|
|
||
Vezi și:ÎNDOIRE,
CÂRLIG,
DEZDOI,
PLIANT,
ÎMBÂRLIGA,
ÎMBÂRLIGAT,
ÎNCÂRLIGA,
ÎNCÂRLIGAT,
ÎNCOVOIA,
ÎNCOVOIAT,
ÎNCOVRIGA
... Mai multe din DEX...
ÎNDOI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNDOÍ, (I) îndói, (II, III) îndoiesc, vb. IV. I. 1. Tranz. A strânge în două o stofă, o hârtie, un material etc.; a strânge ceva de două sau de mai multe ori (punând marginile una peste alta). 2. Tranz. și refl. A face să devină sau a deveni curb; a (se) încovoia, a (se) apleca, a (se) înclina. ** Refl. (Despre oameni) A se gârbovi. II. Tranz. 1. A mări ceva de două ori; a dubla; p. ext. a înmulți, a mări (de un număr oarecare de ori). 2. A amesteca (în părți egale) un lichid cu altul; a subția. III. Refl. A fi nesigur în părerea sa, a sta la îndoială; a nu avea încredere (în cineva sau în ceva). - În + doi.Sursa : DEX '98 A îndoi ≠ a dezdoiSursa : antonime A se îndoi ≠ a se dezdoi, a se îndreptaSursa : antonime ÎNDOÍ vb. v. codi, ezita, pregeta, șovăi.Sursa : sinonime ÎNDOÍ vb. 1. v. împături. 2. v. încovoia. 3. v. apleca. 4. a (se) cocoșa, a (se) curba, a (se) încovoia, a (se) strâmba. (I s-a \~ de tot spinarea sub povară.) 5. a (se) curba, a (se) frânge. (S-a \~ de mijloc.) 6. v. gârbovi. 7. v. încovriga. 8. a aduce. (\~ cuiul în jos.) 9. v. sufleca. 10. v. dubla. 11. v. dilua. 12. (înv.) a se prepune. (Se \~ că va veni.)Sursa : sinonime îndoí (a strânge în două, a încovoia) vb., ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. îndói, 3 sg. și pl. îndoáie, imperf. 3 sg. îndoiá, perf. s. 1 sg. îndoíiSursa : ortografic îndoí (a dubla, a avea îndoială) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îndoiésc, imperf. 3 sg. îndoiá; conj. prez. 3 sg. și pl. îndoiáscăSursa : ortografic A SE ÎNDOÍ^2 mă îndói intranz. 1) (mai ales despre obiecte maleabile sau mlădioase) A căpăta formă de arc; a deveni curb; a se încovoia; a se curba; a se mlădia; a se arcui; a se coroia. 2) fig. A se face gârbov (de bătrânețe sau de muncă grea); a se gârbovi; a se gheboşa; a se cocoșa; a se cocârja. \~ de spate. /în + doiSursa : NODEX A SE ÎNDO//Í^1 mă \~iésc intranz. A fi cuprins de un sentiment de neîncredere; a manifesta nehotărâre; a fi nesigur. /în + doiSursa : NODEX A ÎNDOÍ^2 îndói tranz. 1) (obiecte maleabile sau mlădioase) A face să se îndoaie; a încovoia; a curba; a arcui; a cambra; a coroia. Vântul îndoaie copacii. 2) A strânge în două (sau în mai multe) părți, punându-le una peste alta; a împături. /în + doiSursa : NODEX A ÎNDO//Í^1 \~iésc tranz. 1) A mări de două ori; a face să fie de două ori mai mare; a dubla. 2) (lichide) A amesteca în două (cu altceva). /în + doiSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNDOIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 253 pentru ÎNDOI. Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Nicolae Filimon - Despre noua trupă italiană Despre noua trupă italiană de Nicolae Filimon Redactorul Jurnalului teatrelor din Milano, care face și profesiune de agent comisionar, în foaia sa din 23 iuniu împărtășește publicului său programul companiii melodramatice formată de dînsul pentru teatrul nostru, după ordinul și pe contul d-lui V. Hiotu, director privilegiat, după cum zice acea foaie, al operii italiene de la noi. Numele acelor artiști și artiste sunt: Margarita Zenoni, prima donna assoluta; Rachele Gianfredi, prima donna assoluta (reangageată); Carolina Ghedini, prima donna