|
|
||
|
Vezi și:DESTRUNA,
SĂGEATĂ,
ÎNCORDAT,
ÎNCORDA,
COARDĂ
... Mai multe din DEX...
ÎNCORDA (ARCUL) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNCORDA (ARCUL)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 23 pentru ÎNCORDA (ARCUL). Vasile Alecsandri - Oprişanul I Colo-n țara muntenească, Țară dulce, românească, Ca și cea moldovenească, În oraș, la București Sunt curți nalte și domnești, Iar în curți o sală mare Unde șede la prânzare Mihnea-vodă cel cruntat De boieri înconjurat. ,,Boieri mari, boieri de rând! (Zice domnul închinând) Toți mâncați, cu toții beți Și cu bine petreceți; Numai unul poftă n-are De băut și de mâncare, Cantar Slutul, armaș mare! Ori bucatele nu-i plac, Ori de noi nu-i este drag!" Boierimea-ncet râdea, Iar Cantarul răspundea: ,,Alei! doamne Mihnule, Mihnule netihnule! [1] Alei! tu, stăpânul meu, Lumina-te-ar Dumnezeu! Bucatele tale-mi plac Și de oaspeți îmi e drag, Dar unde s-au pomenit, S-au văzut și auzit Două săbii într-o teacă, Doi domni în țară săracă? Măria-ta-n București, Oprișanu-n Stoienești! Ce-am văzut la Oprișanul N-am văzut nici la sultanul, Că el are-n câmp, la soare, Mii și sute de mioare... Ies în vară fătătoare; Berbeci are sute-ntregi, Cu cozile pe telegi, Și ciobani tot înarmați, Cu postavuri îmbrăcați, De nu crezi că sunt ciobani, Ci chiar neaoși căpitani. Nu mi-e ciudă de asta ... Dimitrie Anghel - Puteri ascunse ... talaz se preface în mînie, și vai de cel ce se joacă cu astfel de talazuri ; înflorita creangă ce presară flori cînd o mîngîie zefirul arc se poate preface sub încordarea durerii. Un singur cuvînt o rănește și o face potrivnică, o lacrimă numai și e de ajuns să o învingă ... mică durere ai fi crezut s-o înfrîngă... Dar într-o zi odorul drag căzu bolnav de o boală ce nu iartă. Și ramul fragil, arc atunci s-a făcut; valul mlădios, puternic și despletit talaz; flacără vie, pîlpîitoarea și sfioasa scînteie. Neadormiți au stat străjuitorii ochi săptămîna întreagă ... spre Paris, negre și albe se rînduiau orele, neadormită sta însă șubreda ființă. Ea singură, sprijinul ei fiind departe, și ca luptînd pentru doi se încorda împotriva morții. Lacrimi nu mai avea să plîngă, căci arșița durerilor seacă alinătoarele ape. Totuși, marea putere a deznădejdei o ținea, instinctul acela ... prieteni, a trecut îndoliatul prag, atunci numai, ca un talaz cînd vîntul a încetat, ca un ram desprins de greutatea ce-l încorda Ioan Slavici - Rodul tainic Rodul tainic de Ioan Slavici A fost odată un împărat, și-n curtea acelui împărat se afla un pom atât de înalt, încât nimeni nu era în stare să-i vadă vârful. Pomul acesta înflorea și dădea rod în fiecare an, dar nici împăratul, nici curtenii lui, nici vreun alt om pământean n-a apucat să vadă poamă din rodul acela. Era, se vede, pe acolo, prin înălțimile nestrăbătute de ochiul omenesc, cineva care nu lăsa să cadă nici o poamă pe pământ, ci le culegea toate la timpul potrivit. Împăratul ținea doar să afle cum sunt poamele rodite de pomul acela, și a dat de știre în toată împărăția lui că aceluia care se va fi urcat în pomul acela și va putea spune cum anume îi sunt poamele îi va da în căsătorie pe aceea dintre fetele sale pe care el însuși și-o va alege. Au venit dar boieri de toate spițele, feciori de împărat, până chiar și feți-frumoși, dar nici unul n-a fost în stare să se urce în pom. Era însă la curtea împărătească un flăcău țanțoș, și acesta ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Dumineca Florilor Cuvânt de învățătură la Dumineca Florilor de Antim Ivireanul Pofta cea mare și