|
|
||
Vezi și:ȚĂRÂNOS,
MUȘUROI
... Mai multe din DEX...
ȚĂRÂNĂ - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ȚĂR?NĂ, (2) țărâne, s.f. 1. Pământ sfărâmat mărunt. ** Pământul cu care se acoperă sicriul, cu care se umple groapa, mormântul. * Expr. Fie-i țărâna ușoară! = (formulă folosită când se vorbește despre un mort) odihnească-se în pace! Praf și țărână = nimic. ** Stratul de la suprafață (sau de la mică adâncime) al pământului. * Expr. A se așterne țărânii = a se întinde la pământ. 2. Fig. Trup neînsuflețit, oseminte; rămășițe pământești. [Var.: (reg.) ț?rnă s.f.] - Țară + suf. -ână.Sursa : DEX '98 țărână s. f., g.-d. art. țărânei; (rămășițe pământești) pl. țărâneSursa : ortografic ȚĂRÂN//Ă f. 1) Sol fărâmițat. * Fie-i \~a ușoară formulă folosită la înmormântare. 2) fig. Rămășițe ale unei ființe după moarte. 3) Strat superior al scoarței terestre. [G.-D. țărânei] /<lat. terrinaSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ȚĂRÂNĂRezultatele 1 - 10 din aproximativ 136 pentru ȚĂRÂNĂ. Alexandru Macedonski - Psalmi moderni ... Alexandru Macedonski - Psalmi moderni Psalmi moderni de Alexandru Macedonski Cuprins 1 I - Oh! Doamne 2 II - Țărână 3 III - Iertare 4 IV - Dușmanii 5 V - Zburam 6 VI - Și-au zis... 7 VII - Cât am trudit... 8 VIII - Eram 9 IX - N ... a murit, Și a mea inimă a-nghețat... Am fost un cântec care trece Și sunt un cântec încetat. II - Țărână Țărână — suntem toți țărână, E de prisos orice trufie... Ce-a fost, în veci are să fie... Din noi nimic n-o să rămână. Zadarnic falnice palate ... nu s-amână. Despoți, cu frunți încoronate, Poeți, cu harpe coronate, Filozofi, oameni de știință, Păgâni, vestiți prin necredință, Nici o pieire nu s-amână... Țărână, suntem toți țărână. III - Iertare Iertare! Sunt ca orice om M-am îndoit de-a ta putere, Am râs de sfintele mistere Ce sunt în fiecare ... ... alege totdeauna clipa nimerită în care să-și verse prinosul. Scuturându-și penele, un tril de mulțumire izvorî din gușa ciocârliei. Apoi se dezlipi de țărână și, pâlpâind din aripi, se înălță. Aerul parcă se rumenise. Oglinda cerului poleia pământul. Încă o bătaie de aripi. Mai sus! Slab de tot i ... n vreme ce, smulgându-se, nebun de fericire, glasul se-nalță singur, tremurător și dumnezeiesc de dulce, în înalt, trupul cade ca un bulgăre de țărână Ion Heliade Rădulescu - Prolog la serbarea numelui preaînălțatului nostru domn Alexandru D. Ghica 18 ... pe rând neamurile în zgomotul slavei și al bucuriei, în vârful strălucirii lor, și m-am uitat pe urmă și la a lor țărână zăcând în tăcerea morții, și mușchiul veacurilor înverzea dasupra faptelor mâinilor lor. Peste monumente și generații am trecut, și am văzut în urmă-mi grămădindu ... în rază, În temniți, pe ruine eu pe vitejii cânt; Păstrez ale lor fapte, fac veacuri să le vază, Fac vie-a lor țărână, dau suflet în mormânt. Cununa ce-am în mână în veci e înverzită, Când vreun prinț o poartă, el s-a-ndumnezeit E ... vrednicit! La voi eu viu acuma, și lira-mi se-ncordează Să cânt vitejii voștri și lumii să-i vestesc; A lor sfântă țărână la glasu-mi înviază, Și faptele lor toate p-urmași însuflețesc. Târgoviștea e templu l-a mea călătorie Și p-ale ei ruine ... Dimitrie Bolintineanu - La piramide ... au concentrat. Și jugul lumii veche