|
|
||
|
Vezi și:FI,
UMBRĂ
... Mai multe din DEX...
ÎN SEMN DE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎN SEMN DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 373 pentru ÎN SEMN DE. Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... Dimitrie Anghel - În port În port de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul 1 iulie 1907 E cald, și vîntul bate acuma de la sud. De pretutindeni glasuri grăbite se aud, Cum urcă și se cheamă, pe cheiul alb de soare; În scăpărări de geamuri, și-alămuri lucitoare, Duc trenurile-aiurea prisosul țărei noastre... În zare ceru-i una cu apele albastre, Iar portul tot e galben de aurul luminii, Două clipite nu vezi pe cer aceleași linii; Pornește-un vas acuma mișcându-și tricolorul, Și-abia de-și întregește priveliștea decorul, Și-ncepe o batistă un semn de cale bună, Un steag turcesc înscrie pe cer o semilună Și peste tot mișcarea cobolzilor pe schele; Se-nalță mîni trudite spre cer, cu sarcini ... lung miros de smoală, de flori, de portocale, De țări de mult văzute ca-n vis odinioară, Se-mprăștie-n tot portul și stau pîn’ în de ... căci a trecut vreme la mijloc, dar tot știe să spuie cu haz despre Chipăruș-Verde-Voinic și Statu-Palmă Barbă-Cot. Două zile de-a rândul mă îndeletnicii cu așezarea lucrurilor în odaie. În părete îmi făcui o panoplie de arme unde aninai un iartagan vechi, două pistoale ruginite, pușca ce-mi dăruise tată-meu de Anul Nou, torba, cornul și plosca vânătorească. Iar în fața armelor, în celalalt părete pe o poliță, așezai șaua, frâul, scările, pintenii și tot ce s-atinge de călărie. Vânat și călărie! iată două cuvinte care mă fărmecau. Cât despre călărie, numai Beiul, tretinul meu cel cu coama rotată, știe de câte ori era să m-arunce în mijlocul cânilor de la stână, dacă nu m-aș fi ținut cu amândouă mânile de coama lui. Ce-i drept, nu eram tocmai desăvârșit călăreț. Când însă puneam mâna pe pușcă și-i clănțăneam oțelele, atunci era altăceva!... Parc-o ... grijască penele în culcușul lor de apă. Când, deodată, năprasnic se ridică din fundurile noroioase ale apei un strigăt aspru, lung, asurzitor, țesut cu mii de note care de ... Traian Demetrescu - În ochii lui ... Traian Demetrescu - În ochii lui În ochii lui de Traian Demetrescu Am o icoană în părete: În linii șterse-i zugrăvit, Murind, cu ochii către ceruri, Divinul răstignit. La ea se închinau odată Părinții mei... și se rugau; De-asupra ei, la zile sfinte, O candelă ardeau... Eu-am pierdut de mult credința Și semnul crucei l-am uitat... Dar uneori, privind icoana, Mă simt înduioșat. E-atît senin și resemnare Pe chipul blîndului Isus, Și ... pus; Că-nvăț, uitîndu-mă spre dînșii: Oricît cu lumea te-ai lupta S-o-nvingi sau s-o urăști... mai bine S-o știi în Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... lumină, taina lumilor nevăzute, când inima mea începuse să bată sub pintenul dureros sau dulce al amintirilor, când strălucita mea închipuire era să mai adauge, în sfârșit, o nestemată, încă, la cununa nemuririi mele!!... Cuminte însă ca totdeauna, îmi căutai de treabă; lăsai cerul în pace să-și cearnă azuru-i adânc în picături albastre prin rețeaua deasă și mișcătoare a frunzelor de plop, razele de soare să se Tăcut, singur și fără tovărășie. topească, în tonuri de aur, pe fundul vioriu și depărtat al munților, vântul amăgitor să sărute florile și să fugă, iar florile înșelate să plece în urmă-i capul și să plângă, cu lacrimi de rouă... și-mi umflai mantaua de-o aripă, o târâii până dincolo de țara neagră a furnicilor cu dinții de criță, o scuturai așa de puternic, încât stârnii o groaznică vijelie