|
|
||
|
Vezi și:NEMȚEȘTE,
NEMȚEAN,
NEMȚIME,
NEAMȚ,
ȘOACĂȚ,
NEMȚEANCĂ,
NEMȚESC,
NEMȚIȘOR,
NEMȚIE,
NEMȚOAICĂ,
NEMȚOFIL
... Mai multe din DEX...
- NEAMȚ - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru - NEAMȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 134 pentru - NEAMȚ. George Coșbuc - Cetatea Neamțului George Coşbuc - Cetatea Neamţului Cetatea Neamțului de George Coșbuc Sunt cu ceară picurate Filele-n bucoavna mea, Dar citesc, cum pot, în ea. Spune-acolo de-o cetate Care Neamțul se numea Și-au zidit-o, spune-n cronici, Nemți, germani sau teutonici. E ruină azi de veacuri. Unde-o fi? Vezi asta-i greu! Cine credeți că sunt eu Ca să știu atâtea fleacuri! Cui va ști, îi dau un leu. Zici că afli-n cărți de școală? Aș! Rămâi cu mâna goală. Deci, în ceasul dimineții, Când prânzesc acei ce au, În cetate-aici erau, Lângă comandantul pieții, Toți străjerii și-așteptau, Povestind și-ntinși pe iarbă, Chisălița să le fiarbă. Dar, pe când Guzgan răstoarnă Mămăliga din ceaun, Din clopotniță Tăun Sun-afurisit din goarnă. Unu-i strigă: Ești nebun! Altul: Ce-ai tu dacă strigă? I-o fi dor de mămăligă. Dar se-ntorc spre zid plăieșii; Văd pe șes un nor de oști. Măi Istrate, tu-i cunoști: Turcii sunt? Ba, parcă leșii, Vin încoace. Păi, sunt proști? Bat și ei cel drum, ca mânzul, Să ne strice nouă prânzul. Leși erau. Sobiesky-vodă Rătăci p-aici prin văi, Căci pe-atunci era la ... Alexei Mateevici - La noul-Neamț ... Alexei Mateevici - La noul-Neamţ La noul-Neamț de Alexei Mateevici (Clipe trăite) Clopotnița înaltă domnește-mprejurimea Tihnitei mănăstiri, Și plopii de la Nistru privesc în adâncimea Măreței oglindiri. Intrăm. Portarul-frate ne ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului Calistrat Hogaş - În Munţii Neamţului În Munții Neamțului de Calistrat Hogaș 1912 A doua parte din volumul "Pe drumuri de munte" Cuprins 1 FLORICICA 2 SPRE NICHIT 3 PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ 4 SINGUR 5 LA TAZLĂU FLORICICA De astă dată, mă hotărâi să plec călare și, fiindcă era asupra iarmarocului de la Duminica Mare, rugai pe prietenul meu Tasache Crăcăuanu, cel mai vestit hipolog sau, mai bine zis, geambaș de pe vremuri, să-mi închipuie un cal potrivit pungii mele și țintei ce urmăream. Astfel, spre seara mai sus-pomenitei sfinte duminici, numai ce-l văd pe Tasache al meu intrând în ogradă și ducând de dârlogi un soi de dihanie, pe care cu un prisos de bunăvoință ai fi putut-o lua drept cal. — Bine, măi Tasache, zisei eu ieșindu-i înainte și de-abia stăpânindu-mi râsul, da de unde dracu ai prins tu dihania asta și mi-o vâri în ogradă cu atâta ifos? — De unde? Ia, din iarmaroc, după ce am dat 50 de lei unui român de la munte. — Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot; da ce vrei să fac eu cu mâța ... Ion Luca Caragiale - Politică înaltă ... scurt, ca să-l amețesc, zic: - Disconto-Gesellschaft! - Cum? - Disconto-Gesellschaft! Ai auzit dumneata de Disconto-Gesellschaft? - Nu! tot american e? - Nu - zic eu - e neamț. - Ei și, ce treabă are neamțul să se amestece? - Știu eu? - Și atunci? - Atunci americanul a înțeles cum merge șiretenia, și, se zice ... Radu Greceanu - Începătura istoriii vieții luminatului Radu Greceanu - Începătura istoriii vieţii luminatului Începătura istoriii vieții luminatului și preacreștinului domnului Țării Rumînești, io Costandin Brîncoveanu Basarab-voievod, dă cînd Dumnezeu cu domniia l-au încoronat, pentru vremile și întîmplările ce în pămîntul acesta în zilele măriii-sale s-au întîmplat de Radu Greceanu Cuprins 1 Cap. I 2 Cap. II - Pentru domnia lui Șărban-Vodă, unchiul mării-sale, cîți ani au domnit și de moartea lui 3 Cap. III - Cum, după moartea lui Șărban-vodă, toată boierimea s-au strînsu la Mitropolie de au făcut sfat pentru alegirea de domnie 4 Cap. IV - În ce chip rădicarea și înălțarea domniei au fostu lui Costandin-vodă 5 Cap. V - Cum, după ce s-au așăzat domnu, au trimis boiari în toate părțile, pre unii la Poartă, pre alții la pașa serascheriul, ce era cu oști la Baba, pre alții la hanul, de ș-au făcut toate isprăvile domniei 6 Cap. VI - Cum au venit domnului poruncă de la