|
|
||
|
Vezi și:FERM,
ADICĂ,
CAMBIE,
PERSOANĂ,
COASE,
CURSĂ,
NIȘĂ
... Mai multe din DEX...
ȘI ANUME - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ȘI ANUMERezultatele 1 - 10 din aproximativ 285 pentru ȘI ANUME. Radu Greceanu - POVESTE DE JALE ȘI PRE SCURT asupra nedreptei morți a preacinstitului Costandin Cant ... jale să vă atingeți! Și toată ticăloasa Țara aciastă Rumânească, Cu toate mănăstirile înpreună, să jălească Pre Costandin postialnicul, pre Cantacozinescul, Pre marele acela omu și prea înțeleptul! Că priiatenii săi cei buni, care-i iubiia foarte, Aceia l-au zavistuit și l-au adus la moarte Cel ce cu blagocesvie și frică dumnezeiască, Și cu smerire pururea, pohtiia să trăiască! Priiatenii lui cei aleși, care-i trăgea nainte, Și pentru dânsul toți era la milă și la cinste! Că din săraci și din nimic i-au scos la boerie, Și i-au făcut pre ei slăviți, cu multă bogăție! Aceia sunt lui vânzători, multe minciuni mărturisescu-i Și ca să-l omoară pre el, multe meșterșugescu-i, Zicându-i c-ar fi umblat ca să schimbe domniia Și, domnului care era, să aducă mazăliia! O strâmbătate ce-au făcut aceia, vânzătorii, Și de sânge (ne)vinovat, aceia vărsătorii! Și ca să știe tot omul aceaia strâmbătate. Care-au făcut acei vrăjmaș, cu multă răutate, În cartea ceasta eu li-am scris, precum s-au ... mi să poate. Ca cânile făr'de bățu, ca ursul dăzlegat, Și ca șarpele de iarbă, când iaste deșteptat, Ca lupul când întră în stână și George Topîrceanu - Ioan Slavici (Topîrceanu) ... unei generații strălucite de scriitori, al literaturii de dincolo de Sămănătorul , cea din urmă legătură vie, peste decenii, cu vechea tradiție literară. Bătrânul părea lăsat anume în urmă de către ceilalți , sentinelă de ariergardă, să privească în juru-i, senin și treaz până la sfârșit, ca să poată duce din lumea aceasta a noastră vestea supremă marilor lui prieteni, trecuți de mult în împărăția ... colț de lume evocat cu o mare putere de sugestie. Caractere tari, de oameni primitivi, se ciocnesc violent într-o atmosferă tragică impresionantă, zugrăvite viguros și nuanțat în același timp, cu o pătrundere psihologică surprinzătoare. Intriga e condusă cu aceeași măiestrie. Toate sunt fericit îmbinate, până și tonul sfătos și stilul cam greoi al scriitorului ardelean pare potrivit anume, ca să contribuie la impresia aceea de tragic, de trecut, de fapte întâmplate aievea, de „viață adevăratăâ€� intensă. Locurile și personagiile îți rămân pentru totdeauna în minte. Drumul care urcă dealul dinspre Ineu, hanul acela izolat, frecventat de drumeți pitorești la anumite epoci ale anului ... Ghiță hangiul și soția lui Ana, Pintea căprarul de jandarmi, fost tâlhar, Săilă boarul și Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei ... a ieșit în fine la lumină. D. Brătianu ne face să culegem astăzi roadele semănăturii d-sale. A jucat totul va banque, și vedem unde am ajuns. În ajunul căderii d-sale, e nemerit să-l întrebăm dacă-și mai aduce aminte de câte îi spuneam noi odinioară, și daca nu era mai bine și pentru țară și pentru d-sa, să fi ascultat glasul care-i striga să nu ne ducă 'n răsboiu și în prăpăstioasele lui consecuențe. Strâns d'aproape de presiunea diplomației, pe lângă care s'a condus din capul locului într'un chip cu ... neapărat nevoită până în sfârșit să acorde de silă o imediată și anume aplicare a