pân-în depărtare și surghiunii, din sânul dulce al patriei, în țări străine și necunoscute, o sumedenie de furnici îndărătnice, care se acațaseră de mantaua mea, hotărâte să mă urmărească cu război chiar dincolo de hotarele lor!... Și fiindcă buna-cuviință cere, când te afli în largul naturii, să cugeți cât o ploșniță cel puțin, mă mulțumii Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... În vremi demult trecute... de Mihai Eminescu În vremi demult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta o mândră-mpărăție Ce-avea popoare mândre, mândre cetăți o mie. Domnea în ea atuncea un împărat prea mare, Bătrân, cu ani o sută pe fruntea lui de nea, Și mâna lui zbârcită, uscată însă tare, A țărilor lungi frâuri puternic le ținea. Și țările-nflorite și-ntunecata mare La glasul ... înfloritu-i cort, Abia au vreme-a pierde puternicii lor aștri. Coboară-n lume, află amorul lor că-i mort. Atunci îl iau în brațe și luminând albaștri În lumea lor bogată cu lacrimi ei îl port  Sunt îngeri blânzi și timizi, așa nevinovați Încât în astă lume nu trebuiesc cercați. A unui înger palid ursita pământească Legată e de soarta corpului ce-l aleg. Atârnă de viață domnia lor cerească: Ce samănă în lume, Ion Luca Caragiale - În vreme de război ... Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară ... seară se întorcea acasă, călare pe buiestrașul lui, popa Iancu. Și calul și omul erau zdrobiți de umblet. De trei zile popa alergase după daraveri ... Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... părere - nu poate fi adevărat în poeziile populare române, culese și publicate de vreo 50 de ani încoace. Este cu atât mai bine venit punctul de vedere ales de d-ta pentru a judeca o materie de însemnătatea poeziei populare cu cât între publicările îngăduite de secția noastră istorică, adică apărute sub auspiciile ei, deși fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze în țările noastre cu elementele romanizate de peste Dunăre, aduse ca captivi" (eufonia este a d-lui Radu Rosetti) "în urma neîncetatelor năvăliri slave, sporite prin numărul acelora care fugeau din imperiu de greutatea birurilor" ș.c.l. În ședința anuală a Academiei noastre de la 12 ianuarie 1907 chestia a fost adusă în discuția generală. S-a recunoscut ... ales steaua, iubiți alegători, pentru că ocârmuirea lor de astăzi e steaua rea a acestei biete țări!... Făcânduvă dar cruce și lepădându-vă de cei care zboară printre stele, ca duhurile rele, mergeți cu noi, înainte, iubiți și stimați alegători... Suflând, cu șurloaie de sudoare pe frunte, ca și când ar fi ieșit dintr-o baie cu aburi, conul Tase de-abia răzbi să se coboare de la tribună. Toți căutau să-i strângă mâna, să-i spuie un cuvânt, în vreme ce, de partea ceealaltă, sala duruia de tropote, ca și când năvălise în ea o herghelie speriată. În sfârșit, cu mare greutate, conul Tase izbuti să se îndrepte spre ușă. Alegătorii din cealaltă despărțire vor fi pierdut răbdarea. Trebuia să se grăbească. Dar ... trebuia să întoarcă aici. La urma urmei, vorbele, gândea conul Tase, sunt ca și mănușile: le poți întrebuința și pe dos dacă nu ți-e de ce-or zice alții. Se potrivi bine în redingotă: — Așadar, iubiții mei prieteni, un lucru mai am să vă spun, și anume: drept semn al buletinelor noastre de vot, drept ... Vasile Alecsandri - Inelul și năframa ... l duci la tatăl meu. De-a-ntreba unde sunt eu, Tu să-i spui că eu m-am dus Pe malul apei, în sus Și că-n apă m-am zvârlit La copila ce-am iubit." III Tatăl său țar-a sculat, Tău-ntreg de l-a secat Și copiii și-a aflat Amândoi îmbrățișați, Pe nisip galben culcați, Amândoi senini