dragostea cea curată, sau, mai vârtos să zic, datoriia cea părintească ce am cătră înțelepțiia voastră mă îndeamnă pururea ca să nu lenevesc a vă cerceta, după putință, cu învățăturile cĂ©le sufletești. Că de pe aceasta mă voiu cunoaște cu adevărat că vă sunt părinte sufletesc și păstoriu, când voiu pofti cinstea, folosul și spăseniia sufletelor voastre. Și dumneavoastră iară de pe aceasta vă veți arăta cum sunteți adevărații fii sufletești și turmă aleasă și sfântă, când veț priimi cu dragoste cĂ©lia ce vă învăț și după putință fieștecarele dintru voi le va ținea și le va face. Drept acĂ©ia iubiții miei ascultători, câț v-aț adunat la această cuvioasă și sufletească adunare, măcar că iaste astăzi dumineca ce să numĂ©ște de obște a florilor, iar n-am a zice pentru dânsa nimica. Una, pentru că fiind praznicul domnesc și trebuind la dânsa multă materie și multă vorbă ca să descoperim cevaș, cât de puțin, întru cinstea și lauda ei neștiința ne contenĂ©ște și alta, pentru căci ... Emil Gârleanu - Luptătorii Luptătorii de Emil Gârleanu Soarta se vede că-i menise așa: să fie vecini și să fie dușmani. Și-amândoi cocoși frumoși. Unul, negru — cu toate lucirile pe care negrul le poate da în mângâierea luminii. Gulerul și penele subțiri, moi ca mătasea, ce-i atârnau de pe spate spre pinteni, băteau în verde ca fierea. Aripile, negru-aspru, ca mangalul. Pieptul luciu, cu ape tăioase, uneori sure, ca oțelul. Și penele lungi, mlădioase, și întoarse ca niște arcuri, ale cozii, cu sclipiri albăstrii, ce se stingeau îndată. Numai deasupra capului cu ochii neliniștiți ca niște gâze, creasta plecată, ștrengărește, roșie, aprinsă ca para focului. Celălalt, alb. Alb pieptul, cu unde brumate, ca argintul odoarelor vechi; albe aripile, un alb moale, ca al omătului de curând căzut; alb gulerul, cu vârfurile penelor puțin-puțin gălbui, ca suflate cu aur; albă coada bogată-n pene, ușoară, răsfirată. Și, deasupra capului cu ochii galbeni, plutitori în mărgeanul pleoapelor, o creastă cărnoasă, bătută și roșie ca o garoafă. Nu se puteau suferi; își aruncau priviri tăioase printre spărturile gardului; fiecare se silea să trâmbițeze mai înainte zorii zilei. Și totuși prilejul nu-i adusese încă față-n față, ... Constantin Stamati - Eroul Ciubăr-Vodă. Fabula fabulelor vechi populare sau Rolando furios moldovene ... înarmat Cu cămașă de oțel, Pe cap cu coif cu zebre, Peste coapsă s-au încins Cu paloș de mare preț, Și pe spate aruncă Arc și tulbă cu săgeți, Iar pe piept și-au agățat O platoșă de argint Pe care săpat era: “Ori să mor, ori să găsesc ... și făcut nevăzut. Iar Bogdan, mire erou, Pohodnicul și-au întors, Spre apus l-au îndreptat, Cu pintenul l-au împins, Și ca săgeata din arc Slobozită de un brav La fugă l-au repezit. Aleargă negrul comos, Și zdravănul său picior Unde calcă peste stânci Scapără mii de scântei. Aleargă ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Iancu Moroi Iancu Moroi de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Publicată în 1884 în suplimentul literar al gazetei România liberă , semnată pentru prima oară cu numele ce și-l va lua de aici înainte: "De la Vrancea". Lui Alexandru Economu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII I Nu se auzea, în întunericul unei nopți de toamnă, decât lătratul câinilor din mahala. Pe ulițele strâmte și dosnice de pe lângă Grădina Icoanei, noroiul și bolovanii de piatră se împestrițau cu băltoacele întinse de-a curmezișul drumurilor. Felinarele, înfipte din răspântie în răspântie, nu luminau mai mult decât stâlpii telegrafului. Norii posomorâți burnițau, înecând casele într-o atmosferă fumurie și împufată asemuită cu aburii ce plutesc alene pe deasupra bălților. În fața unui maidan, îngrădit cu lațe, o casă mai răsărită decât celelalte. Pridvorul ei, de scânduri noi, rânjea în întuneric, ca un șir de dinți uriași. Înlăuntru, răsturnat în lungul patului, cu capul vârât într-o pernă, și-ascundea fața în mâini domnul Moroi. Slab și deșirat, îmbrăcat în haine negre, părea gata de plecare, cu toate că și-afunda capul din ce în ce în ... Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Alexandru Odobescu - Pseudo-Kynegetikos Pseudo-Kynegetikos (ΨΕΥΔΟ-ΚΥÎ�ΗΓΕΤΙΚΟΣ) de Alexandru Odobescu 1874 Cuprins 1 Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului 2 I 3 II 4 III 5 IV 6 V 7 VI 8 VII 9 VIII 10 IX 11 X 12 XI 13 XII Epistolă scrisă cu gând să fie precuvântare la cartea Manualul vânătorului DOMNULUI C. C. CORNESCU Amice, Când mi-ai dat mai întâi să citesc manuscriptul tău, intitulat Manualul vânătorului1, ai arătat dorința ca să-i fac eu o precuvântare. Mai apoi ți-ai luat seama și m-ai scutit de această măgulitoare sarcină. În cazul din urmă, rău nu te-ai gândit, căci eu, după ce am răsfoit cartea ta, m-am luat în adevăr cu plăcere pe urmele tale de vânător; dar, pe când tu te ocupai cu gravitate a-ți alege cea mai bună pușcă, a o încărca cu cea mai potrivită măsură, a o îndrepta pe cea mai nimerită linie; pe când tu dresai, de mic și cu o minunată răbdare, pe prepelicarul tău, ca să asculte la semnalele consacrate: ... Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna Alexandru Odobescu - Doamna Chiajna Doamna Chiajna de Alexandru Odobescu Cuprins 1 I - MORMÂNTUL 2 II - NUNTA 3 III - FUGA 4 IV - PUSTNICA 5 Note I - MORMÂNTUL Clopotele bisericii domnești din târgulețul Bucureștilor băteau cu glas jalnic și treptat; iar de sus, de pe colnicea dealului dimpotrivă, le răspundea, cu răsunet tânguios și depărtat, mica turlă rotunjită a bisericuței lui Bucur. Era pe la sfârșitul lui februarie, anul 1560, și de curând se adusese în oraș trupul Mircii Vodă, cel poreclit Ciobanul, care, la 25 ale lunii, murise pe drum, când se întorcea din Ardeal [1] ; ori că boierii pribegiți acolo, pe care el se-ncercase, cu făgăduieli mincinoase și cu viclene jurăminte, a-i înapoia în țară, îi urziseră cu otrăvuri pieirea, ori că Dumnezeul milostiv se-ndurase în sfârșit de nevoile bieților creștini împilați de acest crunt stăpânitor și hotărâse acum ceasul asprei sale judecăți. De patru ori [2] Mircea fusese așezat Domn cu sila în țară de Poarta turcească, și numai hulă și ură își ridicase asupră-și prin năpăstuirile sale; iar mai ales pe boieri-i bântuia și-i muncea cu răutate, ca doară să le plătească cu amar și cu chinuri ... Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii Mihail Kogălniceanu - Tainele inimii Tainele inimii de Mihail Kogălniceanu Capitolul I - Confetăria lui Felix Barla Toate orașele care au ambiție de a se numi capitalia unei țări mari sau mici, fie imperiu, regat sau chiar principat, au câte o primblare favorită; aceasta este locul plăcut unde se adună gloata de bogați sau de acei care vroiesc a fi crezuți de bogați, de târâie-brâu, de curiozi, de alegători după havadișuri (puriștii limbii noastre binevoiască a-mi ierta această expresie barbară), de femei a la mode , de lorete, de oameni de lume, de tineri anglomani, dandis și gentlemeni, riders , de lei și paralei, și în sfârșit acea gloată care prin o generală convenție (iertați-mi că nu zic convenciune ) se numește obicinuit societate aleasă , când de multe ori ea este