principiului din art. 44 al tractatului, d. Brătianu și ai d-sale de sigur ar începe să strige că țara este junghiată și aruncată la picioarele străinului, ar înfierbânta prin propagande și prin scrieri de sensație masele, și ar organiza poate chiar o turburare populară. Avându-le acestea în vedere precum și interesul și sentimentul general al țării în cestiunea modificării credem că i-ar trebui cuiva multă abnegație, mult devotament patriotic pentru a lua asupră-și ... Ion Luca Caragiale - A zecea muză ... al lui Phoibos, statuele celor trei muze. Ctitorii templului au comandat la trei sculptori cu renume să lucreze cele trei statue până la un termen anume, rezervându-și dreptul să aleagă pe cele mai reușite. Ce s-a întâmplat însă? Cei trei artiști celebri au venit la termen cu câte trei ... minunat executate, au fost primite toate și așezate în templu... De trei ori trei, nouă. Încetul cu încetul, lumea a uitat acea întâmplare, și închipuirea meridională a mulțimii elene s-a stabilit asupra realității de nouă muze. A venit apoi Esiod și a fixat pentru urmași, se-nțelege după credințele contimpuranilor săi, numărul celor nouă surori divine. Ele erau fiicele lui Zeus și ale Mnemosinei, zeița Memoriei. Iată cam ce zice bătrânul autor al Teogoniei, după ce le-a spus pe nume și le-a arătat fiecăreia în parte funcțiunile și atributele: „În Olimp stau ele și cântă isprăvile minunate ale zeilor nemuritori; ele cunosc trecutul ca și prezentul și ... ... Pieri din ochii mei, Pieri-mi dinainte, Fată fără minte!... Iubea-și Fira fata, Încât era gata Pentru ea să sară Prin apă și pară Și d-aceea ea De necaz plângea Când mi se gândea, Cum că-i lucră fata Cum nu lucră alta! Și d-aceea sta Și se cugeta Și trăia cu gândul Zilele de-a rândul Și-ntrebat-a finii Și-a-ntrebat vecinii Și-ntrebat-a frații Și-a-ntrebat cumnații Doar vor ști să-i spună Vro povață bună. Și-a umblat, umblat Zile-ntregi prin sat Și-a tot întrebat, Dar i-au spus cumnații, Rudele și frații Și i-au spus vecinii, Oamenii și finii Să nu-și bată gândul Unde nu-i cu rândul, Să n-apuce codru, Unde nu-i cu modru. Însă Fira sta, Sta și cugeta, Mult se frământa Și-ntrebat-a iară Prin lume și țară Și-a-ntrebat anume Prin țară și lume Pe la vrăjitori Și descântători; Pe la crai de meșteri, Cari trăiesc în peșteri Și cari pot s-adune Dragoste p-alune Și pot munți să Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului ... orînduiala era, după cuvîntul carele zice: „că tot darul desăvîrșit de sus iaste“, precum în urmă faptele s-au văzui aievea, că minunate și mari chivernisiri pămîntului acestuia și ocîrmuiri au făcut întru nenorocitele acestea vremi, ce au fost, cît altul lucrurile la cap și la săvîrșit ca acele a aduce n-ar fi putut, care mai în jos pre rînd le vom zice, pînă încît și la ce stăpîn ticăloasa aceasta țară au ajunsu. Cap. IV - În ce chip rădicarea și înălțarea domniei au fostu lui Costandin-vodă Fiind dar precum am zis adunarea toată la Mitropolie, toată boierimea țării și slujitorii și Dionisie patriiarhul Țarigradului, care atuncea aicea să afla, și părintele Theodosie, mitropolitul țărîi, era și un capigi-bașa împărătesc anume Ahmet aga, care mai nainte venise cu trebi la domn și alți bogați agi, care atunci în țară să afla. Deci văzînd și ei cu toți alegirea și socoteala cea de obște, ce să făcuse pentru domnie, iar