contralta assoluta (reangageată); Fani Giovanoli, prima donna; Giorgio Stigelli, primo tenore assoluto; Enrico Giusti, primo tenore assoluto; Francesco Steller, primo baritone assoluto (reangageat); Giulio Colombo, primo baritone assoluto; Nicola Benedetti, primo basso profondo assoluto; Giovanni Capponi, primo buffo assoluto; Enrico Topai, primo buffo assoluto (reangageat); Alessandro Manetta, secondo tenore; Casimiro Biscontini, maestro direttore d’orchestra . Iaca sirenile și Orfeii cari au luat asupră-le misiunea de a ne dilecta urechea și a ne mișca inima în stagiunea viitoare, sau a ne ataca organul acustic și a ne face să ne plîngem banii. O zicem și aceasta, fiindcă am fost prea de multe ori amăgiți în ... Alecu Donici - Ursul butnar Ursul butnar de Alecu Donici Un urs văzând pe-un pădurar De meserie cam butnar Cum cercuri îndoiește Și în avut sporește; A socotit să-ncerce și el ăst meșteșug. La cercuri trebui strung Și alte cuviințe, Dar ursului ce-i pasă de practice științe: El are lăbi, putere, el vrea neapărat; Iar voia câte fapte pe lume n-a lucrat. Acum răsună codrul! Tot ce-i nuia mai groasă, Din rădăcină-i scoasă; Trăsnesc, plesnesc copaci, în lăbi de urs mereu, Dar lucrul mergea greu. Văzând așa ursachi la pădurar aleargă, Încât sta gata omul asupra lui să meargă. "Ascultă-mă, vecine! Ian nu te ațoșa, -- I-a zis degrabă ursul, căci vorba nu-i așa. Eu am venit cu pace și-ți fac o întrebare: Tu-ndoi la cercuri bine, apoi de ce eu, care Acum de două zile muncesc necontenit, Mulțime de pădure în labă-mi se sfărmară, Făcându-o ciurcele, să-ncarci tu mii de cară, Și nici un cerc n-am îndoit. Spune-mi de este oare Vreun secret ascuns?" — Așa: el stă-n aceea, — lui omul i-a răspuns, ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII Ferice de acela ce stând pe un picior Compune două sute de versuri într-un ceas, Mânjind o jumătate de conț pe toată ziua; Ce scrie cum îi vine, fără să-și bată capul Să afle din ce parte afară suflă vânt. Pre mine, însă, soarta cumplit mă osândi Să scriu cu îngrijire, cu trudă și cu număr. Când voi s-apuc condeiul, mă-ntreb întâi pre sine: De nu silit de patimi doresc a fi autor? Nu oare fala slavei la care aș privi, Sau pizma ori mânia, dorința clevetirii, Îmi predomnesc în minte? Căci oricât de cinstită O faptă e în sine, dar poate fi prea rea, Când scopul ei se trage din vicios izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut ... Emil Gârleanu - Voinicul! Voinicul! de Emil Gârleanu L-a adus ciobanul de urechi, ca pe-un biet măgar ce era. I-a pus o pocladă, pe pocladă — șaua de lemn, și i-a strâns chinga bine, căci aveau să meargă la târg. Apoi a-nceput să-i grămădească pe spate: o sarică — a ciobanului; două lăvicere — ale stăpânului; patru tivgi cu lapte, câte două de fiecare parte, să se cumpănească; opt sedile cu brânză — patru și patru; iar deasupra, moț, cei doi băieți ai stăpânului, veniți la stână din ajun, spate la spate, să nu-și scoată ochii. Dar pe când ciobanul, ștergându-și sudoarea cu dosul mâinii, de pe frunte, aducea poclada s-o puie pe sărmanul dobitoc, un purice sări de pe mâna ciobanului pe spinarea măgarului și-și făcu un locușor sub o încrețitură a poclăzii, tocmai cât îi trebuia să fie la largul lui. „O să stau la umbrăâ€�, gândea puricele, iar ciobanul încărca mereu. Cât era de mic puricele, ce loc prindea? Iar greutatea care îndoia genunchii măgarului cum putea să-l apese? Și-au pornit la ... Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters Ion Luca Caragiale - Concertele simfonice Peters Concertele simfonice Peters de Ion Luca Caragiale În Epoca , 1869, 4 decembrie, p. 2, la rubrica „Litere-Artă-ȘtiinÈ›ăâ€�, cu semnătura: Ion . În Opere , III, 1932, la Addenda , p.231. Duminica viitoare începe în sata Ateneului o serie de concerte simfonice sub direcÈ›ia cunoscutului È™ef de orchestră d.Peters. Ne putem recomanda îndestul publicului amator de muzică bună aceste producÈ›iuni artistice. La Peters e vădit că interesul succesului artistic domneÈ™te, iar nu succesul intereselor materiale. Peters e înainte de toate un artist în adevăratul sens al cuvîntului, un artist conÈ™tiincios, capabil È™i pasionat de arta lui. El începe modest È™i fără multă reclamă, È™i nu mă îndoiesc că va găsi ceea ce caută — aprobarea amatorilor inteligenÈ›i. Iată, avem, prin urmare, la BucureÈ™ti, două orchestre pentru concerte simfonice: Una Peters È™i alta Wachmann. Asta e bine. DeÈ™i, în mare parte, compuse de aceleaÈ™i elemente, cele două orchestre se vor deosebi, în producÈ›iile lor, prin gustul de alegere a repertoriului È™i mai ales prin modul de interpretare. Fără îndoială, concertele d-lui Wachmann au lăsat ... Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Vasile Alecsandri - Răzbunarea lui Statu-Palmă Răzbunarea lui Statu-Palmă [1] de Vasile Alecsandri Urieșul Strâmbă-Lemne cu-al său gemin Sfarmă-Peatră Au văzut căzând potopul ș-au trecut potopu-not. De când sunt povești în lume și se spun pe lângă vatră, Ei duc zile cu piticul Statu-Palmă-Barba-Cot. Amândoi pe-o vale verde, la picioarele-unui munte, Lungiți unul lângă altul, stau grăind în limba lor. Dar ei sunt în neastâmpăr. Când și când pe a lor frunte O gândire-ntunecată se întinde ca un nor. „O cunoști pe Trestiana, frate?“ zice Strâmbă-Lemne. „O cunosc... când se arată, soarele îi face semne, Căci de când Ileana mândră n-au văzut el așa floare... Ca Ileana Cosânzana, fata-i chiar ruptă din soare!“ „Bine zici, dar nu-mi stă-n minte cum l-așa frumoasă fată Buturuga Statu-Palmă au putut să fie tată!“ „Pomul nalt, frumos, răsare din sămânța cea măruntă, Ș-apoi știi tu că Pepelea vornicel i-au fost de nuntă!...“ Urieșii, stând pe coate, au trântit un hohot mare Cât s-au răsunat pământul într-o ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI ... în grijă noaptea petrece gândind unde Se cade s-alergi iarăși cum s-a ivi de ziuă, Și înaintea cărui spinarea să-ți îndoi; Ce dar să dai la slugă, ce oare la stăpân? Să spui minciuni adese, să crezi orice himeră, Precum acea că marea poți măsura c ... ... face, Dacă cel ce au urzit-o în alt feli n-o va preface. Dar precum în toate zile nime nu s-a îndoi Că abuzuri învechite și deprinderile răle, De ar fi nepedepsite, într-atâta ar spori, Încât nu numai de lână, ce ni-ar dispoia de piele ... Ion Luca Caragiale - Orientale. Două documente ... o foaie obscură ce apărea, în 1877, la București, în limba bulgară, conținând mai multe documente privitoare la activitatea primului parlament otoman. Oricât ne-am îndoi de exactitatea lor, în toate amănuntele, credem interesant a reproduce aici două din acele curioase documente, și, daca semnăm mai jos cu numele ... Mihai Eminescu - Codru și salon Mihai Eminescu - Codru şi salon Codru și salon de Mihai Eminescu I Zadarnic fete mândre