foarte amestecată. Așa Parisul are Câmpii Elisei și Redul de Bolonia, Viena are Praterul, Berlinul Tier-Garten, Madritul El-Prado și Atocia. Prin urmare și Iașii, ca o capitalie, trebuie și ea să aibă o primblare pentru societatea aleasă a sa. Această primblare este Copoul , care se deosebește de toate primblările din lume. În adevăr, Câmpii Elisei merită de ... Garabet Ibrăileanu - Adela Adela de Garabet Ibrăileanu (Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu) (iulie-august 189...) Bălțătești!... O improvizare de bâlci, pe șoseaua care vine de la Piatra, trece prin mijlocul satului, strâmbă, șerpuind printre râpi, și se duce la Târgu-Neamțului, înconjurată de singurătăți. Lume multă, care vrea să petreacă și nu știe cum. Doamnele, ostentativ fără treabă, umblă în rochii de casă și cu capul gol... Domnii, cu jambiere și șepci impermeabile, trec la poștă, peste drum de hotel, înarmați cu alpenstock -uri, strânse energic în pumn la nivelul bărbiilor înțepenite și importante. Peisaj meschin. O colină întinsă, tristă, pătată de câțiva arbori schilozi, ascunde munții dinspre apus. Nici o ,,cunoștință". Sistem infailibil: în genere, atitudini nesociabile; în specie, evitarea parcului. Pe drumul, inevitabil, din ,,centru" -- cufundat în lectura unui ziar. (Am un număr din Voința națională încă din București.) Plictis odihnitor. Lectură plăcută, reconfortantă: cataloagele câtorva librării străine și un dicționar portativ, cărțile de căpătâi care, împreună cu Diogen Laerțiul, repertoriu de cancanuri și idei antice (amintit adesea de Coco Dimitrescu în ,,prelegerile" lui nocturne de la Cosman și găsit din întâmplare la un anticar), alcătuiesc biblioteca mea estivală. Cataloagele -- pentru momentele de lirism intelectual. Unele ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ÎNCORDA (ARCUL)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ÎNCORDA (ARCUL). ... pe fața lui, și a zis: ,,Părinte, părinte! Carul lui Israel și călărimea lui!`` 15 Elisei i -a zis: ,,Ia un arc și săgeți.`` Și a luat un arc și niște săgeți! 16 Apoi Elisei a zis împăratului lui Israel: ,,Încordează arcul cu mîna ta.`` Și dupăce l -a încordat ... Psalmii Capitol 37 Psalmii 36 Psalmii Capitol 37 1 (Un psalm al lui David.) Nu te mînia pe cei răi, și nu te uita cu jind la ceice fac răul; 2 căci sînt cosiți iute ca iarba, și se vestejesc ca verdeața. 3 Încrede-te în Domnul, și fă binele; locuiește în țară, și umblă în credincioșie. 4 Domnul să-ți fie desfătarea, și El îți va da tot ce-ți dorește inima. 5 Încredințează-ți soarta în mîna Domnului, încrede-te în El, și El va lucra, 6 El va face să strălucească dreptatea ta ca lumina, și dreptul tău ca soarele la amează. 7 Taci înaintea Domnului, și nădăjduiește în El. Nu te mînia pe cel ce izbutește în umbletele lui, pe omul, care își vede împlinirea planurilor lui rele. 8 Lasă mînia, părăsește iuțimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău. 9 Fiindcă cei răi vor fi nimiciți, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpîni țara. 10 Încă puțină vreme, și cel rău nu va mai fi; te vei uita la locul unde era, și nu va mai fi. 11 Cei blînzi moștenesc țara, și au belșug de pace. 12 Cel rău face ... Psalmii Capitol 7 Psalmii 6 Psalmii Capitol 7 1 (O cîntare de jale a lui David. Cîntată Domnului din pricina cuvintelor Beniamitului Cuș.) Doamne, Dumnezeule, în Tine îmi caut scăparea! Scapă-mă de toți prigonitorii mei și izbăvește-mă, 2 ca să nu mă sfîșie ca un leu, care înghite fără să sară cineva în ajutor. 