|
|
||
|
Vezi și:OGLINDĂ
... Mai multe din DEX...
ÎN PARTEA DE SUS A - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎN PARTEA DE SUS ARezultatele 1 - 10 din aproximativ 419 pentru ÎN PARTEA DE SUS A. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... și o dată discălecați suntÅ, de unde suntÅ veniți strămoșii lorÅ pre acĂ©ste locuri, supt ce nume au fostÅ întăi la discălecatul lor și de cândÅ s-au osebit și au luat numele cest de acum, moldovan și muntean, în ce parte de lume ieste Moldova, hotarăle ei păn unde au fostÅ întâi, ce limbă țin și păn-acum, cine au lăcuit mai nainte de noi pe acestÅ pământÅ și supt ce nume, scot la știrea tuturorÅ, carii vorÅ vrea să știe neamul țărilor acestora. Dzice-va nĂ©ștene: prea ... ieste limba aceas-talaltă dispre noi. Și pre celalalt unghiÅ dincolea, ieste Ianua, noi zicem ianovezii. Însă dintre acĂ©stea îmbe limbi ieste Italiia și în dricul pământului, spre miazănoapte, dincolo, pănă la hotarăle Franțozului. Hotarăle ei despre răsăritÅ, dispre noi, cum s-au zis mai sus, limba de mare și apoi Stiriia, Carintiia, Avstriia, țările Împărăției Nemțești; dispre miiazănoapte franțojii, dispre apus Hișpaniia, iară dispre amiazăzi să închide cu marea ce-i zicem ... Machidonie, de o parte cu Marea Albă, carea să întinde pănă în Țarigrad, de Anton Pann - De cînd ploaia cu cîrnații ... îndată, În casă sup pat o duc; Fiind și o groapă gată, Aici iară o astrunc, Zicînd barbatul muierii: - Să taci, nevastă, cît poți, Că de vor afla boierii, Ni-i ia îndată pe toți. Ea fiind ca într-o parte, Fără de creieri în cap, Că tot așa seci au parte, Alți mai cu minte nu sap, Să tacă mijloc nu fuse, Taina inima-i rodea, Ș-apucînd, sori-sei spuse Că ea o tăcea gîndea ... bărbați Și cu sine adusese În traistă niște cîrnați, Vine în grabă acasă, Să face speriat nespus, Strigă nevastă să iasă, Îi arată un nor sus, Zicînd: - Luai la tîrg veste De la oameni învățați Că norul ce vine este Plin de ploaie cu cîrnați, Și cum că vin le e teamă Niște păsări după el, Cu aripile d-aramă Și cu ciocul de oțel, Și dau toți cu socoteală Că de mulțime ce sînt, Viind într-a lor iuțeală, Vor face rău pre pămînt. Nevasta-ncepu să zică : - Ce spui ? așa să trăiești! Aoleo ... orice urît, Eu pentru vorbele aste Cu greșală sînt pîrit Că de găseam vro comoară, Era altfel să mă port, Iar eu nu am nici ... căci a trecut vreme la mijloc, dar tot știe să spuie cu haz despre Chipăruș-Verde-Voinic și Statu-Palmă Barbă-Cot. Două zile de-a rândul mă îndeletnicii cu așezarea lucrurilor în odaie. În părete îmi făcui o panoplie de arme unde aninai un iartagan vechi, două pistoale ruginite, pușca ce-mi dăruise tată-meu de Anul Nou, torba, cornul și plosca vânătorească. Iar în fața armelor, în celalalt părete pe o poliță, așezai șaua, frâul, scările, pintenii și tot ce s-atinge de călărie. Vânat și călărie! iată două cuvinte care mă fărmecau. Cât despre călărie, numai Beiul, tretinul meu cel cu coama rotată, știe de câte ori era să m-arunce în mijlocul cânilor de la stână, dacă nu m-aș fi ținut cu amândouă mânile de coama lui. Ce-i drept, nu eram tocmai desăvârșit călăreț. Când însă puneam mâna pe pușcă și-i clănțăneam oțelele, atunci era altăceva!... Parc-o ... grijască penele în culcușul lor de apă. Când, deodată, năprasnic se ridică din fundurile noroioase ale apei un strigăt aspru, lung, asurzitor, țesut cu mii de note care de ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța asta Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... În vremi demult trecute... de Mihai Eminescu În vremi demult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta o mândră-mpărăție Ce-avea popoare mândre, mândre cetăți o mie. Domnea în