|
|
||
Vezi și:FINAL,
ACONT,
ACORD,
ALDĂMAȘ,
AMIN,
AVANS,
BUTISĂ,
CAPSĂ,
CONCLUZIE,
CONGRES
... Mai multe din DEX...
ÎNCHEIERE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNCHEIÉRE, încheieri, s.f. Acțiunea de a (se) încheia și rezultatul ei ** Epilog. ** Încheiere judecătorească = act al instanței judecătorești în care sunt consemnate dispozițiile luate de aceasta în cursul procesului. - V. încheia.Sursa : DEX '98 Încheiere ≠ descheiere, început, introducereSursa : antonime ÎNCHEIÉRE s. 1. închidere, (reg.) îmbumbare. (\~ unei haine.) 2. v. îmbinare. 3. v. concluzie. 4. în-chidere, sfârșit, terminare. (La \~ ședinței...) 5. v. terminare. 6. sfârșit, (înv.) istov. (După \~ nunții.) 7. finalizare, isprăvire, sfârșire, terminare. (ă acțiunii începute.) 8. v. capăt. 9. v. dez-nodământ. 10. v. lichidare. 11. v. contractare. 12. (înv.) statornicire. (\~ păcii.) 13. v. perfectare. 14. semnare. (\~ convenției între părți.)Sursa : sinonime încheiére s. f., g.-d. art. încheiérii; pl. încheiériSursa : ortografic ÎNCHEIÉR//E \~i f. 1) v. A ÎNCHEIA. 2) Parte finală a unei lucrări; concluzie. La \~ea ședinței. * În \~ la sfârșit. /v. a încheiaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNCHEIERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru ÎNCHEIERE. Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere) ... Grigore Alexandrescu - Tismana (Încheiere) Tismana (Încheiere) de Grigore Alexandrescu Iată cea mai veche și mai măreață din toate mănăstirile de peste Olt. Începută de Radu al II-lea Basarab, la 1366 ... Grigore Alexandrescu - Bistrița (Încheiere) ... Grigore Alexandrescu - Bistriţa (Încheiere) Bistrița (Încheiere) de Grigore Alexandrescu Coborându-ne de la peșteră, însoțiți de vuietul Bistriței, ce curgea în vale, luarăm o potecă ce duce la Arnota, mică biserică ... Ion Luca Caragiale - Duminica Tomii ... simțit nici ca o picătură de purice, îi citesc cronica. Confratele meu îmi mulțumește încântat; decât - pretinde să facem numai o foarte mică modificare la încheiere Garabet Ibrăileanu - Spiritul critic în cultura românească ... Critica socială extremă: Socialiștii Spiritul critic în Muntenia - Sinteza de criticism și patruzecioptism: A. Odobescu Spiritul critic în Muntenia - Critica socială extremă: Caragiale Încheiere Gheorghe Rafael Ștefănescu - Amintiri din România socialistă ... Ștefănescu Prefață →→ Publicată de Editura Mirador din Arad, 2005. Prefață 1. Primele amintiri 2. „Jafulâ€� 3. „Înflorireaâ€� 4. Decăderea 5. Falimentul Încheiere Honor%C3%A9 de Balzac - Eug%C3%A9nie Grandet ... din Paris Capitolul 3: Dragoste de provincie Capitolul 4: Făgăduieli de zgîrcit. Jurăminte de dragoste Capitolul 5: Mâhniri de familie Capitolul 6: Așa merge lumea Încheiere Ion Heliade Rădulescu - Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829 Ion Heliade Rădulescu - Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829 Odă asupra aniversării de 2 sept. 1829 de Ion Heliade Rădulescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 Note I Veacurile și anii se nasc, trec, se strecoară, Se duc cu-acele zile ce s-au aflat privind A lumii încroire și au văzut, fecioară, Din mâna celui vecinic natur-abia ieșind; Dar tu, zi augustă, născuși întru mărire, Stătuși cu mare slavă, și-n slav-a ta sfințire Lumii celei uimite zâmbind îi arătă Că treci, dar pomenirea-ți în veci nu se va șterge. Și va umplea pământul, și ne-ncetat va merge Din om, din loc, din veacuri așa cum răsună. II Stăpânul veciniciei, în fapta sa cea mare, Când soarta din voință-i pe univers