capigibașa numaidecît pre acest Costandin Brîncoveanul vel-logofăt cu caftan l-au îmbrăcat, și așa boiarii împreună cu arhiereii luîndu-l, în bisĂ©rică au mers și, ducîndu-l părintele patriiarhul în oltar, molitvele de Alexei Mateevici - Ce ne trebuie nouă%3F ... în viața noastră — de alegerile în dumă — cu atât mai multă nevoie se simte ca noi să adunăm la un loc cele grăite și să dăm o însemnare scurtă a nevoilor și trebuințelor noastre, ca toți frații basarabeni să fie într-un cuget și într-o gândire, pricepând cererile lor în dumă și silindu-se ca între împuterniciții basarabeni să fie mai mulți moldoveni, și anume așa moldoveni, care cu foc să sprijine toate cererile noastre și să fie adevărați apărători ai neamului nostru la Petersburg. Asta, mai înainte de toate, este trebuința noastră cea mai neapărată și numai atunci, când va fi ea îndeplinită, putem să le îndeplinim pe celelalte. Drepturile, care vor fi cerute de noi atunci, se despărțesc în două ... Rusiei, fără deosebire de nație (norod) și credință. Aceste drepturi sunt trebuincioase, pentru ca traiul poporului întreg să se atârne de la el însuși, precum și toate acele lucruri, ce se fac pe banii lui. O țară numai atunci poate să trăiască bine, în pace, liniște și lumină, când toți locuitorii (cetățenii) își ocârmuiesc treburile lor la un loc și când datoriile lor (birurile, care le dau în hazna, ... lui Cotadi este că, fără să vrea, devine de două ori mai lat și cu totul străveziu, dar aceasta numai de două ori pe an, și anume, când soarele ajunge la solstițiu. Cea mai mare plăcere a lui Cotadi - în afară de aceea de a-și lipi cu gumă-arabică diferiți nasturi și insecte moarte pe pielița fină și catifelată a gușei sale - mai este și aceea ca, din dosul tejghelei unde sade, să caute să atragă cu șiretenie pe câte un client al său în discuții, la început cât se ... să pună în nedumerire pe naivul care a avut imprudența să-l contrazică. Dragomir, bănuind cât de delicioasă trebuie să fie senzația artistică și rafinată ce o urmărește prietenul său, îi sare în ajutor și, spre a da învins pe clientul său atât de îndărătnic, își lungește gâtul cu un supliment de mucava de un metru și 20 cm, pe care se suie grațioși iedera și alte plante agățătoare și care are în partea de sus un aparat care arată cele „patru puncte cardinale". Pentru toate aceste importante servicii, precum ... George Topîrceanu - Șt. O. Iosif: Patriarhale și cântece ... Ceea ce părea că justifică această apropiere a fost faptul că amândoi poeții aduceau în opera lor subiecte și atmosferă de la țară, și anume din Ardeal, iar Iosif venea în urma lui Coșbuc cu câțiva ani. Dar tot așa s-ar putea spune, de pildă, că păunul seamănă cu ... să aibă imitatori de talent?... Ca să fie viabilă, poezia coșbuciană de după Coșbuc trebuia să purceadă măcar în parte din complexul acelorași condițiuni multiple și excepționale, cu neputință de regăsit de două ori în același veac. Și nu e nevoie să străbatem șirul de cauze până la nebuloza primitivă, ca să ne dăm seama pentru ce melancolicul și timidul dezrădăcinat care a fost Iosif nu putea să aibă nu numai seninătatea sufletului mândru, sprințar și înalt al țăranului din Năsăud, dar nici cultura lui clasică și gustul lui pentru clasicism. Vioiciunea artistică și temperamentală a lui Coșbuc, neastâmpărul sănătos, copilă resc, strălucitor, nu se găsesc nicăieri în opera unui poet atât de sfătos, de „cuminteâ ... care au fost, printr-o ciudată contradicție cu natura lui subiectivă, niște balade cu caracter popular, legendar sau istoric: Gruia , Doi voinici , Somnul lui Corbea și ... Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei ... înțelege că aicea nu-i vorba de aparținerea, de fapt numai, la o clasă oarecare, dar e destul ca artistul să reprezinte interesele unei clase și să le întrupeze. Am văzut asupra cui poate înrâuri un artist și am ajuns la concluzia că el înrâurește asupra celor cu aceeași simțire ca și dânsul. Să luăm câteva exemple. Eminescu place păturii culte. Chipul cum privește el amorul, femeia, de pildă, este chipul cum o privește această pătură. El ... fermeca, nu va avea o influență sugestivă asupra unui muncitor care nu-i nici scurs, nici enervat, căci n-a făcut nici abuzuri și nici nu duce o viață trândavă și pentru care relațiile sexuale nu-s singura ocupație, dar ceva secundar. Dar arta e o armă admirabilă în lupta de clase, și ca atare înrâurirea ei este foarte însemnată, de aceea voi mai aduce câteva pilde. Așa, aceste romane ale lui Zola sunt, chiar fără s-o ... împotriva burgheziei, căci, contribuind la putrezirea și degradarea ei morală și chiar fiziologică, îi grăbește pieirea: burghezii înșiși contribuie la căderea lor, lucru dealtmintrelea simplu și ... Ion Luca Caragiale - Varietăți geografice. De la Zanzibar la Salonic și înapoi ... luat direcția foii supuse, Zanzibarul a devenit o insulă. Nu se mulțumește a-și remania redacția tânărul redactor; îi trebuie numaidecât și o remaniare completă a hartei geografice: pentru moment este prea mult entuziasm..." A doua zi, 8/20 iunie, sub titlul Ce ... națională de la 12/24 iunie: „...La întrebarea: confrații noștri sunt acum convinși? răspundem: Suntem convinși că, pe lângă insula Zanzibar, mai e și un stat cu același nume, însă ne felicităm că în același timp v-ați convins și d-voastră că data intrării d-lui Xenopol la Voința națională nu coincidează cu «invențiunea» insulei Zanzibar. De altminteri n-am fi intrat în ... Dimo, proprietar la Kastodorak, provincia Salonicului, a fost prins de o bandă de tâlhari..." * Se înțelege că cu așa mișei tâlhari, averea, onoarea și viața, nimic nu mai este sigur, nimic... afară de un lucru, și anume că Salonicul nu este o provincie a Greciei, ci un oraș și un sangiacat al Turciei, și aceasta este sigur lucru încă din anul 1492, adică cu 11 ani mai-nainte chiar de descoperirea Zanzibarului de cătră Albuquerque. Iată în sfârșit ceva ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru ȘI ANUMERezultatele 1 - 10 din aproximativ 115 pentru ȘI ANUME. ... Leviticul Capitol 4 Leviticul 3 Leviticul Capitol 4 1 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 2 ,,Vorbește copiilor lui Israel, și spune: ,,Cînd va păcătui cineva fără voie împotriva vreuneia din poruncile Domnului, făcînd lucruri cari nu trebuiesc făcute; și anume: 3 Dacă a păcătuit preotul care a primit ungerea, și prin aceasta a adus vina asupra poporului, să aducă Domnului un vițel fără cusur, ca jertfă de ispășire pentru păcatul pe care l ... verse la picioarele altarului pentru arderile de tot, care este la ușa cortului întîlnirii. 