3 Doamne, Dumnezeule, dacă am făcut un astfel de rău, dacă este fărădelege pe mînile mele, 4 dacă am răsplătit cu rău pe cel ce trăia în pace cu mine, și n`am izbăvit pe cel ce mă asuprea fără temei, 5 atunci: să mă urmărească vrăjmașul și să m`ajungă, să-mi calce viața la pămînt, și slava mea în pulbere să mi -o arunce! (Oprire). 6 Scoală-Te, Doamne, cu mînia Ta! Scoală-Te împotriva urgiei protivnicilor mei, trezește-Te ca să-mi ajuți, și rînduiește o judecată! 7 Să Te înconjure adunarea popoarelor, și șezi mai sus decît ea, la înălțime! 8 Domnul judecă popoarele: fă-mi dreptate Doamne, după neprihănirea și nevinovăția mea! 9 Ah! pune odată capăt răutății celor răi, și întărește pe cel neprihănit, Tu, care cercetezi inimile și rărunchii, Dumnezeule drepte! 10 Scutul meu ... Psalmii Capitol 11 Psalmii 10 Psalmii Capitol 11 1 La Domnul găsesc scăpare! Cum puteți să-mi spuneți: ,,Fugi în munții voștri, ca o pasăre?`` 2 Căci iată că cei răi încordează arcul, își potrivesc săgeata pe coardă, ca să tragă pe ascuns celor cu inima curată. 3 Și cînd se surpă temeliile, ce ar putea să mai facă cel neprihănit? 4 Domnul este în Templul Lui cel sfînt, Domnul Își are scaunul de domnie în ceruri. Ochii Lui privesc, și ploapele Lui cercetează pe fiii oamenilor. 5 Domnul cearcă pe cel neprihănit, dar urăște pe cel rău și pe cel ce iubește silnicia. 6 Peste cei răi plouă cărbuni, foc și pucioasă: un vînt dogoritor, iată paharul de care au ei parte. 7 Căci Domnul este drept, iubește dreptatea, și cei neprihăniți privesc Fața Lui. Psalmii Plingerile lui Ieremia Capitol 2 Plingerile lui Ieremia Capitol 2 Plingerile lui Ieremia 1 Plingerile lui Ieremia Capitol 2 1 Vai! în ce întunecime a aruncat Domnul, în mînia Lui, pe fiica Sionului. A asvîrlit din cer pe pămînt podoaba lui Israel, și nu Și -a mai adus aminte de scaunul picioarelor Lui, în ziua mîniei Lui! 2 Domnul a nimicit, fără milă, toate locuințele lui Iacov. În urgia Lui, a dărîmat întăriturile fiicei lui Iuda, și le -a prăvălit la pămînt; a făcut de ocară împărăția și căpeteniile ei. 3 În mînia Lui aprinsă, a doborît toată puterea lui Israel; Și -a tras înapoi dela el dreapta, înaintea vrăjmașului, și a aprins în Iacov o văpaie de foc care mistuiește toate dejurîmprejur. 4 Și -a încordat arcul ca un vrăjmaș, Și -a ridicat dreapta ca un asupritor, și a prăpădit tot ce era plăcut privirilor, Și -a vărsat ca un foc urgia peste cortul fiicei Sionului. 5 Ca un vrăjmaș a ajuns Domnul, a nimicit pe Israel, i -a ... Plingerile lui Ieremia Capitol 3 Plingerile lui Ieremia Capitol 3 Plingerile lui Ieremia 2 Plingerile lui Ieremia Capitol 3 1 Eu sînt omul care a văzut suferința supt nuiaua urgiei Lui. 2 El m`a dus, m`a mînat în întunerec, și nu în lumină. 3 Numai împotriva mea își întinde și își întoarce mîna, toată ziua. 4 Mi -a prăpădit carnea și pielea, și mi -a zdrobit oasele. 5 A făcut zid împrejurul meu, și m`a înconjurat cu otravă și durere. 6 Mă așează în întunerec, ca pe cei morți pentru totdeauna. 7 M`a înconjurat cu un zid, ca să nu ies; m`a pus în lanțuri grele. 8 Să tot strig și să tot cer ajutor, căci El tot nu-mi primește rugăciunea. 9 Mi -a astupat calea cu pietre cioplite, și mi -a strîmbat cărările. 10 Mă pîndește ca un urs și ca un leu într`un loc ascuns. 11 Mi -a abătut căile, și apoi s`a aruncat pe mine, și m`a pustiit. 12 Și -a încordat ... ... mai așeza acolo. - 41 Iată, vine un popor dela miazănoapte, și un neam mare și niște împărați puternici se ridică dela marginile pămîntului. 