a pus, D-atunci tu hotărâtă ai fost întru păstrare În sânul acel tainic vecilor făr'apus, Ca să răsari odată cinste la omenire Și a creștinătății prescrisa împlinire, Drepturi de ani pierdute noroadelor a da. A ta ivire fuse la cer îndestulare ... Lawrence Lessig - Cultura liberă ... Legea: durata Legea: scopul Lege și arhitectură: raza de acțiune Arhitectura și legea: forța Piața: concentrarea Împreună Puzzle Himera Daunele Echilibrul Înaintașii Eldred II Concluzii Încheiere Paul Zarifopol - O biografie, în sfârșit Paul Zarifopol - O biografie, în sfârşit O biografie, în sfârșit de Paul Zarifopol G. Călinescu: Viața lui Mihai Eminescu De câțiva ani biografia e înnămolită în o situație delicată. Oamenilor cu spirit delicat, adică, ea li se arată în primejdie de a deveni o specie literară inferioară. Cu puterea deosebită pe care le-o dă momentul de față, romanul prost și melodrama felurit deghizată au tras biografia în jos, spre treapta și teapa lor grosolan falsă și de gust mitocănos. Fusese lungă vreme modă serioasă printre literați și artiști, chiar de bună calitate, să disprețuiască batjocoritor pe erudiți și metoda lor în întregime; acum, în zilele noastre, acest dispreț a fost pedepsit, ironic, prin invazia biografiilor romanțate. Pare, orișicum, că a pregăti meticulos un memoriu pentru a fixa data nașterii unui om considerabil, zămislirea unei opere, vicisitudinile unui capitol sau ale unei strofe este o întrebuințare mai demnă a puterilor mintale, mai isteață, și în care e loc și pentru bunul-gust, pentru tactul și finețea istorică, decât a petici discursuri sau scrisori, a îngăla dialoguri de dragoste pe seama poeților, artiștilor sau personajelor politice ... Ion Luca Caragiale - Un incident de senzație ... în adevăr creștinească, s-a mângâiat și cu atâta de fulgerele episcopatului. De acolo de unde extragem aceste note și documente, dăm, spre încheiere, următoarea anecdotă cu privire tot la moaștele făcătoare de minuni: Un călugăr catolic umbla odinioară din sat în sat prin Germania cu o cutiuță în ... Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paul Zarifopol - Paradisul suspinelor Paradisul suspinelor [1] de Paul Zarifopol Mi-ar părea nepotrivit a vorbi cititorului curios de frumusețe literară despre poetul Vinea, fără a-l preveni că arta acestuia e dintre acele care impune modificări în metoda obișnuită a cititului. Povestesc doar pentru mine, de bună seamă, dar și pentru un cititor ideal, care ar găsi că sunt un interesant caz de umanitate. Cuvintele eroului (paginile Paradisului suspinelor) sunt când memorii ale eroului, când istorisire despre erou. Să nu se grăbească cititorul a-și fixa apetitul pe dezvelirea unui caz interesant de umanitate. Substanța fermecătoare e în altă parte. Adnotatorul memoriilor lui Darie înseamnă: Sensibilitatea dureroasă a eroului s-a lăsat desigur condusă, în povestire, mai mult de acuitatea impresiilor conținute, decât de ordinea cronologică și de logica expunerii. Deci, ziceam drept: nu la cazul interesant de umanitate, ci la expunere să luăm seama. Întâmplările somnului nu sunt fără însemnătate. Adevărul lor nu e mai puțin veridic decât al orelor de veghe... Imagini, senzații, emoții, somnul oferă de toate, asemenea vieții pe care ne-am deprins a o considera ca propriu-zisă. Realitatea ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCHEIERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 32 pentru ÎNCHEIERE. ... a unui proces , a unei acțiuni , a unui eveniment etc . ) ; care se află în urmă , la sfârșit . 