|
||
Vezi și:ÎNFURCA,
ÎNFURCIT,
ÎNFURCITURĂ
... Mai multe din DEX...
ÎNFURCI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÎNFURCÍ, înfúrc, vb. IV. (Rar) 1. Refl. A se bifurca. 2. Refl. recipr. A se certa, a se încăiera. [Var.: înfurcá vb. I] - În + furcă.Sursa : DEX '98 ÎNFURCÍ vb. v. bifurca.Sursa : sinonime înfurcí vb., ind. prez. (a avea de furcă, a se certa) 1 sg. înfúrc; (a se bifurca) 3 sg. înfurcéșteSursa : ortografic A SE ÎNFURC//Í pers. 3 se \~éște intranz. pop. 1) (despre drumuri, ape curgătoare) A se despărți în două (ca o furcă); a se bifurca. 2) rar A se lua la ceartă sau la bătaie; a se încăiera. /în + furcaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ÎNFURCIRezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru ÎNFURCI. Petre Ispirescu - Greuceanu Greuceanu de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost un împărat și se numea împăratul Roșu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer. Trămise deci oameni prin toate țările și răvașe prin orașe, ca să dea de știre tuturor că oricine se va găsi să scoață soarele și luna de la zmei, acela va lua pe fiie-sa de nevastă și încă jumătate din împărăția lui, iară cine va umbla și nu va izbândi nimic, acela să știe că i se va tăia capul. Mulți voinici se potricăliseră semețindu-se cu ușurință că va scoate la capăt o asemenea însărcinare; și când la treabă, hâț în sus, hâț în jos, da din colț în colț și nu știa de unde s-o înceapă și unde s-o sfârșească, vezi că nu toate muștele fac miere. împăratul însă se ținu de cuvânt. Pe vremea aceea, se afla un viteaz pre nume Greuceanu. Auzind și el de făgăduința împărătească, ce se gândi, ce se răzgândi, că numai își luă inima în dinți, încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu și pe voinicia ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ÎNFURCIRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru ÎNFURCI. ... ÎNFURCÁ vb . I . v . înfurci ... ÎNFURCÍT , - Ă , înfurciți , - te , adj . ( Rar ) Bifurcat . [ Var . : înfurcát , - ă adj . ] - V. înfurci ... ÎNFURCITÚRĂ , înfurcituri , s . f . ( Rar ) Bifurcare de drumuri ; răspântie . [ Var . : înfurcătúră s . f . ] - Înfurci |