ea atuncea un împărat prea mare, Bătrân, cu ani o sută pe fruntea lui de nea, Și mâna lui zbârcită, uscată însă tare, A țărilor lungi frâuri puternic le ținea. Și țările-nflorite și-ntunecata mare La glasul ... înfloritu-i cort, Abia au vreme-a pierde puternicii lor aștri. Coboară-n lume, află amorul lor că-i mort. Atunci îl iau în brațe și luminând albaștri În lumea lor bogată cu lacrimi ei îl port  Sunt îngeri blânzi și timizi, așa nevinovați Încât în astă lume nu trebuiesc cercați. A unui înger palid ursita pământească Legată e de soarta corpului ce-l aleg. Atârnă de viață domnia lor cerească: Ce samănă în lume, Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... a Azilului Elena." Dar Alecsandri începuse de mult să adune și să comunice prietenilor săi poeziile populare. Cu zece ani mai nainte, neuitatul filoromân Wilhelm de Kotzebue, în prefața din octomvrie 1856 la traducerile sale Rumanische Volkspoesie, vorbește de această stăruință "patriotică și entuziastă" a lui Alecsandri, pe care o menționează cam în acelaș timp și englezul Stanley în eleganta publicare Rouman Anthology (Hertford, 1856). Și mai nainte, îndată după mișcarea de la 1848, comunicări de această natură au fost făcute de Alecsandri la Paris; paginile scrise în favoarea românilor de Michelet și de Edgar Quinet sunt întrucâtva datorite unor asemenea împărtășiri; iar la 1855 el însuș publică în traducere franceză Ballades et chants populaires de la Roumanie. V-am amintit datele de mai sus fiindcă ele ne înlesnesc priceperea punctului de vedere din care Alecsandri a donat și (cum zice el însuș) a întocmit poeziile populare. La el nu era și nu ... nu a răzbit pănă la noi decât după încetarea activității lui Alecsandri. Și nici spre vreo amintire a caracterului latin păstrat în poporul român, cum îl înțelegi d-ta, nu l-a purtat gândul pe atunci. Poet mai întâi de toate, poet național îndeosebi, nu în înțelesul latinității, dar desigur Dimitrie Anghel - În expoziția lui Verona ... trăită în expoziția deschisă de curînd la Ateneu. Las la o parte pentru astăzi delicatele acuarele ale d-lui Grant, care expune alături, și trec în sala unde domnește Verona. Pe vremea asta tristă și ploioasă, în care negurile stăpînesc și toate s-arată sub formă de pată și umbră, este o adevărată mulțumire să te izolezi în lumea asta minunată de culori. Aci Moldova noastră toată se dezvăluiește ochiului, și amintirile obscure păstrate de demult se redeșteaptă și trăiesc aievea. Personalitatea energică a artistului mă farmecă și mă obsedează. Îmi amintesc cele spuse în treacăt de dînsul și, iată, pășesc cu el la drum... Fără de voie mă strecor pe urma lui. Îl văd, înalt cum e, cu pușca de-a umăr, cu ustensilele de pictură subt braț, aud trosnind gătejele uscate subt pasul lui puternic, acum se-ncovoaie un ram, dat de mîna lui în lături, acum coboară un hîrtop ca să apuce pe o potecă știută numai de dînsul ; simt din ce în ce răcoarea pădurei, singurătatea devine fioroasă, luminișurile se-ntunecă, amintirile vechilor hoți ce bîntuiau acest legendar codru te urmăresc la fiecare pas și te-nfioară ... ... Ion Luca Caragiale - În vreme de război ... Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară ... doi, cu carele, după lemne la pădure. După miezul nopții, iacăte oaspeții negri: l-au legat, l-au schingiuit și i-au luat o groază de bani. Norocul bătrânei că lipsea; făcea poate greșala să țipe, și tâlharii o omorau, cum s-a și întâmplat în ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... Titu Maiorescu - În contra direcţiei de astăzi în cultura română În contra direcției de astăzi în cultura română de Titu Maiorescu 1868 Convorbirile literare au publicat un șir de cercetări critice asupra lucrărilor mai însemnate prin care s-a caracterizat cultura română în timpul din urmă, asupra poeziei de salon și poeziei populare, asupra etimologismului d-lui Cipariu și Lepturalului d-lui Pumnul, asupra dreptului public al românilor după școala Barnuțiu și asupra limbei ... provocați a căuta înșine împrejurările ușurătoare care i-ar putea explica purtarea într-un mod mai puțin defavorabil și care i-ar lua o parte din răspunderea ce și-a atras-o. Asemenea împrejurări ușurătoare există, și datoria noastră este acum de a le pune în vederea cititorilor. Foaia Transilvania și atâtea alte foi literare si politice ale românilor sunt așa de slab redactate, așa de stricăcioase prin forma și cuprinsul lor, fiindcă trăiesc într-o atmosferă stricată și se inspiră de ideile si de simțămintele ce caracterizează marea majoritate a "inteligențelor și anteluptătorilor" români. Viciul radical în ele, și, prin urmare, în toată directia de astăzi a culturii noastre, este neadevărul, pentru a nu întrebuința un cuvânt mai colorat, neadevăr în aspirări, neadevăr în politică, neadevăr Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev ... „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, împodobită cu fel de fel de florării, verdeață, chipuri de marmură și izvoare de apă bătătoare în sus. De amândouă părțile toloacei erau pavilioanele expoziției, împodobite cu niște coloane (stâlpi) mărețe. În partea din fundul expoziției o scară mare de piatră cu 120 trepte duce în vârful dealului, unde să înalță mărețul pavilion al Zemstvei, zidit întrun chip vechi grecesc. Toată clădirea era împodobită pe din afară c-un rând de ... afla într-un rând întreg de pavilioane. Aici au fost așezate mașinile uriașe de Ștefan Octavian Iosif - Icoane din Carpați ... mai grăbite, — Dar inima-mi nebună Mai iute-ar vrea să meargă Și bate-n piept, să-l spargă, Să zboare-n lumea largă De-atîta voie bună! Griji amărîte, zbuciumări deșarte, Vă las de-acum ! Vă las cu bine ! La o parte ! Voi n-aveți ce-mi căta la drum ! Pieriți, întunecate duhuri ! Sunt liber ca ciocîrlia-n văzduhuri ! Îmi flutură părul în vînt, Și cînt, — Mă cheamă-n zare munții, munții mei ! Ce dor, ce dor adînc mi-era de ei! Ce dor i-a fost poetului De freamătul brădetului, De murmurul izvorului, De fluierul păstorului, De glasul păsărelelor Și de vecinul stelelor — De vîrful Caraimanului, Ce dor, ce dor i-a fost sărmanului !... II Stă Caraimanul 'nnegurat, Moșneag în veci cu fruntea sus ; Slăvitul zilei împărat Încet se lasă spre apus. Și cum se uită la moșneag, Se mai oprește-o clipă-n loc : I-azvîrle cu un ... Să cad fără de veste, Și să te iau cu mine, sus, Și să te duc la mine, Departe, unde lacrimi nu-s, În zări în Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎN PARTEA DE SUS ARezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru ÎN PARTEA DE SUS A. ... Ezechiel Capitol 41 Ezechiel 40 Ezechiel Capitol 41 1 M`a dus în Templu. A măsurat stîlpii; aveau o lățime de șase coți deoparte, și o lățime de șase coți de alta-aceasta este lățimea stîlpilor. 2 Lățimea ușii era de zece coți; iar canaturile ușii erau lați de cinci coți deoparte, și cinci coți de cealaltă parte. A măsurat și lungimea Templului: patruzeci de coți, și lățimea: douăzeci de coți. 3 Apoi a intrat înlăuntru. A măsurat ușiorii ușii: doi coți, ușa șase coți, și lățimea ușii, șapte coți. 4 ... erau mai încăpătoare, și te suiai la ele ocolind; căci te suiai împrejurul casei pe o scară șerpuitoare. Astfel era mai mult loc, ca lărgime, în partea de sus a casei, și din catul de jos te suiai în catul de sus prin cel dela mijloc. 