la față De păreau că sunt în viață. Atunci craiul s-a căit, În mătase i-a-nvelit Și-n biserică i-a dus Și-n două racle i-a pus, Racle mândre ... seară Pe biserică s-a-ntins Și cu bradul s-au cuprins! . . . . . . . . . . . . . . . . Tună, Doamne, și trăsnește, Tună-n cine despărțește Dulcea dragoste-nfocată De-un fecior și de o fată. [1] În poveștile, în legendele și în baladele românești se găsesc o mulțime deidei poetice și de imagini răpitoare, precum inelul ce ruginește și aurul năframeice se topește în ajunul morții unui om. Pe lângă minunile din povești: palate decristal zidite pe munți de oțel, copaci crescuți până în nouri și purtând în vârfullor cuib ... Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană ... Gheorghe Dem Theodorescu - Oaia năzdrăvană Oaia năzdrăvană Baladă populară culeasă de Gh. Dem. Teodorescu . Lacu-Sărat—Brăila La Picior-de-Munte, Pe dealuri mărunte, Prin plaiuri tăcute, De vânturi bătute, Urcă și scoboară Și drumul măsoară Trei turme de oi, De oi tot țigăi, Cu harnici dulăi, Ș-un mândru cioban, Tânăr moldovean, Cu trei dorojani, Feciori de mocani. Sub poale de munte, Pe dealuri mărunte, Prin crânguri tăcute, Apa-i răcoroasă, Frunza e umbroasă Și iarba pletoasă Apa de băut, Frunza de șezut, Iarba de păscut. Foaie ș-o lalea, Cioban, d-ajungea, Crângul de vedea, Stân-apropia, Semn i se făcea Și-n loc se oprea, Dulăi odihnea Pe gânduri cădea. Dar pe când ședea De se tot gândea, O oaie bârsană, Oaie năzdrăvană, Nici iarbă păștea, Nici apă nu bea, Nici umbra-i plăcea, Ci mereu umbla Și mereu zbiera ... Dumnezeu, Iarba mie-mi place, Apa rău nu-mi face Și mult îmi e bine Să fiu tot cu tine, Dar gura nu-mi tace De trei zile-ncoace, Că semn mi se face Că ăi dorojani, Feciori de mocani, Sunt trei veri primari, Și ei mi s-au dus, S-au dus Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎN SEMN DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 35 pentru ÎN SEMN DE. ... n`aș fi nebun, căci aș spune adevărul; dar mă feresc, ca să n`aibă nimeni despre mine o părere mai înaltă decît ce vede în mine, sau ce aude dela mine. 7 Și ca să nu mă umflu de mîndrie, din pricina strălucirii acestor descoperiri, mi -a fost pus un țepuș în carne, un sol al Satanei, ca să mă pălmuiască, și să mă împedece să mă îngîmf. 8 De trei ori am rugat pe Domnul să mi -l ia. 9 Și El mi -a zis: ,,Harul Meu îți este de ajuns; căci puterea Mea în slăbiciune este făcută desăvîrșită.`` Deci mă voi lăuda mult mai bucuros cu slăbiciunile mele, pentruca puterea lui Hristos să rămînă în mine. 10 De aceea simt plăcere în slăbiciuni, în defăimări, în nevoi, în prigoniri, în strîmtorări, pentru Hristos; căci cînd sînt slab, atunci sînt tare. 11 Am ajuns nebun: voi m`ați silit. Dar voi trebuia să mă lăudați; căci ... nimic, totuș cu nimic n`am fost mai pe jos de acești apostoli așa de minunați. 12 Semnele unui apostol le-ați avut printre voi ... ... mai fi un popor. 9 Samaria va fi capitala lui Efraim, și fiul lui Remalia va fi capul Samariei. Dacă nu credeți, nu veți sta în picioare.`` 10 Domnul a vorbit din nou lui Ahaz, și i -a zis: 11 ,,Cere un semn dela Domnul, Dumnezeul tău; cere -l, fie în locurile de jos, fie în locurile de sus.`` 12 Ahaz a răspuns. ,,Nu vreau să cer nimic, ca să nu ispitesc pe Domnul.`` 13 Isaia a zis atunci ... pustii, și în crăpăturile stîncilor, pe toate stufișurile, și pe toate imașurile. 20 În ziua aceea, Domnul va rade, cu un brici luat cu chirie de dincolo de Rîu, și anume cu împăratul Asiriei, capul și părul de pe picioare; ba va rade chiar și barba. 