|
|
||
|
Vezi și:CIOCĂNEL,
CIOCĂNAȘ,
PLISC,
CIOCULEȚ,
CALAO,
PESCĂRAȘ,
ȚIGĂNUȘ,
FORFECUȚĂ,
GURGUI,
VULTUR,
AC
... Mai multe din DEX...
AL CIOCULUI - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AL CIOCULUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 45 pentru AL CIOCULUI. Petre Ispirescu - Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei ... Petre Ispirescu - Ţugulea, fiul unchiaşului şi al mătuşei Țugulea, fiul unchiașului și al mătușei de Petre Ispirescu A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un moș și o babă. Ei erau săraci ... un sânge mohorât și cu rea duhoare. Gâlgâia ca dintr-o vacă. Acestea erau fetele zmeoaicei, care voiau să otrăvească pe Țugulea, feciorul moșului și al mătușei. Mergând ei împreună, Țugulea zise fraților săi: - Ia uitați-vă, fraților, de vedeți ce este, că nu știu ce mă dogorește. - Ce să fie ... Vasile Alecsandri - Legenda ciocârliei ... meu mire! Pleca-voi, ah! pleca-voi, luând urmele tale, Să te-ntâlnesc ferice, să te culeg în cale, Să fii al meu și numai al meu, o! mândre soare, Să nu mai plâng de moarte când tu săruți o floare, Căci te urăsc atunce... cu dragoste și dor, Și văd ... Graur își încetează zborul, Nemaiavând pământuri să bată cu piciorul, Iar Lia se coboară cu grabă de pe cal Și merge de se pune pe-al mării verde mal, Privind cu dor la raiul din fundul depărtat Pe care se ridică al soarelui palat. Pe unde-ți merge gândul, stăpâna mea iubită? O-ntreabă glasul umbrei de cale obosită. Ah! dragă surioară! duioasa Lia zice, Zărești în ... mie!... ah! calul meu nu poate Să calce și pământul, și mările să-noate! Stăpână! zice Graur, ce nu pot eu pe lume O poate al meu frate, născut pe-a mării spume. Cum zice, cum nechează... Din marea cea profundă O volvură se-nalță și iese-un cal ... ești tu fată, precum te-arată glasul, Pe urma ta ușoară întoarce-ți iute pasul Și piei din aste locuri neatinse și curate, Domnite de- ... Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie ... vioi ? Noi iscodim trecutul searbăd, ori viitorul îndoios, Și-n viața noastr-atît de tristă Rîvnim mereu ce nu există, Și cel mai dulce cânt al nostru e plînsul cel mai dureros. Și chiar de-am fi străini de rele, de-am rămînea de-a pururi prunci, Și-n ... ... de untdelemn găurite și în special arșice, pe cari apoi le mănâncă împreună, după miezul nopții, în tăcerea cea mai sinistră... Grummer are și un cioc de lemn aromatic... Fire închisă și temperament bilios, stă toată ziua lungit sub tejghea, cu ciocul vârât într-o gaură sub podea... Cum intri la ... te face să alergi afară în stradă, urlând de durere. Algazy, care are mai totdeauna neplăceri și discuții cu clienții, din cauza acestui procedeu nepermis al lui Grummer, iese în goană după tine, te poftește înapoi și, spre a-ți lua meritata satisfacție, îți dă dreptul - dacă ai cumpărat ... bășica lui Grummer, în timp ce acesta dormea... Dezesperat, a doua zi, Grummer - rămas fără bășică singur pe lume - luă pe bătrân în cioc și, după apusul soarelui, îl urcă cu furie pe vârful unui munte înalt... O luptă uriașă se încinse acolo între ei și ținu toată noaptea ... nume. În tot cazul, ne permitem a crede că numele de Algazy sau Grummer, după imaginile ce trezesc prin muzicalitatea lor specifică - rezultat al impresiunii sonore ce produc în ureche - nu par a corespunde aspectului, dinamicii și conținutului acestor doi simpatici și distinși cetățeni așa cum îi ... Ion Heliade Rădulescu - Corbul și vulpea ... Ion