|
|
||
|
Vezi și:DEȘELA,
DEȘELAT,
CERT,
SIGUR
... Mai multe din DEX...
ÎNDOI DE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNDOI DERezultatele 1 - 10 din aproximativ 220 pentru ÎNDOI DE. Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Epigrame ... dânșii treabă; ei au chelarul lor. III - La brut Că ești cuminte, Brute, toți oamenii gândesc, Că ești un nerod însă eu nu mă îndoiesc; De-or întreba pricina, o pot spune de rost: Când taci tu ești cuminte, iar când grăiești, un prost. IV - La Lida Pentru ce Druz ia pre Lida, o bătrână hârcă, sură, Ce ... urâcioase m-am silit a prihăni; De aveți însă dorință a nu vă cunoaște-n ele, Vă-ndreptați, dacă se poate, de năravurile rele. VIII - La Leandru Cinci ceasornici de perete, și vro cincisprece de masă Și de buzunar Leandru are întru a sa casă; Toată ziua el nu face decât tot le regulează Înapoi sau înainte, le întoarce și le ... folos poate să-i vie? Nici un om ca dânsul bine câte ceasuri sunt nu știe. IX - La un nou boierit Între numărul cel mare de boieri ce-avem, Silvan Este cel mai plin de fumuri, mai nerod, mai gogoman. Oare pentru ce la oameni nu voiește să se-nchine? — De Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VIII ... izvor. De văd că al meu cuget nimică nu-mi impută, Atunci întorc privirea și cercetez năravuri, Mă sârguiesc din rele s-aleg ce-i de folos; Eu laud ce e bine și râd de ce e rău. Găsind un sujet vrednic de mica mea putere, Slobod la scris condeiul, dar făr-a-i lăsa frâu Nu mă lenesc a șterge de scriu puțin sau mult. Nu mă aprind, ci caut să fie cu bun-simț Orice voiesc a zice, și versurile mele Să aibă ... cioplesc iarăși, ș-având mai multă trudă Decât mai înainte pre sine nu mă cruț; Dar versurile mele tot nu cutez s-arăt. Ne-ncrederea de sine, rușinea, ne-ndrăzneala, În mine sunt sădite sau de-a naturii mână, Sau din copilărie de sfatul părintesc; Iar dreapta judecată când vream a fi sumeț M-amenința îndată cu chinuri, ostenele: De-atunce până astăzi urmez a ei povață. Cred orișicând că fața ce priimește-ades Colorul rușinării, se face îndoit Mai vie, mai frumoasă ... sută ... Mihai Eminescu - Pentru tălmăcirea aforismelor lui Schopenhauer ... face. * Ca-n ziua care lumii te dete, în tării Sta soarele în crugu-i spre-a saluta planeții; Crescuși dup-acea lege, de ea și azi te ții, Cum o urmași pe-atuncea, pășind în drumul vieții. Nu scapi de tine însuți, cum ești trebui să fii: Din vechi ne-o spun aceasta sibile și profeții, Și nici un timp cu nici o putere laolaltă ... frâng tiparul formei, ce vie se dezvoaltă. LUCREȚIU Vezi prin oraș frecându-se cela și iar la palatu-i Vine degrab, deși de urât fugise de dânsul, Mai îndemână deloc nu se simte aici ori aiurea. Vezi-l mânând telegarii; la țară aleargă c-o grabă, Parcă gonește cu zor să ... stingă vro casă aprinsă, Dar abia dă de pragul vilei de țară și cască. Greu se-ntinde pe somn, ori caută alte petreceri, Ori dorit de oraș, se-ntoarce să-l treiere iarăși. HORAȚIU Pietre scumpe, marmură, fildeș, icoane și statui, Bani, veșminte văpsite-n getulică purpură  mulți sunt Ce ... nici grijă nu duc să le aibă. * Cerul deasupra-ți schimbi, nu sufletul, marea trecând-o. GELLERT Cele mai bune daruri sunt Cu-admiratori puțini de ... ... Alecu Donici - Ursul butnar Ursul butnar de Alecu Donici Un urs văzând pe-un pădurar De meserie cam butnar Cum cercuri îndoiește Și în avut sporește; A socotit să-ncerce și el ăst meșteșug. La cercuri trebui strung Și ... pe lume n-a lucrat. Acum răsună codrul! Tot ce-i nuia mai groasă, Din rădăcină-i scoasă; Trăsnesc, plesnesc copaci, în lăbi de urs mereu, Dar lucrul mergea greu. Văzând așa ursachi la pădurar aleargă, Încât sta gata omul asupra lui