21 În ziua aceea, fiecare va hrăni numai o juncă și două oi, 22 și vor da un așa belșug de lapte în cît vor mînca smîntînă; căci cu smîntînă și cu miere se vor hrăni toți ceice vor rămînea în țară. 23 În ziua aceea, orice loc care va avea o mie de butuci de ... 11 1 Corinteni 10 1 Corinteni Capitol 11 1 Călcați pe urmele mele, întrucît și eu calc pe urmele lui Hristos. 2 Vă laud că în toate privințele vă aduceți aminte de mine, și că țineți învățăturile întocmai cum vi le-am dat. 3 Dar vreau să știți că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este ... buni, ci ca să vă faceți mai răi. 18 Mai întîi de toate, aud că atunci cînd veniți la adunare, între voi sînt desbinări. Și în parte o cred, 19 căci trebuie să fie și partide între voi, ca să iasă la lumină cei găsiți buni. 20 Cînd vă adunați dar ... zic? Să vă laud? În privința aceasta nu vă laud. 23 Căci am primit dela Domnul ce v`am învățat; și anume că, Domnul Isus, în noaptea în care a fost vîndut, a luat o pîne. 24 Și, după ce a mulțămit lui Dumnezeu, a frînt ... acesta, vestiți moartea Domnului, pînă va veni El. 27 De aceea, oricine mănîncă pînea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat ... ... 25 Căci David zice despre El: ,,Eu aveam totdeauna pe Domnul înaintea mea, pentrucă El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin. 26 De aceea, mi se bucură inima, și mi se veselește limba; chiar și trupul mi se va odihni în nădejde: 27 căci nu-mi vei lăsa sufletul în Locuința morților, și nu vei îngădui ca Sfîntul Tău să vadă putrezirea. 28 Mi-ai făcut cunoscut căile vieții, și Mă vei umplea de bucurie cu starea Ta de față.`` 29 Cît despre patriarhul David, să-mi fie îngăduit, fraților, să vă spun fără sfială că a murit și a fost ... au primit propovăduirea lui, au fost botezați; și în ziua aceea, la numărul ucenicilor s`au adaus aproape trei mii de suflete. 42 Ei stăruiau în învățătura apostolilor, în legătura frățească, în frîngerea pînii, și în rugăciuni. 43 Fiecare era plin de frică, și prin apostoli se făceau multe minuni și semne. 44 Toți cei ce credeau, erau împreună la un loc, și aveau toate ... mîngîiere. 4 Cine vorbește în altă limbă, se zidește pe sine însuș; dar cine proorocește, zidește sufletește Biserica. 5 Aș dori ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să proorociți. Cine proorocește, este mai mare decît cine vorbește în alte limbi; afară numai dacă tîlmăcește aceste limbi, pentruca să capete Biserica zidire sufletească. 6 În adevăr, fraților, de ce folos v`aș fi eu, dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi, și dacă cuvîntul meu nu v`ar aduce nici descoperire, nici cunoștință, nici proorocie, nici învățătură? 7 Chiar și lucrurile neînsuflețite, cari dau ... nu știe ce spui? 17 Negreșit, tu mulțămești lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămîne zidit sufletește. 18 Mulțămesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decît voi toți. 19 Dar în Biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înțelese, ca să învăț și pe alții, decît să spun zece mii de cuvinte în altă limbă. 20 Fraților, nu fiți copii la minte; ci, la răutate, fiți prunci; iar la minte, fiți oameni mari. 21 În ... ... Apocalipsa Capitol 12 Apocalipsa 11 Apocalipsa Capitol 12 1 În cer s`a arătat un semn mare: o femeie învăluită în soare, cu luna supt picioare, și cu o cunună de douăsprezece stele pe cap. 2 Ea era însărcinată, țipa în durerile nașterii, și avea un mare chin ca să nască. 3 În cer s`a mai arătat un alt semn: iată, s`a văzut un mare balaur roș, cu șapte capete, zece coarne, și șapte cununi împărătești pe capete. 4 Cu coada trăgea ... înaintea femeii, care sta să nască, pentruca să -i mănînce copilul, cînd îl va naște. 