împărăție în anul dentîi al domniei de s-au dus la Cerneți cu cîtăva oaste într-ajutor oștilor turcești, ce era acolo și de alte porunci ce era a face, și cum venirea nĂ©mților s-au ... Ștefan Octavian Iosif - Eroul de la K%C3%B6niggr%C3%A4tz ... mare ne-am pornit, Și-n țara Praisului [1] , aproape De Cîne-Creț [2] , m-am pomenit. Chitea p-acolo să mă-ngroape Al naibii neamț... Dar ți-ai găsit ! Umblam fugar de-o săptămînă Prin codrii Praisului, flămînd ! Și uite-așa... Stam într-o rînă Subt un stejar și, îngînînd ... Ion Luca Caragiale - O invenție mare ... auiala din urmă a acioaii. Atunci a intrat tipa-tipa în cetate și numaidecât a și-ntâlnit pe un neamț c-o barbă lungă pân la brâu. “Guten Abend! - Guten Abend! - Wie geht's? wie steht's, Herr von Gutenberg?â€� (Vezi dumneata, Aghiuță ... Emil Gârleanu - Ochiul lui Turculeț ... hârtii de pe un raft, trimițându-le să zboare până jos. Câteva cucoane ce erau înăuntru se făcură nevăzute. M-am îndreptat către stăpân, un neamț gros cu ochelari, pe care-l cunoșteam, și i-am spus să-i puie băiatului un ochi. Turculeț se apropie și adăugă sfătuitor: — Da ... Ion Luca Caragiale - Epigrame (Caragiale) ... încheie pledoaria: „Putem zice, Onor. Curte, punând pe Cuza de o parte și pe Teleor de alta, iar pe neamțul la mijloc, că bietul neamț Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 Mihail Kogălniceanu - Bătălia de la Războieni şi pricinile ei, 26 iulie 1476 Bătălia de la Războieni și pricinile ei, 26 iulie 1476 de Mihail Kogălniceanu Una din bătăliile cele mai însemnate din istoria Moldaviei este negreșit lupta eroică de la Războieni, între moldoveni sub Ștefan cel Mare și între otomani sub padișahul Mohamed II. Doi scriitori au tratat această bătălie, domnul Cantemir și aga Asachi; însă și unul și altul s-au înșelat în mai multe locuri. Cel dintâi zice că Ștefan cel Mare a domnit de la 1390 până la 1504, adică 114 ani, pretinde că lupta de la Războieni s-a întâmplat la 1390, în vremea împăratului Baiezit I, pe care-l amestecă cu Mohamed II [2]. Dl aga G. Asachi, cunoscând foarte bine anacronismul lui Cantemir, a căutat să-l dezvinovățească făcând din Baiezet I, dând, cum se vede, toată greșala asupra tipografului, care în loc de II a pus I; însă dumnealui iarăși au văzut că Baiezit II a venit în Moldavia de abia la anul 1484; și, dar, d [umnea] lui a scimbat epoha bătăliei și de la 26 iulie 1476 d [ ... Constantin Negruzzi - Eu sunt român... ... Constantin Negruzzi - Eu sunt român... Eu sunt român... [1] de Constantin Negruzzi Francez, Neamț, Rus, ce firea te-a făcut, Pământul tău e bine-a nu uita; Oricui e drag locul ce l-a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru - NEAMȚRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru - NEAMȚ. ... Ca nemții , în felul nemților ; în limba germană . 2. ( În legătură cu verbul " a se îmbrăca " ) După moda occidentală ; p . ext . ( pop . ) orășenește . - Neamț ... NEMȚEÁN , - Ă , nemțeni , - e , s . m . , adj . 1. S . m . Persoană născută și crescută în județul Neamț . 2. Adj . , s . m . ( Locuitor ) din județul Neamț . - Neamț ... NEMȚÍME s . f . ( Rar ; colectiv ) Mulțime de nemți ; totalitatea nemților ; nemție ( 2 ) . - Neamț NEAMȚ ȘOÁCĂȚ , șoacăți , s . m . ( Fam . ) Calificativ injurios dat străinilor , în special ... NEMȚEÁNCĂ , nemțence , s . f . Femeie născută și crescută în județul Neamț ... este făcut după moda occidentală ; p . ext . ( pop . ) orășenesc . 3. S . f . art . ( Reg . ) Numele unui dans popular ; melodie după care se execută acest dans . - Neamț ... erbacee din familia ranunculaceelor , cu frunze divizate și cu flori de obicei albastre , prevăzute cu un pinten ( Delphinium ) ; plantă care aparține uneia dintre aceste specii . - Neamț ... NEMȚÍE s . f . 1. ( Reg . ; în construcții prepoziționale ) Limba germană . 2. ( Rar ) Nemțime . - Neamț ... NEMȚOÁICĂ , nemțoaice , s . f . Femeie care face parte din populația de bază a Germaniei sau este originară de acolo ; germană . - Neamț ... NEMȚOFÍL , - Ă , nemțofili , - e , s . m . și f . , adj . ( Rar ) Germanofil . [ Var . : neamțofíl , - ă s . m . și f . , adj . ] - Neamț |
||