|
|
||
|
Vezi și:SĂU,
PLAN,
POLARITATE,
DILETANT,
NUTAȚIE,
CONFERINȚĂ,
RĂSPUNDE,
RĂSPUNZĂTOR,
PSIHANALIZĂ,
METROPOLĂ,
CITI
... Mai multe din DEX...
ALE SALE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ALE SALERezultatele 1 - 10 din aproximativ 529 pentru ALE SALE. Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale ... Constantin Stamati - Păgânul cu fiicele sale Păgânul cu fiicele sale de Vasili Andreievici Jukovski Traducere de Constantin Stamati Partea I (Dar amar de acela ce sufletu-și vinde pe trai desfătat) Pe țărm lângă Nistru ... De ce stai pe gânduri? Păgânul De-a iadului chinuri Eu mă tem cumplit. Demonul Oricum, tot ele ție cu a sale schinjuri Îți este gătit. Căci trăind în lume, amar pentru tine, Fiind păcătos, De te vei ucide, tu tot vii la mine, O, om ticălos ... Vicleanul luându-l, plin de bucurie, Pieri nevăzut. Și iată om mare Păgânul ajunge. Cu chip neaflat, Noroc, avuție deasupra lui curge, Izvor ne-ncetat; Ale lui palaturi, de mult aur pline, Și răsfăț domnesc, Iar la a lui masă vinațe străine Nu se mai sfârșesc. În câșligi și ... ivea pe dealuri, Ele se scula De aprindea candeli, smirnă pe oltaruri Și de se ruga. Sânta liturghie cu dulce cântare Ele o serba, Și ale lor versuri în acele oare Spre cer se urca. Cu-aceste rugi sânte și mumele triste Jertfea ne-ncetat A lor rugi smerite ... Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale ... Vasili Andreievici Jukovski - Păgânul cu fiicele sale Păgânul cu fiicele sale de Vasili Andreievici Jukovski Traducere de Constantin Stamati Partea I (Dar amar de acela ce sufletu-și vinde pe trai desfătat) Pe țărm lângă Nistru ... De ce stai pe gânduri? Păgânul De-a iadului chinuri Eu mă tem cumplit. Demonul Oricum, tot ele ție cu a sale schinjuri Îți este gătit. Căci trăind în lume, amar pentru tine, Fiind păcătos, De te vei ucide, tu tot vii la mine, O, om ticălos ... Vicleanul luându-l, plin de bucurie, Pieri nevăzut. Și iată om mare Păgânul ajunge. Cu chip neaflat, Noroc, avuție deasupra lui curge, Izvor ne-ncetat; Ale lui palaturi, de mult aur pline, Și răsfăț domnesc, Iar la a lui masă vinațe străine Nu se mai sfârșesc. În câșligi și ... ivea pe dealuri, Ele se scula De aprindea candeli, smirnă pe oltaruri Și de se ruga. Sânta liturghie cu dulce cântare Ele o serba, Și ale lor versuri în acele oare Spre cer se urca. Cu-aceste rugi sânte și mumele triste Jertfea ne-ncetat A lor rugi smerite ... Nicolae Filimon - Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi ... Nicolae Filimon - Schiţe trase din viaţa şi scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi Schițe trase din viața și scrierile muzicale ale celebrului maestru G. Verdi de Nicolae Filimon Celebrul maestru Verdi, devenind atît de mult popular prin frumoasele sale opere muzicale, socotim că n-ar fi de prisos pentru publicul nostru a avea oarecare noțiuni asupra vieții și scrierilor sale. Luînd de autoritate pe biograful său Bernani, arătăm că el se născu în anul 1814 în orașul Busseto din ducatul de Parma. Părinții lui nefiind ... cu a junei fiice a protectorului său, cu acel angel candid care îl consolase atît de mult prin surîsul și suavele sale mîngîieri în momentele sale de speranță și de descuragiare și în a cării inimă el descoperise prețioasele diamante ale amorului, dînd cu aceasta ocaziunea făcătorului său de bine ca prin astă unire să poată împlini desăvîrșit generoasa sa faptă începută prin înlesnirea educațiunii junelui ... vocile cele mai incomplecte și talentele cele mai limitate, dar prin abilitatea sa scoase dintr-însele cele mai admirabile efecte; iată dar una din calitățile sale ... Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale ... Nicolae Filimon - Schiţă biografică asupra maestrului Bellini şi a operilor sale Schiță biografică asupra maestrului Bellini și a operilor sale de Nicolae Filimon Articol publicat în Naționalul , I (1858), nr. 39, 24 aprilie, p. 149—150, sub semnătura N. Filimon Sicilia, acest locaș al soarelui ... parte-i lui Bellini, împreună cu diploma prin care îl numea maestru de cameră al Academiei Burbonice. După două luni de petrecere în sînul familiei sale și al amicilor săi de adolescință, părăsi pămîntul nașterii sale și se duse la Veneția, unde îl așteptau cu nerăbdare ca să scrie o operă. Dar cu toată silința ce depuse, din multele intrigi ce ... francez. Fanatismul ce produse opera Norma procură lui Bellini onoarea de a compune pentru Teatrul de operă una din cele mai clasice compozițiuni ale sale, pe libretul I Puritani . Înainte însă de a începe scrierea muzicei acestui libret, se puse a studia cu mare atențiune gustul ... doliu Parisul și toată Italia. Cei mai mari artiști luară parte la parada funerală. O mulțime nenumărată de popul de toate condițiunile însoțiră rămășițele mortale ale Duiliu Zamfirescu - Levante și Kalavryta la Missolonghi ... purtat pe umeri, Veacuri mari ca vecinicia, ani ce nu mai poți să-i numeri! Spune, Zante, unde-i timpul când Byron, în liniștire, Pe-ale mării tale valuri dorul său și-l legăna..., Ș-ale vântului suspine când nebuna sa iubire Cu suspine le-ngâna? Missolonghi, unde-i vremea când pe zidurile tale, Surâzând mureau toți grecii ca eroii din ... un soare Stelele din jurul ei; Am cătat-o pe la vânturi; — am oprit noaptea din cale Întrebând-o de nu are printre spiritele sale Sufletul unei femei; Cercetat-am marea lină, vrând să știu dacă în unde, Printre albe Nereide, marea însăși n-o ascunde... Dar nimic — Cer ... capiteluri albe, E întinsă-o masă mare de porfir egipțian. Pe sub negrele arcade, mii de candele ușoare Imitând floarea de nufăr, dau lumini scânteietoare, Ale căror slabe raze lin se pierd în neagra noapte, Cum se pierd în depărtare, năbușite, tainici șoapte, Prinsă-n două mari inele de argint, o ... superi prin a viselor lovire Majestuoasa ei odihnă, visul ei de fericire... Nu vezi fruntea ei cernită ce măreț i-o încunună Cu-ale ... Nicolae Filimon - Schiță biografică asupra celebrului violonist Paganini ... acestor detestabile relațiuni fu jocul de cărți, la care junele Paganini se deprinse atît de mult, încît, după ce pierdea tot ce cîștiga din concertele sale, ajungea uneori a pune în joc orologiul și bijuteriile sale. Odată, zice biograful său, anunțase darea unui concert, dar cu o zi mai nainte, ducîndu-se la jocul de cărți, avu o pierdere atît de ... mi , cu care acest straordinar violonist voia a esecuta compozițiunea sa. Tendințele acei miraculoase compozițiuni erau de a interpreta diferitele faze ale unui amor romantic. Coarda de mi reprezinta pe juna amantă, iar cea de sol pe amantul gelos, și totalul compozițiunei forma un dialog de amor ... Această noutate muzicală produse un mare efect asupra auditorilor, dar ceea ce recompensă mai mult pe Paganini fu sublima impresiune ce produse asupra damei pasiunilor sale, care pe cît ținu esecutarea nu încetă a vorbi inimei artistului prin secretul limbagiu al ochilor ei. Iar principesa Eliza, după ce-i ... nerăbdare efectul acei îndrăznețe compozițiuni, dar cît de mare fu estazul acei adunări cînd văzu pe Paganini că, după ce esecută mai multe din sublimele sale compozițiuni, tăie trei din coardele violinei ... Nicolaus Olahus - Elegia la mormântul lui Erasmus din Rotterdam ... Iar când cu pas tremurând îi sosi bătrânețea, în lume N-a mai putut încăpea geniul său strălucit. Anii târzii, ce-ndeobște slăbesc ale minții podoabe, Lui i-au sporit și mai mult rodnicul minții belșug. Să mai înșirui pe rând însușirile sale alese? Nimeni în stare nu e să le înnumere, cred. Căci după cum biruiește soarele stelele toate, Astfel și el pe ceilalți toți învățați i ... a-ntrecut. Viața întreagă îi fuse atâta de neprihănită, Că îl poți lua însuși tu ca fericit îndreptar. Despre aceasta ne dau mărturii credincioase ale sale Opere ce-au izvorât dintr-un cucernic talent. Ele redau neclintita-i credință și firea-i curată. Chipu-i, ce parcă e viu, și trăsăturile ... c-o să vină Și mă vestea tot mereu că va porni în curând. Ba-mi și scrisese cu propria-i mână mai multe dorințe Ale curatului său suflet, în câte-un răvaș. Tocmai se pregătea