Heliade Rădulescu - Corbul şi vulpea Jupân corbul câștigase Din negoțul ce-apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O cam șterge de p-acasă, Și ieșise la primblare; Iar bunul miros ce are D-ici, de colo ... Corbul, îngâmfat în sine, Nicidecum nu-i veni bine Ca vulpea să-l socotească De mut sau să mi-l vorbească Că e prost l-al său cântat. Lungi gâtul, căscă ciocul Și-ncepu a croncăi. Cașul căzând, vulpea-aci, Cântărețul păți jocul. "Jupân corb, precum se vede, Minte ... Jean de La Fontaine - Corbul și vulpea ... Jean de La Fontaine - Corbul şi vulpea Jupân corbul câștigase Din negoțul ce-apucase Un bun chilipir de caș, Și cu dânsu-n cioc se duse P-un copac, unde se puse Ca un om l-al său sălaș. Vulpea, ca o jupâneasă, O cam șterge de p-acasă, Și ieșise la primblare; Iar bunul miros ce are D-ici, de colo ... Corbul, îngâmfat în sine, Nicidecum nu-i veni bine Ca vulpea să-l socotească De mut sau să mi-l vorbească Că e prost l-al său cântat. Lungi gâtul, căscă ciocul Și-ncepu a croncăi. Cașul căzând, vulpea-aci, Cântărețul păți jocul. "Jupân corb, precum se vede, Minte ... ... Cincinat Pavelescu - Corbii Corbii de Cincinat Pavelescu Dlui C. Pariano O! corbi siniștri, vă iubesc; Voi, ce pe-al iernii alb lințoliu Cădeți în stoluri ce-ngrozesc Ca niște pete mari de doliu! În fracurile voastre negre De ciocli aveți ceva de gală, Și ... e simbolic; E doliul ce-ndurător Purtați victimelor căzute Sub ciocul vostru hrăpitor. Chiar Edgar Poe, în cinstea voastră, A scris balada-ntunecată Al cărei laitmotiv e tristul Și-ngrozitorul: niciodată! O, corb sinistru, al meu suflet Scârbit de lupte și de jale E-atras de doliul sarcastic Ce-l poartă aripile tale! Și-aș vrea pentru-a scăpa ... ... Cea, Duman, tată! Ei îl ascultă ca niște copii; și, mereu, dâra neagră a brazdei se deapână de la un capăt la altul al lanului ca pe un mosor. Se luminează încet, încet, în pas cu boulenii parcă. E liniște. Un stol de grauri se lasă, pieziș, în apropiere ... coarne, că puterile stăpânului au mai slăbit: — Hăis, Joian, tată! Iar la glasul lui, răspunde, ca din niște dumbrăvi înflorite în adâncuri, ciripitul gâdilitor al ciocârliei... E cald. Pământul parcă fumegă. Grumazul lui Duman prinde să lucească de sudoare; jugul îl frige. Și din urmă glasul mai mâniat al stăpânului îl zorește: — Hai, Dumane, hai! Boii nu trag nici mai tare, nici mai încet; căci cunosc ei cuvântul nerăbdător și necăjit al stăpânului. Pășesc liniștiți, înțelepțește, și în ochii lor cuminți și negri parcă se răsfrânge și mai tare fața neagră a pământului scormonit de ... dreptul dinainte, în copita căruia i-a intrat un piron mai acum câtăva vreme. Îi e sete. Dar din urmă glasul aspru acum al stăpânului nu-i dă răgaz. Bouleanul e deprins, mai așteaptă încă ceva; și nu întârzie mult: o vargă i se așterne pe spate, lăsând o ... ... limpezile safire ale ochilor, potrivnicul îl privea pe dedesubtul foii mari deschise, în lături, făcîncîu-se că nu-l vede, și cetea înainte interesantul cotidian al cărui partizan era. În umbră însă, de multe ori, lăsîndu-și jurnalul pe genunchi, mîna lui păroasă de asasin la orice țipăt strident se crispa ... de bătrînețe și cu creasta lăsată pe o ureche, perzîndu-și penele în zborul lui necontenit și fără de astîmpăr, el singur, ca un păstrător al datinilor și al obiceiurilor, nu se putea împăca cu noua stare de lucruri. Ce era omul acesta ce răsărise așa pe neașteptate în casă, cine era acel ce ... și zborul, — și ofta