeu, care v`a chemat la părtășia cu Fiul Său Isus Hristos, Domnul nostru ... puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu. 25 Căci nebunia lui Dumnezeu, este mai înțeleaptă decît oamenii; și slăbiciunea lui Dumnezeu, este mai tare decît oamenii. 26 De pildă, fraților, uitați-vă la voi cari ați fost chemați: printre voi nu sînt mulți înțelepți în felul lumii, nici mulți puternici, nici mulți de neam ales. 27 Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ... Romani Capitol 8 Romani 7 Romani Capitol 8 1 Acum dar nu este nici o osîndire pentru ceice sînt în Hristos Isus, cari nu trăiesc după îndemnurile firii pămîntești, ci după îndemnurile Duhului. 2 În adevăr, legea Duhului de viață în Hristos Isus, m`a izbăvit de Legea păcatului și a morții. 3 Căci-lucru cu neputință Legii, întrucît firea pămîntească (Grecește: carnea, aici și peste tot unde e ,,firea ... Ba mai mult, El a și înviat, stă la dreapta lui Dumnezeu, și mijlocește pentru noi! 35 Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strîmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia sau sabia? 36 După cum este scris: ,,Din pricina Ta sîntem dați morții toată ziua; sîntem socotiți ca niște oi de tăiat.`` 37 Totuș în toate aceste lucruri noi sîntem mai mult decît biruitori, prin Acela care ne -a iubit. 38 Căci sînt bine încredințat că nici moartea ... nici stăpînirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, 39 nici înălțimea, nici adîncimea, nici o altă făptură (Sau: zidire.), nu vor fi în stare să ne despartă de ... Ieremia Capitol 19 Ieremia 18 Ieremia Capitol 19 1 Așa a vorbit Domnul: ,,Du-te de cumpără de la un olar un vas de pămînt, și ia cu tine pe cîțiva din bătrînii poporului și din bătrînii preoților. 2 Du-te în valea Ben-Hinom, care este la intrarea porții olăriei, și acolo să vestești cuvintele pe cari ți le voi spune. 3 Să spui: ,Ascultați Cuvîntul ... vorbește Domnul oștirilor, Dumnezeul lui Israel: ,Iată, voi aduce peste locul acesta o nenorocire, care va face să țiuie urechile oricui va auzi vorbindu-se de ea. 4 Pentrucă M`au părăsit, au spurcat locul acesta, au adus în el tămîie altor dumnezei, pe cari nu -i cunoșteau nici ei, nici părinții lor, nici împărații lui Iuda, și au umplut locul acesta cu sînge ... zdrobi pe poporul acesta și cetatea aceasta cum se sparge vasul unui olar, fără să poată fi făcut la loc. Și morții vor fi îngropați în Tofet, din lipsă de loc pentru îngropare. 12 Așa voi face locului acestuia-zice Domnul-și locuitorilor lui, și voi face cetatea aceasta ca Tofetul. 13 Casele Ierusalimului, și ... ... ... Dumnezeul păcii va fi cu voi. 10 Am avut o mare bucurie în Domnul, că, însfîrșit, ați putut să vă înoiți iarăș simțimintele voastre față de mine. Vă gîndeați voi la așa ceva, dar vă lipsea prilejul. 11 Nu zic lucrul acesta avînd în vedere nevoile mele; căci m`am deprins să fiu mulțămit cu starea în care mă găsesc. 12 Știu să trăiesc smerit, și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m`am deprins să fiu sătul și flămînd, să fiu în belșug și să fiu în lipsă. 13 Pot totul în Hristos, care mă întărește. 14 Dar bine ați făcut că ați luat parte la strîmtorarea mea. 15 Știți voi înșivă, Filipenilor, că, la începutul Evangheliei ... Macedonia, nicio Biserică n`a avut legătură cu mine în ce privește ,,darea`` și ,,primirea`` afară de voi. 16 Căci mi-ați trimes în Tesalonic, odată, și chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele. 17 Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după cîștigul care prisosește în folosul vostru. 18 Am de toate, și sînt în belșug. Sînt bogat, ... ... ne Paștele, ca să mîncăm.`` 9 ,,Unde voiești să pregătim?`` L-au întrebat ei. 10 El le -a răspuns: ,,Iată, cînd veți intra în cetate, vă va ieși înainte un om, ducînd un ulcior cu apă; mergeți după el în casa în care va intra, 11 și spuneți stăpînului casei: ,Învățătorul îți zice: Unde este odaia pentru oaspeți, în care să mănînc Paștele cu ucenicii Mei?` 12 Și are să vă arate o odae mare de sus, așternută gata: acolo să pregătiți Paștele.`` 13 Ei au plecat, și au găsit așa cum le spusese El. Și au pregătit Paștele. 14 Cînd ... Lui au mers după El. 40 Cînd a ajuns la locul acela, le -a zis: ,,Rugați-vă, ca să nu cădeți în ispită.`` 41 Apoi S`a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat, și a început să Se roage, 42 zicînd: ,,Tată, dacă voiești, depărtează paharul acesta dela Mine! Totuș, facă ... mîna pe Mine. Dar acesta este ceasul vostru și puterea întunerecului.`` 54 Dupăce au pus mîna pe Isus, L-au dus și L-au băgat în casa marelui preot. Petru mergea după El Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN LIPSĂ DERezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ÎN LIPSĂ DE. ... ÚMBRĂ , umbre , s . f . I. 1. Lipsă de lumină , întunecime provocată de un corp opac care oprește razele de lumină ; porțiune din spațiu întunecoasă ( și răcoroasă ) unde nu ajung direct razele de lumină . 2. Întuneric , întunecime , obscuritate . 3. Nuanță închisă , pată întunecată . II. 1. ( De obicei urmat de o determinare în genitiv ) Conturul întunecat al unei ființe sau al unui lucru , proiectat pe o suprafață ( mai ) luminată . 2. ( În concepțiile mistice și în |
||