8 Să ia toată grăsimea vițelului adus ca jertfă de ispășire, și anume: grăsimea care acopere măruntaiele și toată grăsimea care ține de ele, 9 cei doi rărunchi, și grăsimea de pe ei, de pe coapse, și prapurul ficatului, pe care -l va deslipi de lîngă rărunchi. Preotul să ia aceste părți, 10 cum se iau de la vițelul adus ca jertfă ... făcute, și făcîndu-se astfel vinovată, 14 și dacă păcatul săvîrșit s`a descoperit, adunarea să aducă un vițel ca jertfă de ispășire, și ... ... nu moară cînd se vor apropia de Locul prea sfînt: Aaron și fiii lui să vină, și să pună pe fiecare din ei la slujba și sarcina lui. 20 Să nu intre ei să învelească lucrurile sfinte, ca să nu moară.`` 21 Domnul a vorbit lui Moise, și a zis: 22 ,,Numără și pe fiii lui Gherșon, după casele părinților lor, după familiile lor; 23 și anume, să faci numărătoarea, începînd dela vîrsta de treizeci de ani în sus pînă la vîrsta de cincizeci de ani, a tuturor celor ce ... Itamar, fiul preotului Aaron.`` 34 Moise, Aaron și mai marii adunării au făcut numărătoarea fiilor Chehatiților, după familiile lor și după casele părinților lor, 35 și anume a tuturor acelora cari, dela vîrsta de treizeci de ani în sus, pînă la vîrsta de cincizeci de ani, erau în stare să ... mii șapte sute cinci zeci. 37 Aceștia sînt cei ieșiți la numărătoare din familiile Chehatiților, toți cei ce făceau vreo slujbă în cortul întîlnirii; Moise și Aaron le-au făcut numărătoarea, după porunca Domnului dată prin Moise. 38 Fiii lui Gherșon ieșiți la numărătoare, după familiile lor și ... ... ridică berbeci de fer împotriva ei de jur împrejur. 3 Ia o tigaie de fer, și pune -o, ca un zid de fer, între tine și cetate; îndreaptă-ți fața împotriva ei, ca să fie împresurată, și s`o strîmtorezi. Aceasta să fie un semn pentru casa lui Israel! 4 Apoi culcă-te pe coasta stîngă, și pune pe ea nelegiuirea casei lui Israel; cîte zile vei sta culcat pe coasta aceasta, le vei purta nelegiuirea lor. 5 Îți voi socoti un ... în cari să porți nelegiuirea casei lui Israel. 6 După ce vei isprăvi aceste zile, culcă-te a doua oară pe coasta dreaptă, și poartă nelegiuirea casei lui Iuda patru zeci de zile; îți pun cîte o zi pentru fiecare an. 7 Apoi întoarce-ți fața și brațul desgolit spre Ierusalimul împresurat, și proorocește împotriva lui. 8 Și iată, voi pune funii peste tine, ca să nu poți să te întorci de pe o coastă pe alta, pînă nu vei împlini zilele împresurării ... culcat pe coastă: trei sute nouă zeci de zile să mănînci din ele. 10 Hrana pe care o vei mînca, s`o mănînci cu cîntarul și ... suferi focul, să fie curățit cu apa de curățire; să -l treceți prin apă. 24 Să vă spălați hainele în ziua a șaptea și veți fi curați; apoi, veți putea intra în tabără.`` 25 Domnul a zis lui Moise: 26 ,,Fă, împreună cu preotul Eleazar și cu căpeteniile caselor adunării, socoteala prăzii luate, fie oameni fie dobitoace. 27 Împarte prada între luptătorii cari s`au dus la oaste și între toată adunarea. 28 Să iei întîi din partea ostașilor cari s`au dus la oaste o dare pentru Domnul, și anume: unul din cinci sute, atît din oameni cît și din boi, măgari și oi. 29 Să le luați din jumătatea cuvenită lor, și să le dai preotului Eleazar ca un dar ridicat pentru Domnul. 30 Și din jumătatea care se cuvine copiiilor lui Israel să iei unul din cincizeci, atît din oameni cît și din boi, măgari și oi, din orice dobitoc; și să le dai Leviților, cari păzesc cortul Domnului.