|
|
||
|
Vezi și:CABINET,
TEORIE,
ÎNCREDINȚA,
DIETĂ,
VASALITATE,
REGAL,
PĂTUL,
SAC,
REGISTRU,
PUNE
... Mai multe din DEX...
ÎN PĂSTRARE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎN PĂSTRARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru ÎN PĂSTRARE. ... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe ... a se oglindi; iar apa dormea adânc împreună cu peștii din fund și sălbătăciunile din față. Două oare întregi vegheai la somnul iazului, cu pușca în mâni, gata de foc, în care timp numai din când în când auzeam, ca o notă pierdută în adâncul tăcerii, câte un mic ocăit înădușit a vreunei rațe, ce cu botul sub aripă visa, se vede, de apropierea dușmanului. — Curând ... cu toată strălucirea unui stăpânitor al pământului, cântecul lor se opri tot atât de năprasnic precum începuse, ș-atunci balta deșteptată prinse să se frământe în jurul meu. Un popr întreg de păseri furnica acum în toate părțile; bâtlanii cu cataligele lor întinse se roteau ... Ion Heliade Rădulescu - Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829 ... veciniciei, în fapta sa cea mare, Când soarta din voință-i pe univers a pus, D-atunci tu hotărâtă ai fost întru păstrare În sânul acel tainic vecilor făr'apus, Ca să răsari odată cinste la omenire Și a creștinătății prescrisa împlinire, Drepturi de ani pierdute noroadelor ... cer îndestulare Și pe pământ îl puse în vecinică mirare. Trecuși, dar niciodată noi nu te vom uita. III Trufașa-ți auroră, eu fruntea-ncoronată, În mână cu măslinul, în slavă nainta, Ș-o nouă sărbătoare, în tabără cântată, Din cerul cel prea rumen pământului vestea. Nainte de ivire-ți, ca zâmbetul nădejdii, În inime viteze ce-au înfruntat primejdii, Tu ca un foc în ele luceai dumnezeit. De mii de ori răsară soarele și sfințească, Căci dulcea ta lumină în veci o să lucească În sânul omenirii ce tu ai slobozit. IV Iadul jurat osândei, din vecinica urgie, Scrâșnindele lui furii din sânu-i a suflat; Ș-a ... mi ar fi hulă și în uitare-ar zace, Și muza-mi... criminală! Dar tu ai dovedit, O, generos monarhe! ș-a fost ... Grigore Alexandrescu - O impresie ... număr ostașii României, Dar când ale lor cete pe luciul câmpiei Semeț înaintară cu pas răsunător, Din sulițe, din coifuri, din armele albite, Când soarele în unde, în raze aurite, Lumina își răsfrânge pe steagul tricolor, Când caii, repezi, ageri, cu coame răsfirate, Cu nările aprinse, cu gurile spumate, Mușcând de neastâmpăr zăbala ... Călugărenii încă păstrează pomenirea Vitejilor ce-n valea-i aflară nemurirea, Al faptelor de cinste preț veșnic meritat; Iar praful ce acolo de vânturi viscoloase În aer se ridică e pulbere și oase, Ce tabere dușmane în treacăt au lăsat. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Spun că în urma luptei, în Asia bogată, Dacă mahometanii vedeau câteodată Un armăsar ce-n preajmă-i căta el sforăind, Cuprinși de-adâncă spaimă ziceau cu-nfiorare, Că el a ... Ce le hrănea curajul, ce le-nsufla mărirea, Cu vechea simplitate din inimi a lipsit. A patriei iubire, obiect de ironie, În veci este pe buza acelui care știe Cu numele-i să tragă norodul amăgit. Așa în proaste căpiști care treceau de sfinte, Al idolilor preot cu magice cuvinte Mulțimii adunate oracole-mpărțea: Oracole viclene de interes dictate, De înțeles lipsite, de ... Ion Luca Caragiale - Ouăle roșii ... Caragiale Cronică veche (Până către sfârșitul veacului al 14-lea când a ars mănăstirea Sf. Pafnutie, se găsea acolo, într-un dulap, la păstrare — scrisă, probabil, de vreun călugăr cârpocitor de