8 De jur împrejurul casei se vedea o pardoseală ieșită în afară. Odăile lăturalnice aveau niște temelii, și erau de o prăjină întreagă, adică șase coți la unghiu. 9 Zidul de afară al odăilor lăturalnice avea o grosime de cinci coți. 10 Locul gol dintre odăile lăturalnice ale casei și odăile dimprejurul casei, avea o lățime de două zeci de ... pe care n`ați primit -o, oh, cum îl îngăduiți de bine! 5 Dar socotesc că nici eu nu sînt cu nimic mai pe jos de apostolii aceștia ,,nespus de aleși!`` 6 Chiar dacă sînt un necioplit în vorbire, nu sînt însă și în cunoștință; și am arătat lucrul acesta printre voi, în tot felul și în toate privințele. 7 Sau, am făcut un păcat, cînd m`am smerit pe mine însumi, ca să fiți înălțați voi, și v`am vestit fără ... eu sînt! - 23 Sînt ei slujitori ai lui Hristos? -vorbesc ca un ieșit din minți-eu sînt și mai mult. În osteneli și mai mult; în temnițe, și mai mult; în lovituri, fără număr; de multe ori în primejdii de moarte! 24 De cinci ori am căpătat dela Iudei patruzeci de lovituri fără una; 25 de trei ori am fost bătut cu nuiele; odată am fost împroșcat cu pietre; de trei ori s -a sfărîmat corabia cu mine; o noapte și o zi am fost în adîncul mării. 26 Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe rîuri, în primejdii din partea tîlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgînilor, în primejdii în cetăți, ... ... să-Ți dau drumul!`` 11 ,,N`ai avea nicio putere asupra Mea``, i -a răspuns Isus, ,,dacă nu ți-ar fi fost dată de sus. De aceea, cine Mă dă în mînile tale, are un mai mare păcat.`` 12 De atunci Pilat căuta să -I dea drumul. Dar Iudeii strigau: ,,Dacă dai drumul omului acestuia, nu ești prieten cu Cezarul. Oricine se face pe sine ... scris``, a răspuns Pilat. 23 Ostașii, dupăce au răstignit pe Isus, I-au luat hainele, și le-au făcut patru părți, cîte o parte pentru fiecare ostaș. I-au luat și cămașa, care n`avea nici o cusătură, ci era dintr -o singură țesătură de sus pînă jos. 24 Și au zis între ei: ,,Să n`o sfîșiem, ci să tragem la sorți a cui să fie.`` Aceasta s ... lui Isus. 39 Nicodim, care la început se dusese la Isus, noaptea, a venit și el, și a adus o amestecătură de aproape o sută de litri de smirnă și de aloe. 40 Au luat deci trupul lui Isus și l-au înfășurat în fășii ... ... 14 Dar nu după multă vreme, s`a deslănțuit asupra insulei un vînt furtunos, numit Eurachilon. 15 Corabia a fost luată de el, fără să poată lupta împotriva vîntului, și ne-am lăsat duși în voia lui. 16 Am trecut repede pela partea de jos a unui ostrov, numit Clauda, și abia am putut să punem mîna pe luntre. 17 După ce au ridicat -o în sus, au întrebuințat mijloace de ajutor, au încins corabia cu frînghii; și, de teamă să nu cadă peste Sirta, au lăsat pînzele în jos. Astfel s`au lăsat mînați de vînt. 18 Fiindcă eram bătuți foarte tare de furtună, a doua zi au început să arunce în mare încărcătura din corabie, 19 și a treia zi, noi, cu mînile noastre, am lepădat uneltele corăbiei. 20 Soarele și stelele nu s ... înaintea tuturor, a frînt -o, și a început să mănînce. 36 Toți s`au îmbărbătat atunci, și au luat și ei de au mîncat. 37 În corabie eram de toți: două sute șaptezeci și șase ... pentru arderile de tot și jertfele de mulțămire, pentru slujbă, pentru cîntări și laude, la porțile taberii Domnului. 3 Împăratul a dat o parte din averile lui pentru arderi de tot, pentru arderile de tot de dimineață și de seară, și pentru arderile de tot din zilele de Sabat, de lună nouă și de sărbători, cum este scris în legea Domnului. 4 Și a poruncit poporului, locuitorilor Ierusalimului, să dea preoților și Leviților partea cuvenită lor, ca să țină cu scumpătate legea ... Domnului. 