zâmbind cutreier sala Și muzică-i și visuri și farmec îndelung. În ochii unui tânăr sădită e răceala Și note cât de blânde în inimă-i n-ajung. Amicul cel de-o vrâstă păharul lui îl împle Și-l cheamă și pe dânsul la masa unde beu; Pe mânile-amândouă el ține a lui tâmple, Se uită pe fereastă cum ninge-ncet... mereu. Se uită cum omătul copaci și case-ncarcă, Cum vântul farmă ramuri zvârlindu-le-n ferești, Atunci i se năzare un vis frumos... și parcă Revede tinerețea-i cu ochii sufletești. Colo în depărtare e valea lui natală, Cu codri plini de umbră, cu râpe fără fund, Unde izvoară albe murmură cu sfială Și scapăr-argintie lovindu-se de prund. Ar vrea ca să mai vadă colibele de paie Prin stânce încuibate, ce mai că se prăval, Când luna dintre nouri, crăiasa cea bălaie, Se ridica prin codri din fruntea unui deal. Să aib-ar vrea colibă de trestii, mititică, În ea un pat de scânduri, mușchi verde de covor, Din pragu-i să se uite la munte cum ... ... el erezii păgânești. El zicea că învățăturile a nici unei științe pozitive nu dau omului dreptul și pretextul de a se îndoi de Biblie . El nu afla nici o ruptură între aflările celor noi, de câte auzea și el, și-ntre cartea cărților, dar o găsea între ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNDOIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 108 pentru ÎNDOI. ... ÎNDOÍRE , îndoiri , s . f . Acțiunea de a ( se ) îndoi ; împăturire ; încovoiere . V. îndoi CÂRLÍG , cârlige , s . n . 1. Piesă de metal cu un capăt îndoit , de care se atârnă , se prinde etc . un obiect . 2. Prăjină cu un capăt ( metalic ) încovoiat . care servește la scoaterea găleții cu apă din fântână . 3. Partea metalică a undiței , de forma unui ac îndoit , în care se prinde peștele . 4. Încuietoare la o ușă , la o poartă etc . , în formă de bară metalică subțire sau de cui lung , încovoiat la un capăt , care se prinde într - un belciug , într - un ochi de metal etc . 5. Andrea . 6. Mic dispozitiv cu care se prind rufele pe frânghie . 7. ( Rar ) Mlădiță sau cârcel de viță de DEZDOÍ , dezdói , vb . IV . 1. Tranz . A desface , a întinde , a despături un lucru îndoit . 2. Refl . A reveni în poziție dreaptă , întinsă ( după ce a fost îndoit ) ; a se îndrepta , a se destinde . [ Prez . ind . și : dezdoiésc ] - Dez - + [ în ] PLIÁNT , - Ă , plianți , - te , adj . , s . n . 1. Adj . ( Despre obiecte ) Care poate fi îndoit și împăturit ( micșorându - și suprafața ) . 2. S . n . Tipăritură conținând fotografii , prospecte , cataloage , informații etc . imprimate pentru reclamă , îndoită de mai multe ori pentru comoditatea utilizării . [ Pr . : pli - ... ÎMBÂRLIGÁ , pers . 3 îmbârlígă , vb . I. Tranz . ( Despre animale ) A - și îndoi ÎMBÂRLIGÁT , - Ă , îmbârligați , - te , adj . ( Despre coada sau coarnele unor animale ) Care este îndoit în formă de arc și , de obicei , îndreptat în sus . - V. ... ÎNCÂRLIGÁ , încârlíg , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) face ca un cârlig , a ( se ) îndoi ÎNCÂRLIGÁT , - Ă , încârligați , - te , adj . Îndoit , încovoiat , strâmbat ( ca un cârlig ) . - V. ... ÎNCOVOIÁ , încovói , vb . I . Refl . și tranz . A face să devină sau a deveni curb ; a ( se ) îndoi ÎNCOVOIÁT , - Ă , încovoiați , - te , adj . Îndoit , curbat , arcuit . V. ... ÎNCOVRIGÁ , încovríg , vb . I . Refl . și tranz . A ( se ) răsuci , a ( se ) îndoi Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||