2. S . n . Încheiere , sfârșit al unei acțiuni . al unei întâmplări , al unei lucrări etc . 3. S . f . Ultima fază a unei competiții sportive , a unui ... ACÓNT , aconturi , s . n . Parte din suma de bani care se plătește înainte , la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții , ca garanție ; acontare , arvună ; p . ext . parte din salariu . [ Var . : acónto s . ACÓRD , acorduri , s . n . 1. Înțelegere , învoială , convenție etc . între două sau mai multe părți în vederea încheierii , modificării sau desființării unui act juridic . Expr . A fi de acord să . . . = a se învoi ( la ceva ) ; a aproba . A fi de acord ( cu cineva ) = a avea aceeași părere ( cu cineva ) . De acord ! = bine ! ne - am înțeles ! ( Pleonastic ) De comun acord = în perfectă înțelegere . 2. ( În sintagmele ) ( Plată sau salariu ) în acord = ( sistem de remunerare a muncii normate ) în raport cu rezultatele obținute . Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă , în raport cu depășirea normei . Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei . 3. Expresie gramaticală care stabilește concordanța ( în persoană , număr , gen sau caz a ) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice . 4. ( Fiz . ) Egalitate a frecvențelor de oscilație a două sau mai multe aparate , sisteme fizice etc . ; sintonie . 5. ( Muz . ) Sonoritate rezultată din reunirea a cel puțin trei sunete , formând o ALDĂMÁȘ , aldămașuri , s . n . Băutură ( și gustare ) oferită de cineva după încheierea unei tranzacții . [ Var . : adălmáș s . ... AMÍN interj . , s . n . 1. Interj . ( În texte religioase sau în practica bisericii creștine , folosit ca formulă de încheiere AVÁNS , avansuri , s . n . 1. Plată anticipată a unei părți dintr - o sumă curentă datorată ca retribuție sau salariu , ca acoperire a unei lucrări efectuate în contul unor zile - muncă , la încheierea unui contract etc . 2. ( În expr . ) A face ( cuiva ) avansuri = a încerca să obțină prietenia sau dragostea cuiva prin lingușiri , concesii ( de ordin etic ) etc . 3. Interval de timp , distanță etc . cu care cineva sau ceva se află înaintea BUTÍSĂ , butise , s . f . Pavea de piatră , mai lungă decât pavelele obișnuite , folosită la încheierea pavajelor și la obținerea alternanței regulate a CÁPSĂ , capse , s . f . 1. Dispozitiv de metal utilizat la legarea unor hârtii , la consolidarea unei butoniere , la încheierea unor obiecte de îmbrăcăminte etc . ; buton ( 2 ) . 2. Mic căpăcel sau tub metalic umplut cu o materie explozivă , folosit la armele de foc , în mine etc . pentru a provoca explozia unei încărcături . 3. Capsulă ( 4 ) . 4. ( Elt . ) Rondelă metalică izolată de soclul becului , care face legătura cu unul dintre capetele ... CONCLÚZIE , concluzii , s . f . 1. Încheiere a unui șir de judecăți ; gândire dedusă dintr - o serie de argumente sau constatări . 2. Ultima parte a unei expuneri sau ... CONGRÉS , congrese , s . n . 1. Reuniune națională sau internațională în care delegați sau invitați dezbat probleme majore de ordin politic , economic , organizatoric , științific , cultural etc . 2. Organ suprem de conducere al unor partide politice , organizații de masă și obștești . 3. Denumire a parlamentului în unele țări , format din Camera reprezentanților și Senat . 4. ( Urmat de determinări ) Denumire a unor partide politice . Congresul Național Indian . 5. Denumire dată unor conferințe internaționale ale statelor , convocate , de obicei , pentru încheierea de tratate de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||