5 Ea a născut un fiu, un copil de parte bărbătească. El are să cîrmuiască toate neamurile cu un toiag de fer. Copilul a fost răpit la Dumnezeu și la scaunul Lui de domnie. 6 Și femeia a fugit în pustie, într`un loc pregătit de Dumnezeu, ca să fie hrănită acolo o mie două sute șase zeci de zile. 7 Și în cer s`a făcut un război. Mihail și îngerii lui s`au luptat cu balaurul. Și balaurul cu îngerii lui s`au luptat ... ... Sabat?`` 11 El le -a răspuns: ,,Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, și -i cade într`o groapă, în ziua Sabatului, să n`o apuce și s`o scoată afară? 12 Cu cît mai de preț este deci un om decît o oaie? De aceea este îngăduit a face bine în zilele de Sabat.`` 13 Atunci a zis omului aceluia: ,,Întinde-ți mîna!`` El a întins -o, și mîna s`a făcut ... Învățătorule, am vrea să vedem un semn dela Tine!`` 39 Drept răspuns, El le -a zis: ,,Un neam viclean și preacurvar cere un semn; dar nu i se va da alt semn, decît semnul proorocului Iona. 40 Căci, după cum Iona a stat trei zile și trei nopți în pîntecele chitului, tot așa și Fiul omului va sta trei zile și trei nopți în inima pămîntului. 41 Bărbații din Ninive se vor scula alături de neamul acesta, în ziua judecății, și -l vor osîndi, pentru că ei s`au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată că aici este Unul mai mare decît ... grămadă supt cazan; fă -l să fiarbă în clocot mare, și să fiarbă și oasele din el``. 6 De aceea, așa vorbește Domnul, Dumnezeu: ,,Vai de cetatea cea setoasă de sînge, cazanul cel plin de rugină, și de pe care nu se ia rugina! Scoateți bucățile din el unele după altele, fără să trageți la sorți. 7 Căci sîngele pe care l -a ... jăratic, ca să se încălzească, să i se înferbînte arama, să i se topească murdăria din lăuntru, și să i se șteargă rugina. 12 Trudă de geaba! Căci rugina de care este plin nu se deslipește de el; rugina nu se va lua de pe el de cît prin foc, 13 și tu dorești iarăș nelegiuire în spurcăciunea ta! Pentrucă am vrut să te curăț și nu te-ai făcut curată, nu vei mai fi curățită de spurcăciunea ta pînă Îmi voi potoli mînia asupra ta. 14 Eu, Domnul, am vorbit! Lucrul acesta se va întîmpla, și Eu îl voi împlini! Nu ... cum a făcut el. Și cînd se vor întîmpla aceste lucruri, veți ști că Eu sînt Domnul, Dumnezeu. 25 Tu, însă, fiul omului, în ziua cînd le voi răpi ceeace face tăria lor, bucuria și fala lor, ce le este scump ochilor și lucrul iubit ... ... la cîmp, să nu se întoarcă să-și ia haina. 19 Vai de femeile, cari vor fi însărcinate și de cele ce vor da țîță în zilele acelea! 20 Rugați-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într`o zi de Sabat. 21 Pentrucă atunci va fi un necaz așa de mare, cum n`a fost niciodată dela începutul lumii pînă acum, și nici nu va mai fi. 22 Și dacă zilele acelea n ... ziua aceea și despre ceasul acela, nu știe nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 37 Cum s`a întîmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întîmpla și la venirea Fiului omului. 38 În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, cînd mîncau și beau, se însurau și se măritau, pînă în ziua cînd a intrat Noe în corabie, 39 și n`au știut nimic, pînă cînd a venit potopul și i -a luat pe toți, tot așa va ... Dar dacă este un rob rău, care zice în inima lui: ,Stăpînul meu zăbovește să vină!` 49 Dacă va începe să bată pe tovarășii lui de ... umbra treptelor cu care s`a pogorît soarele pe cadranul lui Ahaz.`` Și soarele s`a dat înapoi cu zece trepte de pe treptele pe cari se pogorîse. 