măreț a sfărâmat. El este, Bonaparte, sau flacăra divină De care Creatorul formă a lui țărână Așa cum form-un fulger și-un vânt vijelios Și îi aruncă-n aer și urlă furios, Și când se-mplină aste proiecte-adânci, sublime ... Alexandru Macedonski - Filozofia morții Alexandru Macedonski - Filozofia morţii Filozofia morții de Alexandru Macedonski Toast purtat la un banchet Eu nu voi zice Morții c-o voce nențeleaptă ,,Din mersul tău o clipă mai stai și mă așteaptă!" Să-mi dau a mea suflare, oricând, sunt pregătit! În ea e libertatea, și-n viață, e robia... Cu brațele deschise ne-așteaptă Vecinicia... Reintri iar în sânul din care ai ieșit! Ea nu e-ngrozitoare cum unii vor să fie; Privirea sa e lină ca bolta albăstrie. În ea se oglindește întregul Nenceput! Pe granița lumească e-o poartă triumfală, Și flacăra din preajma-i de patime ne spală, Iar sufletele noastre le curăță de lut! De s-află vreun spirit lipsit de-a ei credință! Atunci e demn de viață și demn de suferință! A nu mai fi-nsemnează a nu mai suferi! Pe legea mea! Mi-e silă să dorm, să beau și iară Să-ncep același lucru din zi și până-n seară, Să pot trăi, nu însă, să pot a și muri! Dar ce e după moarte?... Mai este altă viață Când sângele s-oprește de frigul ce-l îngheață?... Un ... ... de marmoră mari sub care zac atâți legionari, iată Hinovul; — în el s-ascunde potopul de secoli ce-a curs. Călcând această țărână mută, văd ce nu vedeți voi umbrele-acelor eroi ai căror urmași suntem noi; și stând în valea tăcută, îmi râd de ritm și de ... Alexandru Macedonski - La harpă ... noaptea fără lună Alunecă pe harpe suflări dumnezeiești, Tresare-n valuri marea și vântul le îngână Și scuturând de pe-aripi a traiului țărână Călcăm peste oricare necazuri pământești. VI Ați auzit vreodată șoptind printre ruine Acele voci multiple ce nasc de taină pline Ciocnindu-se de bolta arcadelor ... Alexandru Vlahuță - Dormi în pace Alexandru Vlahuţă - Dormi în pace Dormi în pace de Alexandru Vlahuță Dormi, iubito, dormi în pace. N-am venit să-ți tulbur somnul, Nici să plâng... La ce-am mai plânge pe-adormiții întru Domnul! Am venit să cuget. Uite, nicăiri nu pot mai bine Gândurile să-mi desfășur, și să stau la sfat cu mine În mai bun răgaz. Aicea, simt că-s mult mai înțelept, Ș-ale lumii toate parcă le văd limpede și drept. Cât de clare mi se-nșiră toate din trecut, în minte, Când de-a crucii muche rece îmi lipesc tâmpla fierbinte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . E uscat-acuma țărna ce te copere, și mie Parcă tot nu-mi vine-a crede că ești dusă pe vecie. Uneori te țin departe și mă-ntreb de ce nu-mi scrii... Dornic căutând în cale-ți, parcă tot aștept să-mi vii. A, cât de pustie-i lumea și viața fără tine! Câteodată, stând aicea, la mormântul tău, îmi vine Ca o furie nebună. Ș-aș voi atunci, aproape, Față-n faț-acolea, lângă piatra astei triste groape, Să-mi descind-acela care, cu puternica lui dreaptă, Lumile le cârmuiește, și-n văzduh ... Alphonse de Lamartine - Poetul murind Alphonse de Lamartine - Poetul murind Poetul murind de Alphonse de Lamartine Traducere de Ion Heliade Rădulescu - 1866 A vieții mele cupă se sparse încă plină, În lungi suspine viața-mi se duce și declină Nici lacrimi, nici suspinuri n-o pot întârzia! În bronzul ce mă plânge