|
|
||
|
Cuvântul ADÂNCITURA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: ADÂNCITURĂ Vezi și:ADÂNCĂTURĂ, ADÂNCIME, ADÂNCITURĂ, BALTĂ, BULBOANĂ, CALCIO-VECCHIO, CANELURĂ, CARPEN, CAVITATE, CONCAV, CONCAVITATE ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului ADÂNCITURA: ADÂNCITURĂ.
ADÂNCITURA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ADÂNCITÚRĂ, adâncituri, s.f. Parte adâncită, scobită a unei suprafețe; scufundătură. [Var.: adâncătúră s.f.] - Adânci + suf. -tură.Sursa : DEX '98 Adâncitură ≠ ridicăturaSursa : antonime ADÂNCITÚRĂ s. 1. adâncătură, cufundătură, scobitură, scufundătură, (pop. și fam.) scofâlcitură, (înv. și reg.) scorbelitură. (\~ a solului.) 2. v. scobitură. 3. scobitură, (pop.) găvan, (reg.) leafă. (\~ unei linguri.) 4. v. gaură. 5. v. nișă.Sursa : sinonime adâncitúră s. f., g.-d. art. adâncitúrii; pl. adâncitúriSursa : ortografic ADÂNCITÚR//Ă \~i f. Parte adâncă sau concavă a unei suprafețe. /a adânci + suf. \~iturăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ADÂNCITURARezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru ADÂNCITURA. Alexandru Macedonski - Rondelul ticăloșilor Alexandru Macedonski - Rondelul ticăloşilor Rondelul ticăloșilor de Alexandru Macedonski Istovite târâturi Trec aproape-n pielea goală. -- Poartă negre-adâncituri Pe sub ochii lor de smoală. Pe neghiobi îi bagă-n boală, Schimbă-n robi pe cască-guri. -- Istovite târâturi Trec aproape-n pielea goală. La Montmartre e răscoală Când, din craci făcând figuri, Cu murdare strâmbături Dau pe față ce-au sub poală, Istovite Emil Gârleanu - Gândăcelul Gândăcelul de Emil Gârleanu Cum venise pe lume, nici el nu-și dădea seama. S-a trezit ca dintr-un somn și parcă era de când pământul. Nu simțise nici durere, nici bucurie. Și mult își muncise gândul cum răsărise, și-al cui era? Mic cât un fir de linte, mișca piciorușele fragede și ocolea, de pe margini, frunzișoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub umbra răcoroasă și dădu buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc și îndrăzni: deschise ochișorii mai mult, mai tare, mai mari, îi deschise în sfârșit bine-bine și privi în sus. Se făcuse parcă mai mititel decât fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc și albastru se dezvelea cerul! Și ce minune! cu ochișorii lui mărunți, cât niște fire de colb, îl cuprindea întreg. Și ce întunecime, câtă umezeală sub frunzișoara lui. Ce căutase dânsul acolo? Iar din mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur aprins arunca văpăi. Tresări. Era el altul? Piciorușele nu mai erau ale lui de scânteiau așa? Și mai era îmbrăcat în aur! Căci ... Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă Mihai Eminescu - La curtea cuconului Vasile Creangă La curtea cuconului Vasile Creangă de Mihai Eminescu Pe când țara de jos a Moldovei e semănată numai de coline care, arate primăvara, par, cu brazdele lor răsturnate în soare, niște mușunoaie mari și negre, în țara de sus colinele devin dealuri și văile -r âpe. Cei dintâi înalță coaste albe și neroditoare de lut, pin râpile adânci cresc ierburi mari și nepăscute, pietre grunțuroase dar fără consistență se văd clădite ca pereți în huma cenușie și umedă și prin adâncituri de bălți și pâraie leneșe se așează pe grunzurii pământului o salitră albă și strălucitoare ca bruma. Spata dealurilor e adesea întinsă, șeasă ca palma și de o productivitate mare și regulată, de aceea adevăratul grânar al Moldovei rămâne țara de sus. În văi și deasupra râpilor neroditoare stau risipite satele, pe planul dealurilor, arătura. O deosebire de la această regulă face însă valea Siretului și a Sucevei care, prin perspectiva sa frumoasă, prin mândra depărtare a dumbrăvilor sale și prin acea întinsoare molatecă și strălucită sub o boltă ce pare menită a fi etern albastră, pare un rai pământesc. Pe valea Siretului, ... Alecu Russo - Piatra Teiului Piatra Teiului (Legendă) de Alecu Russo Fragment dintr-o