9 Cîntarea lui Ezechia, împăratul lui Iuda, cu prilejul bolii și însănătoșerii lui. 10 ,,Ziceam: ,În cei mai buni ani ai vieții mele trebuie să mă duc la porțile locuinței morților! Sînt pedepsit cu perderea celorlalți ani ai mei, cari-mi ... pămîntul celor vii; nu voi mai vedea pe niciun om în locuința morților! 12 Locuința mea este luată și mutată dela mine, ca o colibă de păstori. Îmi simt firul vieții tăiat ca de un țesător, care m`ar rupe din țesătura lui. Pînă deseară îmi vei pune capăt. 13 Am strigat pînă dimineața; ca un leu, îmi zdrobise ... Căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele! 18 Căci nu locuința morților Te laudă, nu moartea Te mărește, și cei ce s`au pogorît în groapă nu mai nădăjduiesc în credincioșia Ta. 19 Ci cel viu, da, cel viu Te laudă, ca mine astăzi. Tatăl face cunoscut copiilor săi credincioșia Ta. 20 Domnul m`a ... mîntuit! De ... răsplătire, 3 cum vom scăpa noi, dacă stăm nepăsători față de o mîntuire așa de mare, care, după ce a fost vestită întîi de Domnul, ne -a fost adeverită de cei ce au auzit -o, 4 în timp ce Dumnezeu întărea mărturia lor cu semne, puteri și felurite minuni, și cu darurile Duhului Sfînt, împărțite după voia Sa! 5 În adevăr, nu unor îngeri a supus El lumea viitoare, despre care vorbim. 6 Ba încă, cineva a făcut undeva următoarea mărturisire ... unul. De aceea, Lui nu -I este rușine să -i numească ,,frați``, 12 cînd zice: ,,Voi vesti Numele Tău fraților Mei; Îți voi cînta lauda în mijlocul adunării.`` 13 Și iarăș: ,,Îmi voi pune încrederea în El.`` Și în alt loc: ,,Iată-Mă, Eu și copiii, pe cari Mi i -a dat Dumnezeu!`` 14 Astfel dar, deoarece copiii sînt părtași sîngelui și ... morții, adică pe diavolul, 15 și să izbăvească pe toți aceia, cari prin frica morții erau supuși robiei toată viața lor. 16 Căci negreșit, nu în ajutorul îngerilor vine El, ci în ajutorul seminței lui Avraam. 17 Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraților Săi Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎN SEMN DERezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ÎN SEMN DE. ... a spus cum a fost . 5. A avea prețul . . . ; a costa , a valora . Cât sunt vinetele ? 6. ( În superstiții , ghicitori etc . ) A însemna , a prevesti , a fi semn că . . . Ce e când ți se bate tâmpla ? B. ( Cu funcție copulativă ) 1. ( formează , împreună cu numele predicativ , predicatul ) El este vesel . 2. ( construit cu ... cu un nume predicativ , exprimă o stare sau o acțiune arătate de numele predicativ respectiv ) Mi - e prieten . 3. ( În construcții impersonale , cu subiectul logic în dativ ; în legătură cu noțiuni exprimând un sentiment , o senzație , o stare sufletească ) A simți . Mi - a fost greu . 4. ( Impers . ; urmat de ... o noțiune temporală ) A urma ( să se facă ) , a trebui ( să se facă ) . Când a fost să plece . 5. ( De obicei impers . ; la imperfect și urmat de un verb la conjunctiv ) A avea putința , posibilitatea , ocazia să . . . ; a se afla pe punctul de a . . . , a nu mai lipsi mult până să . . . Era să moară . 6. ( Impers . ; urmat ... ... ÚMBRĂ , umbre , s . f . I. 1. Lipsă de lumină , întunecime provocată de un corp opac care oprește razele de lumină ; porțiune din spațiu întunecoasă ( și răcoroasă ) unde nu ajung direct razele de lumină . 2. Întuneric , întunecime , obscuritate . 3. Nuanță închisă , pată întunecată . II. 1. ( De obicei urmat de o determinare în genitiv ) Conturul întunecat al unei ființe sau al unui lucru , proiectat pe o suprafață ( mai ) luminată . 2. ( În concepțiile mistice și în basme ) Duhul unui om mort sau ființă supranaturală , fantomatică ; stafie , fantomă , nălucă . 3. Fig . Urmă , semn |
||