`` 31 Moise și preotul Eleazar au făcut ce poruncise lui Moise Domnul. 32 Prada de război, rămasă din jaful celor ce făcuseră parte din oaste, era de șase ... ... au mers amîndoi împreună înainte. 9 Cînd au ajuns la locul pe care i -l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar, și a așezat lemnele pe el. A legat pe fiul său Isaac, și l -a pus pe altar, deasupra lemnelor. 10 Apoi Avraam a întins mîna, și a luat cuțitul, ca să junghie pe fiul său. 11 Atunci Îngerul Domnului l -a strigat din ceruri, și a zis: ,,Avraame! Avraame!`` ,,Iată-mă!`` a răspuns el. 12 Îngerul a zis: ,,Să nu pui mîna pe băiat ... La muntele unde Domnul va purta de grijă1.`` 15 Ingerul Domnului a chemat a doua oară din ceruri pe Avraam, 16 și a zis: ,,Pe Mine însumi jur, zice Domnul: pentrucă ai făcut lucrul acesta, și n`ai cruțat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, 17 te voi binecuvînta foarte mult și-ți voi înmulți foarte mult sămînța, și anume: ca stelele cerului și ca nisipul de pe țărmul mării; ... ... înaintea Domnului, în tot timpul cît a urmat îndrumările preotului Iehoiada. 3 Numai, că înălțimile n`au încetat; poporul tot mai aducea jertfe și tămîie pe înălțimi. 4 Ioas a zis preoților: ,,Tot argintul închinat și adus în Casa Domnului, argintul ieșit la numărătoare, și anume argintul pentru răscumpărarea oamenilor, după prețuirea făcută, și tot argintul pe care -i spune cuiva inima să -l aducă la Casa Domnului, 5 preoții să -l ia fiecare dela cei pe cari -i ... argintul care se aducea în Casa Domnului. 10 Cînd vedeau că este mult argint în ladă, se suia logofătul împăratului cu marele preot, și strîngeau și numărau argintul care se afla în Casa Domnului. 11 Încredințau argintul cîntărit în mînile celor însărcinați cu facerea lucrărilor la Casa Domnului. Și dădeau argintul acesta teslarilor și lucrătorilor cari lucrau în Casa Domnului, 12 zidarilor și cioplitorilor de pietre, pentru cumpărarea lemnelor și pietrelor cioplite, trebuitoare la dregerea stricăciunilor Casei Domnului, și pentru toate cheltuielile privitoare la stricăciunile casei. 13 Dar, cu argintul care se aducea în Casa Domnului, n`au făcut pentru Casa Domnului nici lighene ... a cucerit. Hazael avea de gînd să se suie împotriva Ierusalimului. 18 Ioas, împăratul lui Iuda, a luat toate lucrurile închinate Domnului, ... să mîncați carne, și dimineața vă veți sătura de pîne; și veți ști că Eu sînt Domnul, Dumnezeul vostru.`` 13 Seara, au venit niște prepelițe și au acoperit tabăra; și, dimineața, s`a așezat un strat gros de rouă în jurul taberii. 14 Cînd s`a luat roua aceasta, pe fața ... care v`o dă Domnul ca hrană. 16 Iată ce a poruncit Domnul: ,Fiecare din voi să strîngă cît îi trebuie pentru hrană, și anume un omer de cap, după numărul sufletelor voastre; fiecare să ia din ea pentru cei din cortul lui.`` 17 Israeliții au făcut așa; și au strîns unii mai mult, alții mai puțin. 18 În urmă o măsurau cu omerul, și cine strînsese mai mult, n`avea nimic de prisos, iar cine strînsese mai puțin, nu ducea lipsă de loc. Fiecare strîngea tocmai cît îi trebuia ... soarelui, se topea. 22 În ziua a șasea, au strîns hrană îndoit, și anume doi omeri de fiecare. Toți fruntașii adunării au venit și au spus lui Moise lucrul acesta. 