călătorie în Munții Moldovei Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V I Mulți dintre compatrioții noștri s-au dus, se duc și se vor mai duce poate în străinătate. Călătoria e un lucru frumos și bun, care ne dezvăluie, cu mult mai bine decât cărțile, viața intimă a civilizațiilor. Puțini sunt care să nu fi măsurat geometricește lungimea Praterului, de la cea din urmă casă de pe Jägerzeile până la rotondă; care, oricât de încăpățânat le-ar fi fost tactul lor muzical, să nu fi simțit fără voie piciorul lor drept bătând măsura, pe când ascultau pe Wasser-glaus, pe o frumoasă lună plină, unul din acele dulci valsuri ale lui Lanner ori Strauss, care leagănă într-o ușoară somnie bătrâna și molatica Vienă. Foarte mulți dintre tinerii noștri, întorși la căminul părintesc, vorbesc despre întâmplările pe care Italia le-a semănat în calea lor, și amintirile acestea sunt ca o palidă răsfrângere a parfumului frumosului ei soare. Care dintre noi n-are la îndemână o anecdotă auzită la Paris, o aventură la Viena, o ... Calistrat Hogaș - Amintiri dintr-o călătorie Calistrat Hogaş - Amintiri dintr-o călătorie Amintiri dintr-o călătorie de Calistrat Hogaș Prima parte din volumul „Drumuri de munteâ€�. Apare în 1912. Cuprins 1 SPRE MÂNĂSTIRI 2 DE LA VĂRATIC LA SĂCU 3 LA AGAPIA 4 SPRE PIPIRIG 5 HĂLĂUCA 6 ÎN VALEA SABASEI 7 PE ȘEȘTINA 8 JUPÂNEASA ZAMFIRA 9 ION RUSU 10 UN POPAS SPRE MÂNĂSTIRI Orice călătorie, afară de cea pe jos, e după mine o călătorie pe picioare străine; a avea la îndemână cupeaua unui tren, roatele unei trăsuri sau picioarele unui cal înseamnă a merge șezând și a vedea numai ceea ce ți se dă, nu însă și tot ce ai voi. Iată pentru ce eu și tânărul meu tovarăș de călătorie ne hotărârăm a merge pe jos peste munți și în răgaz, de la Piatra pân' la Dorna, lăsând la o parte drumul mare. În ziua de șase iulie eram gata; cu alte cuvinte, aveam toate trebuincioasele de drum așezate în o boccea de forma unei raniți soldățești, legate la spate prin ajutorul unor curele ce se încrucișau pe pieptul nostru: la șoldul stâng câte un revolver, în dreapta câte un baston sănătos, ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ADÂNCITURARezultatele 1 - 10 din aproximativ 46 pentru ADÂNCITURA. ... ADÂNCĂTÚRĂ s . f . v . adâncitură ADÂNCÍME , adâncimi , s . f . 1. Faptul sau însușirea de a fi adânc ; distanță de la suprafața sau de la gura unei adâncituri sau ape până la fundul ei ; ( concr . ) parte adâncă , adâncită ; adânc , afunzime . 2. ( Concr . ) Loc ascuns , depărtat ; afund , afundătură , afundiș . 3. Fig . Tărie , forță , profunzime , intensitate . Sentiment de o mare adâncime . - Adânc + suf . - ADÂNCITÚRĂ , adâncituri , s . f . Parte adâncită , scobită a unei suprafețe ; scufundătură . [ Var . : adâncătúră s . f . ] - Adânci + suf . - ... și o faună acvatică specifică ; zonă de luncă inundabilă , cu locuri în care stagnează apa ; p . ext . lac . 2. Apă de ploaie adunată într - o adâncitură ... BULBOÁNĂ , bulboane , s . f . Adâncitură CÁLCIO - VÉCCHIO - VÉCCHIO s . n . Gen de tencuială ornamentală care prezintă asperități și adâncituri pronunțate la suprafață , dând zidurilor un aspect voit arhaic . - Cuv . CANELÚRĂ , caneluri , s . f . 1. Șanț îngust care brăzdează vertical ( sau elicoidal ) corpul unei coloane , al unui pilastru etc . ; șanț pe suprafața pieselor unor mașini , servind la îmbucarea cu alte piese ; nut ( 1 ) . 2. Fiecare dintre adânciturile longitudinale ale trunchiului unui CÁRPEN , carpeni , s . m . Arbore înalt , cu frunze ovale dințate și cu flori grupate în amenți , cu lemnul tare și alb , cu dungi argintii și adâncituri pe trunchi , întrebuințat la construcții și în rotărie ; cărpinar ( Carpinus ... CAVITÁTE , cavități , s . f . Adâncitură ... CONCÁV , - Ă , concavi , - e , adj . Care prezintă o scobitură ; în formă de adâncitură ... CONCAVITÁTE , concavități , s . f . Scobitură , adâncitură Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||