prelung, deschizîndu-și arare licăritorul iris de aur subt greaua pleoapă... Într-un amurg însă, cum adormise pe un ram al candelabrului, o lumină vie îl făcu să se deștepte și un hohot de glasuri îi izbi auzul. Subt lumina prietenoasă ce se răspîndea de subt ... ele ; și așa fiind, ca fascinată, pasărea, luîndu-și zborul din înaltul candelabrului și, în uimirea tuturor celor de față, lăsîndu-se pe pieptul alb al ... ... Alexandru Macedonski - Neron Neron de Alexandru Macedonski Privire-adâncă. Searbăd. Ca cioc de vultur, nasul; Sprâncene arcuite și trase cu compasul; O frunte largă; buze ca veșteji trandafiri; Pe ochi perdea de gene din pleoapele subțiri Ce ... Urmuz - Plecarea în străinătate ... se furișă, neobservat de nimeni, în camera scundă din fundul curții, trecînd la religiunea mozaică. Nu mai avea nici un moment de pierdut. Intrase în al șaptezecelea an al existenței sale, lăsînd în urmă un trecut glorios, și acuma zilele îi erau numărate. Singura dorință ce mai avea era să-și serbeze nunta de ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AL CIOCULUIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 11 pentru AL CIOCULUI. ... CIOCĂNÉL , ciocănele , s . n . Diminutiv al ... CIOCĂNÁȘ^2 , ciocănașe , s . n . ( Pop . ) Diminutiv al lui ciocan ^2 . - Ciocan ^2 + suf . - aș . CIOCĂNÁȘ^1 , ciocănașe , ( 1 ) s . n . , ciocănași , ( 2 ) s . m . 1. S . n . Ciocănel . 2. S . m . Muncitor ... ... PLISC , pliscuri , s . n . 1. Partea anterioară , lunguiață și cornoasă , a gurii păsărilor ; cioc , clonț . 2. P . anal . Capătul ascuțit sau lunguieț , în formă de cioc , al unui obiect ; vârf . 3. Compus : pliscul - cocorului ( sau - cucoarei ) = mică plantă erbacee cu tulpina întinsă pe pământ , cu flori roșii sau albe și cu fructul ... ... CIOCULÉȚ , cioculețe , s . n . Diminutiv al lui cioc ^2 . - Cioc ... CALÁO s . m . Pasăre din Asia și Africa , al cărei cioc ... PESCĂRÁȘ , pescărași , s . m . I. ( Rar ) Diminutiv al lui pescar ( I ) . II. Pasăre de apă cu corpul scurt , cu ciocul lung , conic , cu penajul colorat în tonuri de albastru - verzui ; pescărel ( a ... ... ȚIGĂNÚȘ , țigănuși , s . m . 1. Diminutiv al lui țigan ( I 1 ) ; țigănaș , țigănel . 2. Pasăre de baltă cu picioarele înalte , cu ciocul lung și încovoiat în jos , cu spatele și aripile negre ... ... FORFECÚȚĂ , forfecuțe , s . f . 1. Diminutiv al lui foarfece ; foarfece mic ( pentru tăiat unghiile ) . 2. Pasăre mică , cu penele cărămizii , cu ciocul puternic având vârfurile încrucișate ca niște foarfece ( Loxia curvirostra ) . - Foarfece ... ... GURGÚI , gurguie , s . n . 1. Partea din vârf a opincii , strânsă cu nojițe . 2. Partea mai strâmtă , în formă de cioc , de la gura urciorului ^1 . 3. Vârful sânului ; sfârc , mamelon . 4. Vârful unui deal sau al ... ascuțit și coroiat , cu aripi lungi și cu picioare puternice , cu gheare tari , care se hrănesc cu animale vii și cu stârvuri ; vultan . 2. Stindard al legiunilor romane , înfățișând de obicei un vultur ( 1 ) ; figură simbolică reprezentând un vultur , pe stemele , monedele , pecețile sau steagurile unor țări . 3. ( Art . ) Constelație boreală ... ... Ac de păr . 3. Indicator la unele instrumente de măsură sau în medicină . Ac magnetic . Acul busolei . 4. ( Biol . ) Organ de apărare și de atac al unor animale , în formă de ghimpe sau de vârf ascuțit . 5. Frunză îngustă , ascuțită , caracteristică coniferelor . 6. Compuse : acul - doamnei = plantă erbacee din familia umbeliferelor ... |
||