slove, cum erau mulți pe vremurile acelea — o cronică în care se povestea fioroasa-ntâmplare petrecută, în castelul contelui FĂ©kete LĂ¡ioș, cu prilejul Paștelui din anul de la facerea lumii 6659, iar de la mântuire 1151. Conținutul acelei cronice arse ... o viață-ntreagă de cercetări adânci, reconstituită de către savantul Laurentius Ferax (vulgo, Lorenz Reichlich). După versiunea acestuia, foarte rară, o dăm și noi aci.) În seara de vinerea patimilor, au mers bătrânul conte FĂ©kete LĂ¡ioș, care-mplinise în duminica floriilor șaptezeci și cinci de ani, la capela castelului, împreună cu soția sa VirĂ¡g, care, zicea ea, trebuia să-mplinească, în sâmbăta rusaliilor următoare, patruzeci. După dânșii veneau nobilii curteni și copiii de casă, care țineau, unii coiful contelui, iar alții coada rochiei contesei. Și după ... de oțel de Damasc, pe care o avea amintire din vremea cruciadelor, au năvălit toți tinerii cavaleri; l-au legat burduf și l-au pus în ... Ion Luca Caragiale - Politică și cultură ... Pentru aceste producțiuni ale spiritului omenesc trebuie — ceva mai mult decât un stat politic — o societate așezată de pe vremuri. O așa societate, în urma prefacerilor politice din Europa în secolul acesta, nu o avem. La noi n-avem azi decât o strânsură de lume din ce în ce mai mare, mai împestrițată și mai eterogenă. Această strânsură de năvală, care-și schimbă fizionomia în fiece zi, care n-are nici o nevoie mai presus de cele individuale, care nu poate avea o tradiție, și, prin urmare, în nici o împrejurare unitate de gândire și de simțire, este departe de a fi ceea ce se înțelege prin cuvintele „societate așezată ... societatea aproape nimica are o consecință foarte păgubitoare pentru cultivarea chiar întâmplătoare a artelor și literelor. E adevărat, după cum am spus, că, în loc de societatea așezată și-nchegată, n-avem decât o lume de strânsură, care își schimbă în fiece zi fizionomia, care nu poate avea porniri mai presus de cele strict utilitare, care nu poate avea tradiție nici unitate de gândiri si de ... ... Emil Gârleanu - Sineturile conului Gheorghieș ... și e mare lucru. Mai rămăsese acum cu căsuța asta, cu o vie pe dealul Nicoarei, și mai avea două mii de galbeni, luați în păstrare, sub chip de împrumut, de către boierul Mihalcea, om cu vază, cu avut, de la care, de câte ori îi cerea înapoi, în loc de bani căpăta câte o strașnică ocară: — Ce, vrei să-i dai și pe aceștia? Vrei să ajungi muritor de foame, măi Gheorghieș ... spre pildă, își scotea bisacteaua cu sineturi din scrin, le citea cu glas tare coanei Ruxandei, care le învățase pe dinafară, ocăra cât ținea sinetul în mână, pe cel care nu-i plătise, iar când le punea la loc, în scrin, era împăcat cu toți. Furtuna nu mai înceta; conul Gheorghieș arunca din când în când priviri spre geamuri. Apoi se înfundă mai bine în colțul divanului, își potrivi ochelarii, duse un sinet în dreptul ochilor, ținându-l departe, și citi: Sinet. Am primit opt sute galbeni buni, din mâna dumnealui conul Gheor-ghi-eș Hra-șcu, pe timp ... coana Ruxanda, da vorba-i că n-are de unde să ți-i deie. Conul Gheorghieș se uită puțin nedumerit la coana Ruxanda, strânse sinetul în patru și-l trecu ... Constantin Dobrogeanu-Gherea - Personalitatea și morala în artă ... simulare a artei, dar nu artă adevărată. Esența acesteia este de a fi o ficțiune ideală, care scoate pe omul impresionabil în afară și mai presus de interesele lumii zilnice, oricât de mari ar fi în alte priviri. Chiar patriotismul, cel mai important simțământ pentru cetățeanul unui stat în acțiunile sale de cetățean, nu are ce căuta în artă ca patriotism ad-hoc, căci orice amintire reală de interes practic nimicește emoțiunea estetică. Există în toate dramele lui Corneille un singur vers de patriotism francez? Este în Racine vreo declamare națională? Este în Moliere? Este în Shakespeare? Este în Goethe? Și dacă nu le are Corneille și Goethe, să ne învețe domnul X. Y. din București ca să le avem noi? Subiectul poate să ... omenești, și cu toate acestea tabloul poate fi o operă artistică în toată puterea cuvântului. Cum rămâne atunci cu teoria dlui Maiorescu în privința moralității în artă? Cum rămâne fraza: ,,...face pe omul stăpânit de ea... să se uite pe sine ca persoană și să se înalțe în lumea ficțiunii ideale"? La cea dintâi atingere a criticii, teoria se evaporează ... Mihail Kogălniceanu - Cuvânt pentru deschiderea cursului de istorie națională ... cea mai stricăcioasă asupra puterii, asupra culturii, asupra moralului noroadelor. Oșteanul în istorie găsește pildele cele mai drepte și mai adevărate despre strategie; cărturarul, filozoful, în ea văd înaintarea duhului omenesc, rătăcirile sale, descoperirile geniului, pricinile neștiinței, a superstiției și a întunericului. Simplul particular în citirea istoriei găsește mângâiere pentru relele de față; ea îi arată că, prin o tristă fatalitate, perfecție n-a fost niciodată în lume, că virtutea mai totdeauna a fost prigonită în viață și că răsplata ei, cele mai multe ori, nu i-a venit decât după moarte. Cine nu trebuie să-și uite durerile ... a găsit această artă, cea mai mare împrăștiitoare și păstrătoare a întâmplărilor, fără care istoria niciodată n-ar fi ajuns în cinstea universală în care se află; nici nu pot să vă arăt cât lipsa acestei înalte aflări aruncă nedumerire în povestiri, nesiguranță în opinii, neștiință și întuneric în tot. Această lipsă, domnilor mei, este pricina că între români, chiar și între cei mai însemnați, se găsesc așa de puțini care cunosc istoria. Tiparul ... împrăștiat; noi n-avem încă publicată ... ... și nu maica preacurată. Ceea ce împedică pătrunderea îmbunătățirii limbii în biserică este în mare parte exagerarea neologiștilor, care s-au încercat să introducă și în Biblie atâtea schimbări și atâtea expresii recomandate numai de o filologie nepricepută și trecătoare, încât au pus în neliniște pe capii bisericii și i-au făcut să se împotrivească la toate schimbările de teama schimbărilor celor rele sau pripite. Iar fără conlucrarea episcopilor ... de-ajuns“, cuvânt de origine asemenea latină, însă înțeles de toată lumea? Tot așa va trebui să zicem „a ajunge la ceva“ în loc de a parveni, sau, cum scrie dl I. Popescu din Sibiu, a perveni la ceva; „agerime“ în loc de sagacitate; „adâncit“ în loc de aprofundat; „dinadins“ în loc de cu intențiune; „deșertăciune“ în loc de vanitate; „a aiuri“ în loc de a delira, a divaga; „a înapoia“ în loc de a restitui; „aprig“ în loc de avid și impetuos; „aspru“ în loc de sever; „a încredința“ Mihail Kogălniceanu - Dorințele partidei naționale în Moldova ... fața țării, când mai fieștecare familie era îmbrăcată cu doliu pentru pierderea unui părinte, unei soții, unui frate, unui fiu, urgia domnească îi ajunse până în azilurile lor. Mulți erau încă cu lacrimile pe obraz, mai mulți încă în patul durerilor sau de abia convalescenți, când se văzură loviți de liste de proscripții, ca în timpurile lui Marius și ale lui Sylla. Unii sunt sub pază opriți pe la moșiile lor, alții urmăriți din loc