să vie să-și vadă iubita Țară, prietenii scumpi și părintescul cămin. Însă pizmașa Lachesis ... Gheorghe Asachi - Omul literat ... să mărginește toată a sa lucrare și interesul pe carile alți oameni împraștie preste deosăbite obiecte. Ambițios de a înmulți ideile sale, el le caută păn prin veacuri antice, cercetează monumenturi și scripte, pentru de a culege preste urmele uneori șterse, sufletul și cugetarea oamenilor ... țări. El vorbește cu dânșii în a lor limbă, a căria odoare întrebuințează pentru de a înavuți dialectul patriii sale. El petrece culegerea literaturei străine, cu a căria esență înfrumusețează literatura națională. Înzăstrat de aceste norocite organe, care ne fac să iubim cu ... virtutea. Pentru el fieșcare adevăr este o izbândă și fieșcare capodopera o plăcere. Deprinzându-să a să folosi atât din a sale reflexii, precum și din acele a altora, el nu va fi nici singur în singurătare, nici străin în soțietate. Cu un cuvânt, oarecare ... cea înfărmăcată a poeziii, au că înduieșește pre oameni pe sțenă, sau că învață prin istorie; aducând la templul artelor a sale pârgi, el nu va căuta de a coborî pe concurenții (râvnitorii) săi în a sa cale, nici va defăima lucrările altora ... Gheorghe Asachi - Lacul lui Ovid ... versuri nemurinde a lui patimi încă-s vie. Și în cât în lume-Amorul inimile va să sfarme, Ceatra-Ovidului purta-va între ale sale arme! Chiar pe marginea a Daciei, între barbarul popor, Departat de dulce patrie și molatica viață, De p-acesta plai adese, cerând grație ... a pierit, La locașul singuratic se-nturna întru durere; Aici muzile-ndurate poetului favorit Aduceau din Elecona balsame de mângâiere, Și-atunce-a sale versuri răsunau atât duioase, Încât a lor armonie fărmăca inimi fioroase. A lui lacrimi, trista voace, ce-a supune ... a putut A Cezarului urgie, pe-nsuși scitii îmblânzise, Lângă lac, la raza lunei, deseori în codrul mut, Când cânta a sale patimi în a barbarilor zise; Scitii, carii deprinși fură întru fapte numai crunte, Depuneau cununi sălbatici pe a sa-ntristată frunte ... Alexei Mateevici - De unde vine numirea nașterii mântuitorului nostru - Crăciun%3F ... păstrează încă și acuma: Rusaliile, Joile Mari și altele de felul lor. Așa-s și numirile zilelor săptămânii, care se trag din numirile dumnezeilor păgânești ale vechilor romani, din care ne tragem și noi: luni, de la dumnezeoaia Luna; marți, de la Mars — Dumnezeul războiului; miercuri, de la Miercurie â ... puține, mult mai puține decât în multe alte limbi. Așadar, limba noastră nu se arată ca o limbă mai cu deosebire creștinească de la începuturile sale. Cea mai mare mulțime a cuvintelor ei a intrat într-însa după încreștinarea neamului nostru și sunt deci creștinești. Despre cuvântul ... de la acest norod ne-au venit nouă sf.[ânta] credință a lui Hristos. În adevăr, vedem că toate sărbătorile cele mai mari ale bisericii poartă numiri latinești. Paștele vine din latinescul Paseha (Pasha); Duminica Mare, din dies Dominica Magna — ziua Domnului cel Mare; Boteaza, de la latinescul ... Ion Luca Caragiale - O vizită la castelul %E2%80%9EIulia Hasdeu%E2%80%9D ... mă întîmpine figura strălucitoare a nobilului meu amfitrion. I-am mărturisit numaidecît impresia puternică ce mi-a cauzat-o vederea operei sale de piatră, tot asa de minunată ca și celelalte opere ale sale. — Stai să vezi... încă n-ai văzut nimic! îmi răspunse... Și, mai întîi de toate, asta nu e opera mea, este opera fiicei mele ... venerabil. Ne așezăm la masă. De-acuma începe farmecul cel mare: de-acuma pornește d. Hasdeu, după ce mi-a arătat proprietatea fiicei sale, să-mi spuie multe, multe... * Felul său, mai bine zis, stilul ospitalității la castelul „lulia Hasdeu" e cu totul d303ebit: un amestec de grandseigneur ... cel mai înalt dar al minții omenești o poate țese, îmbrăcate în poezie — toate sunt ou o egală vigoare îmbrățișate. Ascult uimit vertiginoasele jocuri ale acestui Înalt spirit, toate egal pline de farmecul inspirațiunii și de puterea convingerii. Spiritul acesta jonglează cu corpii cerești cum