23 Și ... ... astfel vinovat; 3 sau cînd cineva, fără să ia seama, se va atinge de vreo spurcăciune omenească, de orice spurcăciune care face pe cineva necurat, și va băga de seamă mai tîrziu, și se va face astfel vinovat; 4 sau cînd cineva, vorbind cu ușurință, jură că are să facă ceva rău sau bine, și nebăgînd de seamă la început, bagă de seamă mai tîrziu, și se va face astfel vinovat: 5 Cînd cineva, deci, se va face vinovat de unul din aceste lucruri, trebuie să-și mărturisească păcatul. 6 Apoi să aducă lui Dumnezeu ca jertfă de vină, pentru păcatul pe care l -a făcut, o parte femeiască din ... argint, după siclul sfîntului locaș. 16 Să mai adaoge a cincea parte la prețul lucrului, cu care a înșelat sfîntul locaș, și să -l încredințeze preotului. Și preotul să facă ispășire pentru el cu berbecele adus ca jertfă pentru vină, și i se va ierta. 17 Cînd va păcătui cineva făcînd, fără să știe, împotriva uneia din poruncile Domnului, lucruri cari nu trebuiesc făcute, și ... pe altar ca jertfă mistuită de foc înaintea Domnului. Aceasta este o jertfă pentru vină. 6 Toată partea bărbătească dintre preoți să mănînce din ea; și anume s`o mănînce într`un loc sfînt, căci este un lucru prea sfînt. 7 Cu jertfa pentru vină este ca și cu jertfa de ispășire; aceeaș lege este pentru amîndouă aceste jertfe: vita jertfită va fi a preotului care va face ispășirea. 8 Preotul ... mînile lui ceea ce trebuie mistuit de foc înaintea Domnului; și anume să aducă grăsimea cu pieptul, pieptul ca să -l legene într`o parte și într`alta, ca dar legănat înaintea Domnului. 31 Preotul să ardă grăsimea pe altar, iar pieptul să fie al lui Aaron și al fiilor lui. 32 Din jertfele voastre de mulțămire, să dați preotului și spata dreaptă, aducînd -o ca dar luat prin ridicare. 33 Spata aceea dreaptă să fie partea aceluia dintre fiii lui Aaron, care va aduce sîngele ... grăsimea jertfei de mulțămire. 34 Căci Eu iau din jertfele de mulțămire, aduse de copiii lui Israel, pieptul care va fi legănat într`o parte și într`alta, ca dar legănat, și ... ... de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, 4 ci să fie omul ascuns al inimii, în curăția neperitoare a unui duh blînd și liniștit, care este de mare preț înaintea lui Dumnezeu. 5 Astfel se împodobeau odinioară sfintele femei, cari nădăjduiau în Dumnezeu, și erau supuse bărbaților lor; 6 ca Sara, care asculta pe Avraam, și-l numea ,,domnul ei". Fiicele ei v'ați făcut voi, dacă faceți binele fără să vă temeți de ceva. 7 Bărbaților, purtați-vă și voi, la rîndul vostru, cu înțelepciune cu nevestele voastre, dînd cinste femeii ca unui vas mai slab, ca unele cari vor moșteni împreună cu voi ... Nu întoarceți rău pentru rău, nici ocară pentru ocară; dimpotrivă, binecuvîntați, căci la aceasta ați fost chemați: să moșteniți binecuvîntarea. 10 ,,Căci cine iubește viața, și vrea să vadă zile bune, să-și înfrîneze limba dela rău, și buzele dela cuvinte înșelătoare. 11 Să se depărteze de rău și să facă binele, să caute pacea, și s'o urmărească. 12 Căci ochii Domnului sînt peste cei neprihăniți, și ... ... de tine, împărate. Ei nu slujesc dumnezeilor tăi, și nu se închină chipului de aur pe care l-ai înălțat tu!`` 13 Atunci Nebucadnețar, mîniat și plin de urgie, a dat poruncă să aducă pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego. Și oamenii aceștia au fost aduși îndată înaintea împăratului. 