în loc ca niște făcători de rele, spre a fi închiși prin mănăstiri, sau aruncați peste hotar, toate aceste fără cea mai mică cercetare ... mică judecată, în contra art. 358 și 433 din Organicescul Reglement. Terorismul dar astăzi domnește în Moldova, și moldovenii sunt osândiți a vedea în anul 1848 aceea ce niciodată, și în timpurile cele mai barbare, strămoșii lor n-au cugetat măcar. O țară întreagă este lăsată în libera și neîngrădita urgie a unui domn îmbătat de pofta răzbunării, aprins de setea de a desființa tot ce mai este ... puterea protectriță, adică Epitropul, își însușește și unește către staturile sale jumătate din țara protegată, din averea orfanului, adică toată Moldova din stânga Prutului [4], în ... Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă ... brațele țăranilor. Aceștia solicită porțiuni de pămînt pentru a munci și produc cît mai mult, după putere. Ei plătesc pentru porțiunile arendate, ori în bani și 'n muncă, ca în Moldova, după obiceiul locului; ori în natură, ca în Muntenia. În cazul acesta, țăranul muncește pămîntul , iar produsul se împarte cu proprietarul mare, după cum s'a prevăzut în anume învoială, întărită prin autoritatea comunală. Țăranul mai este silit la această învoială și prin faptul că proprietatea mică nu are de loc pășune pentru ... actualei stări de lucruri - coarda s'a întins peste măsură. Și răul mai are și alte rădăcini cum vom arăta îndată... Să notăm în treacăt că marea majoritate a arendașilor mari este compusă din străini, - în Moldova, evrei; în Muntenia, greci, bulgari, albaneji și puțini romîni ardeleni supuși unguri, - în genere, afară de rare excepțiuni onorabile, oameni de joasă extracțiune, aspri la cîștig, fără sentimente omenoase și lipsiți de orce elementară educațiune. Cruzimea interesului, comună ... semiculți, avocați și avocăței, profesori, dascăli și dăscălași, popi libercugetători și răspopiți, învățători analfabeți - toți teoreticieni de berărie; - după aceștia, mari funcționari și impiegați mititei, în imensa lor majoritate amovibili. (Comerțul e cea mai mare parte ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN PĂSTRARERezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ÎN PĂSTRARE. ... CABINÉT , cabinete , s . n . I. 1. Încăpere dintr - o locuință sau dintr - o instituție , folosită pentru exercitarea unei profesiuni . 2. Secție sau serviciu în întreprinderi , în instituții de învățământ etc . , destinate unor studii și consultații de specialitate . Cabinet tehnic . 3. ( În ... Ansamblu sistematic de idei , de ipoteze , de legi și concepte care descriu și explică fapte sau evenimente privind anumite domenii sau categorii de fenomene . 3. ( În sintagme ) Teoria informației = teorie matematică a proprietăților generale ale surselor de informație , ale posibilităților de păstrare și de transmitere a informațiilor etc . Teoria literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsaturile generale ale creației literare , curentele și ... ... ÎNCREDINȚÁ , încredințez , vb . I . 1. Tranz . A da pe cineva sau ceva în grija sau în păstrarea cuiva demn de încredere . 2. Tranz . A confirma , a garanta cuiva ceva . 3. Tranz . și refl . recipr . ( Reg . ) A ... ... DIÉTĂ^2 , diete , s . f . ( În evul mediu și în unele state contemporane ) Adunare legislativă ; p . ext . adunare politică reprezentativă . [ Pr . : di - e - ] DIÉTĂ^1 , diete , s . f . Regim alimentar special , recomandat în ... VASALITÁTE s . f . 