5 Cînd a ieșit porunca aceasta, copiii lui Israel au dat din belșug cele dintîi roade de grîu, de must, de untdelemn, de miere, și din toate roadele de pe cîmp; au adus din belșug și zeciuiala din toate. 6 Tot odată, copiii lui Israel și Iuda, cari locuiau în cetățile lui Iuda, au dat zeciuiala din boi și oi, și zeciuiala din lucrurile sfinte cari erau închinate Domnului, Dumnezeului lor, și au făcut mai ... lor: 18 la toată adunarea preoților și Leviților înscriși cu toți pruncii lor, cu nevestele lor, cu fiii și fiicele lor, căci erau fără prihană în împărțirea lucrurilor sfinte. 19 Și pentru fiii lui Aaron, preoții, cari locuiau la țară în ... ... le -a istorisit cum, pe drum, Saul văzuse pe Domnul, care i -a vorbit, și cum în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. 28 De atunci se ducea și venea împreună cu ei în Ierusalim, 29 și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea și se întreba și cu Evreii cari vorbeau grecește, dar ei căutau să -l omoare. 30 Cînd au aflat frații de lucrul acesta, l-au dus la Cezarea, și l-au pornit la Tars. Vindecarea lui Enea. 31 Biserica se bucura de pace în toată Iudea, Galilea și Samaria, se întărea sufletește, și umbla în frica Domnului; și, cu ajutorul Duhului Sfînt, se înmulțea. 32 Pe cînd cerceta Petru pe toți sfinții, s`a pogorît și la ceice ... Enea s`a sculat îndată. 35 Toți locuitorii din Lida și din Sarona, l-au văzut, și s`au întors la Domnul. 36 În Iope, era o uceniță numită Tabita, nume, care în tîlmăcire se zice Dorca. Ea făcea o mulțime de fapte bune și milostenii. 37 În vremea aceea, s`a îmbolnăvit, și a murit. Dupăce au scăldat -o, au pus -o într`o odaie ... ... În odaia de sus, unde eram adunați, erau multe lumini. 9 Și un tînăr, numit Eutih, care ședea pe fereastră, a adormit deabinelea în timpul lungei vorbiri a lui Pavel; biruit de somn, a căzut jos din catul al treilea, și a fost ridicat mort. 10 Dar Pavel s`a pogorît ... și a chemat pe presbiterii Bisericii. 18 Cînd au venit la el, le -a zis: ,,Știți cum m`am purtat cu voi în toată vremea, din ziua dintîi, în care am pus piciorul pe pămîntul Asiei. 19 Am slujit Domnului cu toată smerenia, cu multe lacrămi, și în mijlocul încercărilor, pe cari mi le ridicau uneltirile Iudeilor. 20 Știți că n`am ascuns nimic din ce vă era de folos, și nu m`am temut să vă propovăduiesc și să vă învăț înaintea norodului și în case, 21 și să vestesc Iudeilor și Grecilor: pocăința față de Dumnezeu și credința în Domnul nostru Isus Hristos. 22 Și acum, iată că, împins de ... Depărtează-te de mine. Ce vei pune asupra mea, voi purta.`` Și împăratul Asiriei a cerut lui Ezechia, împăratul lui Iuda, trei sute de talanți de argint și treizeci de talanți de aur. 15 Ezechia a dat tot argintul care se afla în Casa Domnului și în vistieriile casei împăratului. 16 Atunci a luat Ezechia, împăratul lui Iuda, și a dat împăratului Asiriei, aurul cu care acoperise ușile ... Rabșache cu o oștire puternică. S`au suit și au ajuns la Ierusalim. Cînd s`au suit și au ajuns, s`au oprit la canalul de apă al iazului de sus, pe drumul care duce în ogorul nălbitorului. 18 Au chemat pe împărat; și Eliachim, fiul lui Hilchia, mai marele peste casa împăratului, s`a dus la ei, cu ... împăratul Asiriei: ,Ce este încrederea aceasta pe care te bizuiești?`` 20 Tu ai zis: ,Pentru război trebuie chibzuință și putere.` Dar acestea sînt doar vorbe în vînt. În cine dar ți-ai pus încrederea de te-ai răsculat împotriva mea? 21 Iată, ai pus -o în Egipt, ai luat ... ... Sărată pînă la îmbucătura Iordanului. Hotarul de miazănoapte pornea dela sînul mării care este la îmbucătura Iordanului. 