să meargă. "Ascultă-mă, vecine! Ian nu ... a zis degrabă ursul, căci vorba nu-i așa. Eu am venit cu pace și-ți fac o întrebare: Tu-ndoi la cercuri bine, apoi de ce eu, care Acum de două zile muncesc necontenit, Mulțime de pădure în labă-mi se sfărmară, Făcându-o ciurcele, să-ncarci tu mii de cară, Și nici un cerc n-am îndoit. Spune-mi de este oare Vreun secret ascuns?" — Așa: el stă-n aceea, — lui omul i-a răspuns, — Ce tu n-ai din ... ... zile nime nu s-a îndoi Că abuzuri învechite și deprinderile răle, De ar fi nepedepsite, într-atâta ar spori, Încât nu numai de lână, ce ni-ar dispoia de piele; Când asemenea sisteme pe la oameni aplicate, Între ii ar stârpi o parte pe celaltă giumătate. Așa deci, precum cerusă interesul general A ... râpi, stânci și corhane unde lupii să nu vie; Progetau însă și alții în giur curse să întindă Și pe lupii ca pe șoareci chiar de vii pe toți să-i prindă. În cea criză națională agiutori unii au cerut De l-acei ce între sine au simpatie animală, Aleanție cereau alții cu condiție de tribut, Pentru care ca să aibă la nevoie sprijineală, Încât lupii cei mai ageri, deși plini de răutate, Nu ar cuteza să calce încheietele tratate. În acel minut mult critic un măreț berbec și gras, Cărui frunte coronară două coarne maiestoase, Întăi ... înscrie pe hârtie timbruită, Să se publice prin foaie, nu cumva vrun plastograf Documentul, șarta noastră, să-l prefacă pentru o mită, Și condiția aceasta de n-a fi drept observată, De părțit ambe să rămâie chiar Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI ... Urmează după masă pân-ce va însera. Apoi în grijă noaptea petrece gândind unde Se cade s-alergi iarăși cum s-a ivi de ziuă, Și înaintea cărui spinarea să-ți îndoi; Ce dar să dai la slugă, ce oare la stăpân? Să spui minciuni adese, să crezi orice himeră, Precum acea că marea poți măsura c ... trecută. Dar cum se naște omul, abia găsește vreme A se uita-mprejur și intră în mormânt! Și din acest trai încă scurtează de ajuns Copilăria, boale și triste bătrânețe, Iar timpul care zboară în veci nu se întoarce! Deci pentr-o mică plată de ce atât necaz? De ce-așa scumpe zile să pierdem în zadar? Să nu cercăm mai bine ca să stârpim sămânța Năravurilor rele din inimile noastre? S-umblăm după ... muncește gândul. Greu nu e să-ți poți face un măsurat venit Cu starea ta, dar trebui atunci să te oprești, Să lepezi lăcomia, zavistia de-o parte. Să nu te miri de ranguri, de titluri strălucite Și de averi înalte; trăiește liniștit, De ... Mihai Eminescu - Și era ploaie cu senin... ... Mihai Eminescu - Şi era ploaie cu senin... Și era ploaie cu senin... de Mihai Eminescu Și era ploaie cu senin Senin cu ploaie, Salcâmii ramurile-nclin Și le îndoaie. Acuma toți ei înfloresc De primăvară Ș-un dulce miros răspândesc În dalba sară. Un mândru soare scânteind Pe bolta-albastră El bate ploaia șiroind Pe-a ta ... Vasile Alecsandri - Novac și corbul ... iute-l cuprindeau Și-ntr-un beci îl închideau, Lumea să n-o mai privească, Soare să nu mai zărească! II Grue zace la-nchisoare De trei ani lipsiți de soare Și prin gratii lung privește Cerul care strălucește Și de dânsul nu-ngrijește! Dor cumplit inima-i seacă, Plâns de jale mi-l îneacă, Când zărește despre soare Cârduri, cârduri de cocoare, Călătoare zburătoare Și de el nepăsătoare. Iată, mări, cum plângea Că departe, sus zărea Un corb negru, corbișor Ce zbura încetișor Și din aripi tot bătea Și cu jale ... om credincios al Domnului, și care a avut o moarte glorioasă de martir, din ordinul lui Ciaki și al Senatului unguresc. ↑ Simțul de naționalitate și iubirea de patrie sunt așa de adânc întipărite în inimile românului, că pentru el străinătatea e neagră, fără