1. ( În evul mediu , în apusul Europei ) Ansamblul raporturilor sociale stabilite între membrii societății , pe baza acordării de către seniori vasalilor a unor feude , din care decurgeau obligații ... ... Care aparține unui rege , privitor la rege ; regesc ; p . ext . bogat , luxos , maiestuos , mândru . 2. S . n . ( Livr . ) , Ospăț mare , bogat ; banchet festiv . 3. Adj . ( În ... PĂTÚL^2 , pătuli , - e , adj . Măr pătul ( În sintagmele ) ( și substantivat , m . ) = specie de măr cu fructele galbene - verzui ( cu pete roșii ) . Măr pătul ( și substantivat , n . ) = fructul mărului mai sus definit . PĂTÚL ... n . 1. Construcție cu pereții din șipci , din nuiele împletite etc . , ridicată pe un postament la mică înălțime deasupra solului , care servește la păstrarea porumbului ( în știuleți ) ; p . gener . hambar pentru cereale . 2. ( Pop . ) Coteț ( construit pe pari sau într - un copac ) pentru păsările de curte ; coteț pentru porumbei . 3. ( Pop ... 4. Un fel de podeț așezat pe pari la suprafața apei , de pe care se pescuiește . 5. Pătuiac . 6. Platformă înaltă construită pe stâlpi sau în ... conținutul lui . 2. Pânză de fuior , de câlți sau de buci din care se fac sacii ( 1 ) . 3. Geantă mare de pânză , de piele etc . în care se pun lucrurile necesare pentru o călătorie . 4. Unealtă de pescuit făcută dintr - o rețea de sfoară în formă de sac ( 1 ) cu fundul adânc și cu gura ținută deschisă printr - un arc de lemn . 5. ( În sintagmele ) Sac aerian = organ în formă de sac ( 1 ) , caracteristic păsărilor , care menține ritmul de respirație al acestora în timpul zborului . Sac polinic = fiecare dintre compartimentele din antera staminei , în care se formează polenul . Sac embrionar = cavitate din ovulul plantelor angiosperme , în ... REGÍSTRU , registre , s . n . 1. Condică , caiet , sistem de fișe etc . în care se înregistrează diferite date și acte cu caracter administrativ , comercial etc . 2. Sertar sau clapă de oțel , de fontă , de material ceramic etc . , care ... întind pe toată lungimea unei fațade . 4. Ansamblul semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele fețe ale hârtiei . 5. ( În sintagma ) Registrul navelor = instituție de stat sau particulară organizată în scopul stabilirii normelor tehnice de construcție , de recepție și de exploatare a navelor comerciale . 6. Dispozitiv utilizat în centralele telefonice automate la înregistrarea automată a numărului telefonului chemat . 7. Întinderea scării muzicale a unui instrument sau a unei ... mai de jos și nota cea mai de sus pe care le poate emite instrumentul sau vocea respectivă , fără schimbarea timbrului . 8. ( Inform . ) Dispozitiv folosit în ... pe corp obiectele de îmbrăcăminte necesare ; a ( se ) îmbrăca sau a ( se ) încălța . 6. Tranz . A depune valori bănești ( în păstrare , spre fructificare etc . ) ; a investi valori bănești . 7. Tranz . A fixa , a stabili ; orândui , a institui . A ... Refl . ( Adesea cu determinări introduse prin prep . " pe " ) A începe o acțiune , a se apuca ( cu stăruință ) de ceva . 13. Tranz . ( În loc . și expr . ) A pune ( pe cineva sau ceva ) la probă ( sau la încercare ) = a încerca pe cineva sau ceva ( spre ... o întrebare ( sau întrebări ) = a întreba , a chestiona . A pune stavila = a stăvili . A pune în primejdie = a primejdui . A - și pune nădejdea ( sau speranța , credința ) în cineva sau ceva = a nădăjdui , a se încrede în ajutorul cuiva sau a ceva . A pune temei = a se bizui , a se întemeia . A pune ... grabă = a se grăbi . A pune nume ( sau poreclă ) = a numi , a porecli . A pune ... |
||