în sonuri precurmate A morții mână rece ultima-mi oră bate. Să gem oar'? sau mai bine să caut a cânta? Să cânt, căci al meu suflet e încă p-a mea liră; Sa cânt, căci mie moartea ca lebedei inspiră Pe țărmuri d-o-altă lume un grid melodios. Semn bun acesta este, și geniul mi-l face. De este-al nostru suflet amor, cerească pace, Un cânt divin dar fie adio d-aci jos. În spargerea sa lira răsună mai sublimă, În stingerea sa lampa dodată se reanimă Și d-o lumină vie străluce, și s-a stins; Lebăda vede cerul la ultima sa oară; Și omul, singur omul, el numai se coboară Să-și numere trecutul, de doruri reîmpins! Și ce sunt aste zile ce omul le imploră? Un soare și alt soare, o oră ș-altă oră, Și ... Alphonse de Lamartine - Războiul ... steag îndrăgit Murind, după el privește, după dânsul e mâhnit. Moartea după-ntâmplări zboară în drumul său grozăvos Unul piere-ntreg cu totul, altul, în țărână jos, Ca un trunchi a cărui ramuri de secure cad trosnind, Ale sale mădulare-și vede în bucăți sărind, Care, târându-se încă ... Antim Ivireanul - Cuvânt de învățătură la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos Antim Ivireanul - Cuvânt de învăţătură la Naşterea Domnului nostru Iisus Hristos Cuvânt de învățătură la Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos de Antim Ivireanul Că nu pre îngeri cândva au luat, ci sămânța lui Avraam au luat, zice fericitul Pavel în 2 capete cătră evrei. Doao firi mai alĂ©se și mai de cinste au făcut Dumnezeu, adecă cea îngerească și cea omenească; căci că pre înger și pre om i-au făcut Dumnezeu după chipul său, precum zice la capul cel dintâi al Facerii: Să facem om după chipul nostru și după asămânare. Însă nu pentru trup, ci pentru suflet iaste făcut omul după chipul lui Dumnezeu, căci că Dumnezeu nu are trup, ci iaste duh, după cum zice Hristos: Duh iaste Dumnezeu. Îngerul încă iaste duh, că așa zice prorocul David: Cela ce face pre îngerii săi duhuri. Și sufletul omului iaste duh, că iarăș acestaș proroc zice: Lua-vei duhul lor și să vor sfârși și în țărâna sa să vor întoarce. Dumnezeu iaste nevăzut, îngerul iaste nevăzut și sufletul omului iaste nevăzut. Dumnezeu iaste nemuritoriu, îngerul iaste nemuritoriu și sufletul omului iaste nemuritoriu. Dumnezeu are înțelĂ©gere și voe, îngerul are înțelĂ©gere și voe și ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ȚĂRÂNĂRezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru ȚĂRÂNĂ. ... ȚĂRÂNÓS , - OÁSĂ , țărânoși , - oase , adj . ( Despre pământ ) Farâmicios ; afânat . - Țărână MUȘURÓI^1 , mușuroaie , s . n . 1. Moviliță formată din țărâna pe care o aruncă la suprafața solului furnicile , cârtițele etc . când își sapă coridoarele subterane ; p . ext . grup de furnici care locuiesc într - un furnicar ; furnicar . 2. Grămadă de pământ adunată la rădăcina unor plante pentru a le sprijini , a le feri de vânt , de îngheț sau pentru ale favoriza dezvoltarea . 3. ( Urmat de determinări ) Grămadă ( mică ) . 4. ( Reg . ) Ridicătură mică de pământ ; movilă , deal . [ Var . : ( înv . și reg . ) moșinói , moșirói , moșorói , moșurói , mușinói , mușirói , mușunói s . n . ] MUȘUROÍ^2 , mușuroiesc , vb . IV . Tranz . A îngrămădi pământ la rădăcina unei plante , pentru a o proteja sau pentru a favoriza dezvoltarea |
||