|
|
||
|
Vezi și forma bază: ALINIA Vezi și:ALINIA, ALINIERE, PARAGRAF, REALINIA, ÎNȘIRA, ÎNȘIRAT, FRONT, NEALINIAT, RÂND ... Mai multe din DEX...ALINIAT - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ALINIÁT^1 s.n. v. alineat.Sursa : DEX '98 ALINIÁT^2, -Ă, aliniați, -te, adj. 1. Care este așezat în linie dreaptă. 2. (Despre țări) Care aparține unei grupări constituite pe baza unui tratat. [Pr.: -ni-at] - V. alinia. Cf. fr. %aligné%.Sursa : DEX '98 ALINIÁT adj. înșirat, înșiruit, rânduit. (Rânduri \~.)Sursa : sinonime ALINIÁT s.n. v. alineat.Sursa : neologisme *aliniát adj. m., pl. aliniáți; f. aliniátă, pl. aliniáteSursa : DOOM 2 Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ALINIATRezultatele 1 - 6 din aproximativ 6 pentru ALINIAT. Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie Alexandru Macedonski - Noaptea de iunie Noaptea de iunie de Alexandru Macedonski Musset a cugetat-o sorbind a ei răcoare Și stelele de aur din cerul luminos, Și tainica natură în falnica-i splendoare, Și tot ce se-ntrevede în haos, sus și jos, Și tot ce este-n suflet ca sfântă inspirare, Și tot ce este-n creier ca vis sau cugetare, Și tot ce este-n inimi ca patimi ori simțiri, Pe când, pe rând, veniră cu dulci însuflețiri S-alunece pe harpă-i, încet, ca o suflare Ce-mprăștie prin aer parfum de trandafiri; Musset a cugetat-o, dar el n-a scris-o. Oare Voi-va astăzi Muza din ceruri să coboare, În mantia-i eternă de aur și de-azur, Și tocmai de la Sena, ce curge maiestoasă, La Dâmbovița noastră, îngustă și tinoasă, Să facă să revibre divinul ei murmur? Și noi avem desigur un cer curat și-albastru Și inime voioase și inime-n dezastru, Și noi avem în aer parfum și melodii; Avem pe Heliade; Alecsandri, un astru; Avem Bolintinenii cu sfinte rapsodii; Avem Depărățenii, precum și Franța soră, Avut-atâtea genii apuse-n ... Gelu Vlaşin - 21:39 â†�â†� 21:10 21:39 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 21:55 →→ îngerul tău a strigat două săbii tăișul ascund într-o singură teacă jocul secund la cina de taină cu cifrele aliniate pe măsuța de scris un hotel ca o minge de ping - pong îmi saltă cuvintele pe hârtie cu fulgi mari așternuți peste buzele tale uscate printre care se ascund nopțile plimbate pe cărările lor douăsuteopt douăsutenouă să te îmbrățișez câteodată să-mi ascund inima în inima ta să-ți potrivesc spațiile albe dintre vise (în așteptarea zborului Gelu Vlaşin - 7:16 â†�â†� 7:13 7:16 de Gelu Vlașin ( Atac de panică ) 7:55 →→ spațiile albe dintre cuvinte vorbesc despre sărutul întins peste cărbuni și descântecul a încolăcit vraja albastră din fumul de țigară fără filtru numele tău zace lângă valiza de la peronul șapte așteptând un tren de persoane grăbite lenjeria vine din japonia pentru o dansatoare pe sârmă cam prin zona circului câteodată urmărindu-ți evoluția prin gaura craniului erotico--------------------------zoidal și disperarea luminii când planetele și-au aliniat soldații (pentru atacul Marius Marian Şolea - Absint Absint de Marius Marian Șolea Sînt fericit în orașele și comunele poporului meu sensibil și vioi în destin. mă simt ca un mușuroi de furnici. mine, amintiri și voluptate... să mergem în doi prin țara cu chei și arnici peste oase uscate! s-au fandosit și ele, cuvintele limbii române, poeții își pun poalele în cap, ca în loc de ouă clar să li se vadă intertextul – ultima culme pe care s-a tolănit inteligența înainte de marele salt. merg prin orașul acesta, brațele sînt tocite de scris, sufletul mi se sprijină de trup ca de-o umbră. bocancii, plini de noroi și de neaoșe speranțe, îmi strălucesc peste toate, scuipați puțin de lună. dezlipesc cerul de pe umeri și doare asfințitul acela pe care-l știe tot omu’. de la mine a rămas sîngeriu. albastre autobuze minerești mă privesc cu ochii lor de faruri prăfuite. stau aliniate precum nenorocirile neamului și în poziție istorică îmi dau onorul ca unui mare comandant de idei și emoții. nu vreau să rîd, mă întorc la casa de cultură să-mi continui lansarea în orașul acesta. și să primim toți flori de la ... Urmuz - Emil Gayk Emil Gayk de Urmuz Gayk este singurul civil care poartă pe umărul drept un susținător de armă. El are gâtul totdeauna supt și moralul foarte ridicat. Nu poate fi ostil multă vreme cuiva, dar din privirea-i piezișe, din direcțiunea ce ia uneori nasul său ascuțit, precum și din împrejurarea că este aproape în permanență ciupit de vărsat și cu unghiile netăiate, îți face impresia că este în tot momentul gata să sară pe tine pentru a te ciuguli. Ascuțit bine la ambele capete și înconvoiat ca un arc, Gazk stă totdeauna puțin aplecat înainte, astfel că poate ușor domina împrejurimile. Ține să fie bine pregătit pentru orice eventualitate, și de aceea doarme numai în frac și mănuși albe, păstrând ascunse sub pernă o notă diplomatică, o cantitate respectabilă de pesmeți și… o mitralieră. În timpul zilei, Gayk nu poate suferi altă îmbrăcăminte decât o pedeluță cu brizbrizuri, una în față și alta în spate, și cari se pot foarte ușor da în lături de oricine cu permisiunea sa. Timpul și-l petrece înotând continuu 23 de ore, însă numai în direcțiunea nord-sud, de teamă de a nu ieși din neutralitate. ... Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu Duiliu Zamfirescu - Tănase Scatiu Tănase Scatiu de Duiliu Zamfirescu Cuprins 1 I 2 II 3 III 4 IV 5 V 6 VI 7 VII 8 VIII 9 IX 10 X 11 XI 12 XII I Pe drumul desfundat de ploi, înainta o trăsură cu greu. Câmpul era totuna de apă. Se lăsa noaptea, și frigul începeasă amorțească crestele bulgărilor de noroi, iar bălțile prindeau o pojghiță subțire de gheață — ceea ce făcea drumul și mai anevoios. Caii, asudați, mergeau prin șleau, sunând dintelencele lor monotone: erau patru înaintași, toți tineri, deprinși cu vremea rea și cu noroaiele, fiindcă erau născuțiîn herghelie, la țară. Văzuseră ei multe, de când erau la grajd:pripoare, zăpezi, ape mari, și mai cu seamă țăpoiul lui Stoicavizitiul; așa că greutățile de acum nu i-ar fi oprit din mers, dacă nu-i opreau hățurile. În adevăr, Stoica, beat mort, ca să-și țină cumpăna pe capră, se rezema în hățuri. Atunci trăsura se oprea. La fiecare popas, se auzea stăpânul înjurând: — Mă bețivule, mă, nu te-ai mai trezit! ?... Mă! Și la fiecare "mă", răsuna câte un ghiont în spinarea vizitiului, dar fără nici un câștig: pe dinafară cojocul gros, pedinăuntru rachiul ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ALINIATRezultatele 1 - 10 din aproximativ 10 pentru ALINIAT. ALINIÁ , aliniez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) așeza în linie dreaptă . 2. Refl . ( Despre țări ) A se asocia într - o grupare pe baza unui tratat . 3. Tranz . A ajusta elementele componente ale unui sistem pentru a - i asigura o bună funcționare . [ Pr . : - ni - a ] - A ^3 + linie ( după fr . ... ALINIÉRE , alinieri , s . f . Acțiunea de a ( se ) alinia și rezultatul ei . V. alinia PARAGRÁF , paragrafe , s . n . 1. Capitol ori subdiviziune de capitol dintr - un text de lege , dintr - un tratat , dintr - un statut etc . , prevedere , afirmație conținută într - o asemenea subdiviziune . 2. Pasaj al unei lucrări despărțit de restul textului printr - un aliniat nou ( și printr - un semn grafic special ) ; fragment ( unitar ) dintr - un text care cuprinde o anumită idee . 3. Semn grafic special care se pune într - o lucrare , într - un text etc . pentru a marca începutul unui capitol , al unui articol sau al unui ... REALINIÁ , realiniez , vb . I . Tranz . și refl . A ( se ) alinia din nou . [ Pr . : - re - a - li - ni - a ] - Re ^1 - + alinia ... ÎNȘIRÁ , înșír , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) așeza în șir , a ( se ) alinia . 2. Tranz . A trece un fir prin mărgele , pentru a face un șirag ; a face șirag . 3. Refl . Fig ... ÎNȘIRÁT , - Ă , înșirați , - te , adj . Așezat în șir ; aliniat ; făcut șirag . - V. FRONT , fronturi , s . n . 1. Loc unde se dau lupte militare în timp de război ; totalitatea forțelor militare care operează pe câmpul de luptă sub o comandă unică . 2. Formație de militari , școlari , sportivi etc . aliniați cot la cot , cu fața la persoana care dă îndrumări , comenzi etc . 3. Fig . Grup de forțe solidare , organizate în vederea unei lupte comune pentru realizarea unui scop ; p . ext . sectorul unde se duce o astfel de luptă . 4. Porțiune dintr - un zăcământ de substanțe minerale unde se face tăierea rocilor , a minereurilor sau a cărbunilor . 5. Plan vertical în care sunt situate fațada unei clădiri sau fațadele unui ansamblu de clădiri . 6. ( Met . ) Zonă de tranziție între două mase de aer diferite , caracterizată prin schimbări meteorologice bruște , cu consecințe directe asupra mersului vremii . 7. ( Fiz . ; în sintagma ) Front de undă = ansamblul punctelor până la care ajunge o oscilație la un moment NEALINIÁT , - Ă , nealiniați , - te , adj . ( Despre țări , state , mișcări ) Care duce o politică de nealiniere . [ Pr . : ne - a - li - ni - at ] - Ne - + aliniat . Cf . fr . %non - RÂND , rânduri , s . n . 1. Șir ( drept , aliniat , ordonat ) de lucruri sau de ființe . 2. Locul cuvenit cuiva sau ocupat de cineva într - un șir sau în cadrul unei activități ; momentul indicat pentru o activitate . 3. Cantitate , grup , număr care urmează după alte grupuri de același fel . 4. Grup de persoane ( sau de obiecte ) care formează un tot omogen . 5. ( Înv . ) Categorie socială . 6. Obicei , rânduială , fel ( de a fi , de a trăi ) ; |
||