42 Poartă arc și suliță, sînt necruțători și fără milă; glasul le mugește ca marea; sînt călări pe cai, ca un om gata de luptă, împotriva ta, fiica ... ... vă la cetățuie, prinși de război plini de nădejde! O spun și astăzi, că îți voi întoarce îndoit! 13 Căci Îmi încordez pe Iuda ca arc, și iau pe Efraim ca săgeată și voi scula pe copiii tăi, Sioane, împotriva copiilor tăi, Grecio! Te voi face ca sabia unui viteaz! 14 ... Isaia Capitol 5 Isaia 4 Isaia Capitol 5 1 Voi cînta Prea Iubitului meu, cîntarea Prea Iubitului meu despre via Lui. Prea Iubitul meu avea o vie, pe o cîmpie foarte mănoasă. 2 I -a săpat pămîntul, l -a curățit de pietre, și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să -I facă struguri buni, dar a făcut struguri sălbatici. 3 ,,Acum dar, -zice Domnul-locuitori ai Ierusalimului și bărbați ai lui Iuda, judecați voi între Mine și via Mea! 4 Ce aș mai fi putut face viei Mele, și nu i-am făcut? Pentruce a făcut ea struguri sălbatici, cînd Eu mă așteptam să facă struguri buni? 5 Vă voi spune însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; 6 o voi pustii; nu va mai fi curățită, nici săpată, spini și mărăcini vor crește în ea! Voi porunci și norilor, să nu mai ploaie peste ... Isaia Capitol 21 Isaia 20 Isaia Capitol 21 1 Proorocie asupra pustiei mării. Cum înaintează vijelia dela miazăzi, așa vine el din pustie, din țara înfricoșată. 2 O vedenie grozavă mi s`a descoperit. Asupritorul asuprește, pustiitorul pustiește. -,,Suie-te, Elamule! Împresoară, Medio! Căci fac să înceteze toate oftările lor, -zice Domnul.`` 3 De aceea mi s`a umplut inima de neliniște, m`apucă durerile, ca durerile unei femei cînd naște. Zvîrcolirile nu mă lasă s`aud, tremurul mă împedecă să văd. 4 Îmi bate inima cu putere, m`apucă groaza; noaptea plăcerilor mele ajunge o noapte de spaimă. 5 Ei pun masa, straja veghează, și ei mănîncă, beau... Dar deodată se aude strigînd: ,,În picioare, voivozi! Ungeți scutul!`` 6 Căci așa mi -a vorbit Domnul: ,,Du-te și pune un străjer, ca să dea de veste despre ce va vedea.`` - 7 El a văzut călărime, călăreți doi cîte doi, călăreți pe măgari, călăreți pe cămile; și asculta cu luare aminte, cu cea mai mare băgare de seamă. 8 Apoi a strigat, ca un leu: ,,Doamne, am stat mereu în turnul meu de pază, și stam de strajă în ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNCORDA (ARCUL)Rezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ÎNCORDA (ARCUL). ... DESTRUNÁ , destrunez , vb . I . Tranz . ( Rar ) A slăbi , a destinde o strună încordată ( la arc ... iar la celălalt cu două aripioare înguste , folosită în trecut ( la unele populații și astăzi ) ca proiectil de vânătoare sau de luptă , aruncată dintr - un arc încordat . 2. Indicator de direcție în formă de săgeată ( 1 ) . 3. Fiecare dintre stâlpii caselor și pătulelor de la țară , care sunt fixați cu capătul ... ÎNCORDÁT , - Ă , încordați , - te , adj . 1. Care se află în stare de tensiune . 2. ( Despre arcuri ) Cu coarda ... refl . A ( - și ) contracta mușchii corpului , p . ext . corpul întreg , în vederea unui efort . 2. Tranz . A întinde ( puternic ) o coardă , un arc , un cablu etc . 3. Tranz . A lega coardele viței de vie . 4. Refl . Fig . ( Despre raporturile dintre oameni ) A ajunge într ... ... animale etc . , care întins pe anumite instrumente muzicale , produce , prin vibrare , sunete ; strună . 2. Fir împletit de sfoară , păr etc . care ține întinse capetele unui arc . 3. ( Mat . ) Segment de dreaptă care unește două puncte ale unei curbe sau extremitățile unui arc de cerc . 4. Sfoară care leagă brațele ferăstrăului și care , prin răsucire cu o pană , întinde pânza metalică a uneltei . 5. ( La pl ... |
||