lumină. Soarele nu-l încălzește pe pământ străin! Românii sunt supuși tristei boli ... însă pe acei din Valahia îi cheamă cara-iflac , români negri, și pe cei din Moldova ac-iflac , români albi. ↑ Cuca era un soi de coifură împodobită cu pene de ... ... Ion Păun-Pincio - Spre vad Când trec... de Ion Păun-Pincio Prin apele durerei ufletul ți-l porți Și plângi ca un copil, dorind să ieși la vad: Înduioșare ceri și milă de ... scad... Văzând c-o lacrimă n-ai smuls de nicăieri, De propriul tău plâns te îndoiești... și prinzi În tain-a te jeli de Ion Budai-Deleanu - Țiganiada:Cântecul a IV ... aprinse, Iacă zece mii de turci să scoală Și lovesc pe munteni cu năvală. Iară logofătul cu sumeață Sprânceană lăpădând fățărie: ,,Nu-ți fie (zise) de mir, nici greață, O, Vodă! Iepurii iacă-îmbie Pă câne să să dea legat, iară Mieii cei blânzi pe lup împresoară!... Sosit-au de tine hotărâtă Vreme,-în care tu de voie bună Vruși să te-închini la poarta mărită!... Tinerii tăi încă-s de-împreună Gata-a merge departe de-acasă, Nice-acum de patrie le pasă!..." Stete vodă cu mintea-îndoită De-are-în pieptul vânzariu să împlânte Fierrul, dar socotind ovilită Izbândă, ca singur să să-încrunte Însuș' cu el, hotărî să-l lasă Spre-altă ... În turcime, trupuri polignește, Rânduri întregi prăvale ș-oboară, Taie, surpă, dar mai mult stropșește, Ș-altă nu vezi făr' trupuri tăiate Zăcând în bălți de sânge necate. Vlad ca ș-un leu întărâtat foarte, Ce, de vânători luat în goană, Deacă să vede cu câni de-o parte Iar' de alta cu mreaja vicleană Împresurat, unde-i cea mai mare Grămadă de ... Mihai Eminescu - Codru și salon ... deci ea l-au învățat Să tâlcuiască semne și-a păsărilor spuse Și můrmura cuminte a râului curat. În curgerea de ape, pe-a frunzelor sunare, În dulcele-nmiitul al paserilor grai, În murmurul de viespii, ce-n mii de chilioare Zidesc o mănăstire de ceară pentru trai, De spânzură prin ramuri de sălcii argintoase O-ntreagă-mpărăție în cuib legănător, A firii dulce limbă de el era-nțeleasă Și îl împlea de cântec, cum îl împlea de dor. Visa copilul... Fruntea-i de-o stâncă răzimată, Privea uimit în râul ce spumega amar, Și arunca vo piatră în apa-nvolburată. Râdea, cânta degeaba... plângea chiar în zădar. El ... n flori, Unde ades pe brațu-i, în noaptea înstelată, Ședea pe stânca neagră spuindu-i ghicitori. Da, ghicitori, enigme. Ce știa el pe-atunce De-a vieții grea enigmă, de anii furtunoși? În lacu-adânc și neted, în mijlocul de lunce, Părea că vede zâne cu păr de aur roș. Și trestia cea naltă vuind de vânt mai tare... La glasu-i asculta el ca basme triste, dulci, Când rețele din codru pe creții apei clare, Scăldându-se prin papuri lăsau Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNDOI DERezultatele 1 - 4 din aproximativ 4 pentru ÎNDOI DE. ... DEȘELÁ^2 vb . I . v . deșeua . DEȘELÁ^1 , deșél , vb . I . Tranz . A îndoi , a vătăma , a frânge spinarea unui animal sau , p . ext . , a unui om cu poveri ori cu eforturi prea ... ... DEȘELAT ^3 , - Ă adj . v . deșeuat . DEȘELÁT^2 , - Ă deselați , - te , adj . ( Despre animale , p . ext . despre oameni ) Care are spinarea îndoită , vătămată , frântă de poveri , de eforturi prea mari sau de lovituri ; spetit ; p . ext . foarte obosit . - V. deșela^1 . DEȘELÁT^1 s . n . Faptul de ... CERT , - Ă , cerți , - te , adj . De care nu te poți îndoi ... SÍGUR , - Ă , siguri , - e , ( I ) adj . , ( II ) adv . I. Adj . 1. De a cărui realitate sau realizare nu se poate îndoi nimeni ; neîndoielnic . 2. Convins , încredințat . 3. Care este demn de încredere , pe care te poți bizui . 4. Care nu dă greș ; precis ; fără defect . Judecată sigură . II. Adv . 1. Da . 2. În mod precis , negreșit ... |
||