ar jongla ou niște mingi ... întîia, deasupra căreia marele donjon își aruncă către răsărit umbra. Ne așezăm în fața unei mese. Acum începe 20 să-mi vorbească despre ultimele rezultate ale comunicatiunilor ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALE SALERezultatele 1 - 10 din aproximativ 20 pentru ALE SALE. ... SĂU , SA , săi , sale , pron . pos . , adj . pos . ( Precedat de art . " al " , " a " , " ai " , " ale " când este pronume , când stă , ca adjectiv , pe lângă un substantiv nearticulat sau când este separat de substantiv prin alt cuvânt ) 1. Pron . pos . ( Înlocuiește ... etc . cu persoana despre care se vorbește . Sora sa . 5. Pron . pos . ( La f . pl . ) Treburile , preocupările , obiceiurile , spusele persoanei despre care se vorbește . Dintr - ale sale nu - l poate scoate nimeni . 6. Adj . pos . Care este spus , făcut , suportat etc . de cel despre care se vorbește . Durerea sa . [ Reg . și fam ... ... anticipare , cuprinzând o suită ordonată de operații destinate să ducă la atingerea unui scop ; program ( de lucru ) . 2. Distribuție metodică a părților componente ale unei lucrări științifice , literare , ale unei expuneri etc . 3. ( Geom . ) Suprafață care conține în întregime orice dreaptă care trece prin două puncte oarecare ale sale . 4. Fiecare dintre planurile ( I 3 ) , în general verticale , perpendiculare pe direcția privirii , în care se găsește sau pare că se găsește un obiect și ... ... POLARITÁTE s . f . 1. Proprietate a unui sistem fizic de a avea , în două puncte ale sale , caracteristici de aceeași natură , dar opuse una celeilalte . 2. Proprietate a unui organism vegetal sau a unei părți din el de ... ... domeniu al artei , al științei sau al tehnicii fără a avea pregătirea profesională corespunzătoare ; persoană care se ocupă de ceva din afara profesiunii sale , numai din plăcere ; amator ; ( peior . ) persoană care nu adâncește ( sau nu are pregătirea științifică necesară pentru a adânci ) problemele profesiunii sale , ale ... a axei polilor Pământului , determinată de atracția variabilă pe care o exercită Soarele și Luna asupra ecuatorului . 2. ( Fiz . ) Una dintre cele trei componente ale mișcării unui corp rigid care are un punct fix și face să oscileze axa de rotație proprie a corpului , apropiind - o și depărtând ... axa fixă . 3. Mișcare a unor organe ale plantelor , constând în oscilații laterale și în rotiri ale vârfului organului respectiv în jurul axei sale ... unor organizații politice , științifice etc . , cu scopul de a dezbate și de a hotărî asupra unor probleme curente și de perspectivă ale activității lor . 3. For superior al unei organizații de partid , care se întrunește pentru a dezbate probleme ale activității organizației , a alege organele sale ... cu un grup de persoane . 8. Intranz . A da socoteală , a fi responsabil , a - și lua răspunderea pentru faptele sale sau ale altcuiva , a garanta pentru cineva . 9. Tranz . ( Înv . ) A achita , a plăti o sumă de bani . [ Prez . ind . și ... ... RĂSPUNZĂTÓR , - OÁRE , răspunzători , - oare , adj . 1. Care răspunde pentru faptele sale sau ale ... PSIHANALÍZĂ s . f . 1. Ansamblul concepțiilor lui Freud privind viața psihică conștientă și inconștientă , după care tendințele sau dorințele profunde ale individului vin în conflict cu convingerile sale morale și sunt alungate în subconștient , de unde tind să reapară sub o formă travestită . 2. Metodă de analiză psihologică și de tratament al bolilor ... ... METRÓPOLĂ , metropole , s . f . 1. Nume dat marilor orașe ale lumii ( de obicei capitale de state ) , 2. Oraș sau stat antic , considerat în raport cu coloniile sale . 3. Stat considerat în raport cu coloniile sale ... sau nu ) pentru a lua cunoștință de cele scrise . 2. Fig . A descoperi , a sesiza gândul , sentimentele ascunse etc . ale cuiva din atitudinea sau din expresia figurii sale . 3. A învăța , a studia ( parcurgând scrieri , izvoare etc . ) 4. ( În superstiții ; în expr . ) A citi în stele = a ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||