6 Suia spre Bet-Hogla, trecea pela miazănoapte de Bet-Araba, și se ridica pînă la piatra lui Bohan, fiul lui Ruben; 7 suia mai departe la Debir, la o depărtare bunicică de valea Acor, și se îndrepta spre miazănoapte înspre Ghilgal, care este în fața suișului Adumim la miazăzi de pîrîu. Trecea pe lîngă apele En-Șemeș, și mergea pînă la En-Roguel. 8 Suia deacolo prin valea Ben-Hinom în spre miazăzi de Iebus, care este Ierusalimul; apoi se ridica pînă în vîrful muntelui, care este în dreptul văii Hinom la apus, și la capătul văii Refaimiților la miazănoapte. 9 Din vîrful muntelui, hotarul se întindea pînă la izvorul apelor Neftoah, ieșea ... a zis: ,,Ce vrei?`` 19 Ea a răspuns: ,,Fă-mi un dar, căci mi-ai dat un pămînt secetos; dă-mi și izvoare de apă.`` Și el i -a dat izvoarele de sus și izvoarele de jos. 20 Aceasta a fost moștenirea fiilor lui Iuda, după familiile lor. 21 Cetățile așezate ... Plingerile lui Ieremia Capitol 1 ... înaintea celui ce -i gonește. 7 În zilele necazului și ticăloșiei lui, Ierusalimul își aduce aminte de toate bunătățile de cari a avut parte din zilele străbune; cînd a căzut poporul lui în mîna asupritorului, nimeni nu i -a venit în ajutor, iar vrăjmașii se uitau la el și rîdeau de prăbușirea lui. 8 Greu de păcătuit Ierusalimul! De aceea a ajuns de scîrbă. Toți cei ce -l prețuiau îl disprețuiesc acum, văzîndu -i goliciunea, și el însuș se întoarce în altă parte și oftează. 9 Necurăția sta lipită pe poala hainei lui, și nu se gîndea la sfîrșitul său. A căzut greu de tot. Nimeni nu -l mîngîie. -,,Vezi-mi ticăloșia, Doamne, căci iată ce semeț este vrăjmașul!`` - 10 Asupritorul a întins mîna la tot ce ... treceți pe lîngă mine, priviți și vedeți dacă este vre o durere ca durerea mea, ca durerea cu care m`a lovit Domnul în ziua mîniei Lui aprinse! 13 Mi -a asvîrlit de sus în ... ... 16 pus nu prin legea unei porunci pămîntești, ci prin puterea unei vieți neperitoare. 17 Fiindcă iată ce se mărturisește despre El: ,,Tu ești preot în veac, după rînduiala lui Melhisedec``. 18 Astfel, pe deoparte, se desființează aici o poruncă de mai înainte, din pricina neputinței și zădărniciei ei- 19 căci Legea n`a făcut nimic desăvîrșit-și pe de alta, se pune în loc o nădejde mai bună, prin care ne apropiem de Dumnezeu. 20 Și fiindcă lucrul acesta nu s`a făcut fără jurămînt, - 21 căci, pe cînd Leviții se făceau preoți fără jurămînt, Isus ... moartea îi împiedica să rămînă pururea. 24 Dar El, fiindcă rămîne ,,în veac``, are o preoție, care nu poate trece dela unul la altul. 25 De aceea și poate să mîntuiască în chip desăvîrșit pe cei ce se apropie de Dumnezeu prin El, pentrucă trăiește pururea ca să mijlocească pentru ei. 26 Și tocmai un astfel de Mare Preot ne trebuia: sfînt, nevinovat, fără pată, despărțit de păcătoși, și înălțat mai pe sus de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN PARTEA DE SUS ARezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ÎN PARTEA DE SUS A. ... OGLÍNDĂ , oglinzi , s . f . 1. Un obiect cu o suprafață netedă și lucioasă de diferite forme , făcut din metal sau din sticlă , acoperit pe o față cu un strat metalic și având proprietatea de a reflecta razele de lumină și de a forma astfel , pe partea lucioasă , imaginea obiectelor . 2. P . anal . ( De obicei urmat de determinări ) Suprafață netedă și lucioasă ( în special a unei ape ) , care are proprietatea de a reflecta lumina . 3. Fig . Ceea ce înfățișează , reprezintă , simbolizează ceva ; icoană , imagine , tablou . 4. ( În sintagma ) Oglinda laptelui ( sau ugerului ) = porțiune de piele , netedă și lucioasă , la femelele bovinelor și ale altor animale , în dreptul perineului și al feselor , în care sensul firelor de păr este îndreptat de jos în sus . 5. ( Geol . ; în sintagmele ) Oglindă de falie ( sau de fricțiune , de alunecare ) = suprafață lustruită în |
||