14 Nebucadnețar a luat cuvîntul, și le -a zis: ,,Înadins oare, Șadrac, Meșac și Abed-Nego, nu slujiți voi dumnezeilor mei, și nu vă închinați chipului de aur, pe care l-am înălțat? 15 Acum fiți gata, și în clipa cînd veți auzi sunetul trîmbiței, cavalului, chitarei, alăutei, psaltirii, cimpoiului și a tot felul de instrumente, să vă aruncați cu fața la pămînt, și să vă închinați chipului pe care l-am făcut; dacă nu vă veți închina lui, veți fi aruncați pe dată în mijlocul unui cuptor aprins ... să lege pe Șadrac, Meșac și Abed-Nego, și să -i arunce în cuptorul aprins. 21 Oamenii aceștia au fost legați cu ismenele, cămășile, mantalele și celelalte haine ale lor, Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȘI ANUMERezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru ȘI ANUME. ... FERM , - Ă , fermi , - e , adj . 1. Plin de siguranță și de hotărâre ; hotărât , neșovăitor , neclintit . 2. ( Despre tranzacții comerciale , comenzi etc . ) Stabilit în mod hotărât , la un preț determinat și la un anume ... ADÍCĂ adv . 1. Și anume ... CÁMBIE , cambii , s . f . Act , document prin care cel care - l semnează se obligă să plătească necondiționat , la un anumit termen și într - un anume ... PERSOÁNĂ , persoane , s . f . 1. Individ al speciei umane , om considerat prin totalitatea însușirilor sale fizice și psihice ; ființă omenească , ins . 2. ( În sintagmele ) Persoană fizică = om considerat ca subiect cu drepturi și cu obligații și care participă în această calitate la raporturile juridice civile . Persoană juridică ( sau morală ) = organizație care , având o alcătuire de sine stătătoare și un patrimoniu propriu în vederea îndeplinirii unui anume scop admis de lege , este subiect cu drepturi și cu obligații , deosebit de persoanele fizice care intră în componența ei . 3. Categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume ( personal , reflexiv , posesiv , de întărire ) , prin care se indică vorbitorul , interlocutorul și orice obiect , deosebit de vorbitor și de interlocutor ; fiecare dintre formele flexionare ale verbului și ... de ață cu ajutorul unui ac . 2. A broda . 3. ( Med . ) A împreuna ( cu un fir de mătase , de intestin preparat anume etc . și ... importată din Orient , întrebuințată pentru a parfuma încăperile . CÚRSĂ^2 , curse , s . f . 1. Dispozitiv de diferite forme pentru prinderea animalelor sălbatice ; teren anume pregătit pentru ca animalul care pășește în limitele lui să fie prins ; capcană . 2. Fig . Mijloc viclean pentru a prinde pe cineva spre ... sau pentru a - i face rău ; uneltire , manevră . CÚRSĂ^1 , curse , s . f . 1. Distanță parcursă regulat de un vehicul pe același itinerar și conform unui orar stabilit . 2. Distanță parcursă de o piesă între punctele extreme într - o mișcare rectilinie alternativă . 3. ( Fam . ) Drum , alergătură . 4. ( Sport ) Întrecere ... ... NÍȘĂ , nișe , s . f . 1. Adâncitură ( dreptunghiulară , în formă de arcadă etc . ) anume lăsată într - un zid , în peretele unei sobe , la o mobilă etc . , în care de obicei se așază obiecte decorative , obiecte de uz casnic etc ... peretele unei galerii de mină sau al unui tunel , care servește pentru adăpostirca lucrătorilor în timpul execuției unor lucrări periculoase sau la trecerea trenului , precum și pentru depozitarea unor materiale . 4. Construcție specială în formă de dulap sau de cameră , cu pereții de sticlă , legată de un coș de evacuare și ... |
||