|
|
||
Vezi și:RADIATOR,
ÎNCĂLZITOR,
ÎNMUIA,
ÎNMUIAT,
ACVATUBULAR,
AEROTERMĂ,
ALBUMINĂ,
ANEMOSTAT,
BOILER,
BOLOMETRU
... Mai multe din DEX...
ÎNCĂLZIRE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNCĂLZÍRE, încălziri, s.f. 1. Acțiunea de a (se) încălzi și rezultatul ei. * Încălzire centrală = sistem de ridicare a temperaturii aerului dintr-o clădire prin folosirea unei surse unice producătoare de căldură, care difuzează, sub presiune, apă caldă sau aer încălzit în radiatoare special amenajate. ** Ansamblu al procedeelor de încălzire. 2. Complex de exerciții fizice efectuate înaintea unui antrenament, a unei competiții etc. pentru adaptarea organismului la potențial maxim. - V. încălzi.Sursa : DEX '98 ÎNCĂLZÍRE s. încălzit. (\~ odăii.)Sursa : sinonime încălzíre s. f., g.-d. art. încălzírii; pl. încălzíriSursa : ortografic ÎNCĂLZÍR//E \~i f. v. A ÎNCĂLZI și A SE ÎNCĂLZI. \~ea atmosferei. * \~ centrală încălzirea tuturor încăperilor unei clădiri dintr-o singură sursă producătoare de căldură. /v. a încălziSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNCĂLZIRERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ÎNCĂLZIRE. Gheorghe Asachi - Caminul Caminul de Gheorghe Asachi Fabulă Pe când frigul domnea-afară, Vizitele merg și vin, Toată ziua, pănă-n sară, Focu-ardea în un cămin, [1] Dar salonul fiind mare, Era încă tot răcoare. Oaspeții, deci, boieri, dame, Bătrâni, tineri, fiice, mame, Să se încălzească vin Mai aproape de camin. Cel ce nu-ncape se-mpinge De-a-l pute macar atinge, Și caminul împreună Mai mulți curtezani ș-adună. Șoptituri, străine zise De la ii deș-auzise, De-nteres au de amor, Și de intrigi multe ori, El, discret [2] , da vorbei drum Pe-unde ieșea al său fum. Înmândrit caminul dar De-așa post de secretar, Și căldura, har străin, Socotind spirt de camin, Cu dispreț el tot privea Peste scauni, canape, Ca pojâjie de casă În ungherul ei rămasă. Dar a lui orbire ține Pănă primăvara vine. Cald fiind în orice loc, Nu se face-n camin foc; La ferestrile deschise Oaspeții se-ndesuise, Și caminu-acum răcit Se văzură părăsit. Atunci, târziu, înțălege Cele ce favorul drege, Că acii ce-l cungiura Focului se închina. Când vei pierde-un har străin, Vei păți c-acel camin! Note ^ Camin, franțuzește ... Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul și pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artiști și artiste sunt: Margarita Zenoni, prima donna assoluta; Rachele Gianfredi, prima donna assoluta (reangageată); Carolina Ghedini, prima donna contralta assoluta (reangageată); Fani Giovanoli, prima donna; Giorgio Stigelli, primo tenore assoluto; Enrico Giusti, primo tenore assoluto; Francesco Steller, primo baritone assoluto (reangageat); Giulio Colombo, primo baritone assoluto; Nicola Benedetti, primo basso profondo assoluto; Giovanni Capponi, primo buffo assoluto; Enrico Topai, primo buffo assoluto (reangageat); Alessandro Manetta, secondo tenore; Casimiro Biscontini, maestro direttore d’orchestra . Iaca sirenile și Orfeii cari au luat asupră-le misiunea de a ne dilecta urechea și a ne mișca inima în stagiunea viitoare, sau a ne ataca organul acustic și a ne face să ne plîngem banii. O zicem și aceasta, fiindcă am fost prea de multe ori amăgiți în ... Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănțuitoare) Mihail Kogălniceanu - Soir%C3%A9es dansantes (Adunări dănţuitoare) SoirĂ©es dansantes (Adunări dănțuitoare) de Mihail Kogălniceanu La nouăsprezece ani ne bucurăm de joc ca de o mare desfătare, dar nu este desfătare în lume care să treacă așa de degrabă la bărbați și așa de târziu la femei. Îmi aduc aminte câteodată, cu o oftare de părere de rău, de vremea ce a trecut așa de iute, în care, a doua zi după un bal, mă sculam la amiazăzi, zicând: bre, bre, cât m-am înglindisit de bine. Și cu o suvenire desfătăcioasă de gânduri, mă uitam la rămășițele strălucitei mele tualete din ziua trecută, ce era împrăștietă în mijlocul odăii: șacșârii cei roșii aruncați pe covor, galbenii papuci dormind pe vatră, ca o mâță ce se încălzește, mănușile aninate de coada unui ibric, cilicul cel globos rostogolit sub pat, și taclitul, a căruia coadă, în ziua trecută, prin coborârea sa până la pământ, făcea mirarea tuturor babelor, ședea învăluit pe un scaun. Nu zic nimic de fermeneaua cea roșie care, aninată pe ușă, sămăna la cununile de pipăruși întinse înaintea casei unui bulgar din Huși. Atunce, niciodată nu mă desfătam pe jumătate; ... Anton Holban - O moarte care nu dovedește nimic Anton Holban - O moarte care nu dovedeşte nimic O moarte care nu dovedește nimic de Anton Holban Fericirea a fost mare când mi s-a dat prilejul să plec la Paris! Scopul copilăriei mele se realiza. Aveam să străbat în fine eu însumi toate ungherele prin care mă orientam cu ușurință cu mintea și unde plasasem numai cu imaginația sute de romane a căror acțiune se petrecea acolo. Palpitând de bucurie, studiam, alături de Irina, ghidurile, hărțile, cărțile explicative. O purtam cu mine prin magazine, pe la legații, pe la birouri de bilete de tren, perorându-mi toate planurile. Ziua plecării sosi, și mă conduse la gară. Trenul mai avea 20 de minute până la plecare, mă instalasem bine și acum nu știam ce să-i vorbesc. (Poate pentru că mă obseda ideea că despărțirile trebuiesc întovărășite de suspine și de vorbe.) Și am schițat o teorie: “Întotdeauna înainte de a te despărți de cineva drag nu te pricepi să-i vorbești, tocmai pentru că ai prea multe de spusâ€�. Îmi scuzam astfel uscăciunea din momentul acela? Sau era un mijloc să mă liniștesc, văzând-o indiferentă? În orice caz, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCĂLZIRERezultatele 1 - 10 din aproximativ 61 pentru ÎNCĂLZIRE. ... RADIATÓR , radiatoare , s . n . 1. Corp , aparat sau dispozitiv care emite radiații . 2. Corp de încălzire format din tuburi sau coloane tubulare prin care circulă aburii sau apa caldă , într - o instalație de încălzire centrală . 3. Dispozitiv care servește la răcirea apei în motoarele cu ardere internă . 4. Antenă de emisie reprezentând elementul activ al unui sistem de antene ... ... ÎNCĂLZITÓR , - OÁRE , încălzitori , - oare , adj . , s . n . 1. Adj . ( Rar ; despre surse de căldură ) Care răspândește căldură . 2. S . n . ( Tehn . ) Aparat sau instalație de încălzire ... într - un lichid , a muia . 2. Tranz . și refl . A face să devină sau a deveni mai moale , prin încălzire sau prin subțiere cu un lichid . 3. Tranz . și refl . Fig . A face să fie sau a deveni mai blând ; a ... ... ÎNMUIÁT , - Ă , înmuiați , - te , adj . 1. Introdus în apă sau în alt lichid ; umezit , îmbibat cu un lichid . 2. Devenit moale ( prin încălzire ... ACVATUBULÁR , - Ă , acvatubulari , - e , adj . ( Despre cazane de abur ) În care apa circulă prin țevi fierbătoare , încălzite la exterior de agentul de încălzire ... AEROTÉRMĂ , aeroterme , s . f . Aparat electric de încălzire ... ALBUMÍNĂ , albumine , s . f . Substanță organică din grupul proteinelor , solubilă în apă , coagulabilă prin încălzire ... ANEMOSTÁT , anemostate , s . n . Aparat folosit pentru difuzarea aerului cald dintr - o instituție de încălzire ... BÓILER , boilere , s . n . Cazan special de încălzire BOLOMÉTRU , bolometre , s . n . Instrument pentru determinarea intensității radiației termice prin măsurarea încălzirii unui element sensibil expus Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||