|
|
||
|
Cuvântul AMEȚELI nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: AMEȚEALĂ Vezi și:ÎMBĂTARE, ȘUMENEALĂ, AMEȚEALĂ, AMEȚI, AMEȚIT, AMEȚITOR, BEȚIE, CAPIE, DEZMETICI, DEZMETICIT, INANIȚIE ... Mai multe din DEX...AMEȚELI - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. AMEȚEÁLĂ, amețeli, s.f. Stare în care omul își pierde simțul echilibrului. - Ameți + suf. -eală.Sursa : DEX '98 AMEȚEÁLĂ s. 1. (MED.) vertij, vârtej, (înv.) scutură (A simțit o \~.) 2. v. buimăceală.Sursa : sinonime amețeálă s. f., g.-d. art. amețélii; pl. amețéliSursa : ortografic AMEȚ//EÁLĂ \~éli f. Stare patologică caracterizată prin pierderea echilibrului. A avea \~eli. [G.-D. amețelii] /a ameți + suf. \~ealăSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AMEȚELIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 78 pentru AMEȚELI. Ion Luca Caragiale - Ultima emisiune ... ars la obraz. A trebuit în cele din urmă să renunțe la arta lui, căci oriunde intra, i se întâmpla să-i vie amețeală pe mașină... Acuma, de vreo câțiva ani, ce să facă?... Cere... Și nu-l slăbesc purdalnicele de friguri! D. Iancu își comandă doza de rachiu ... Cincinat Pavelescu - Cazinoului ... Cincinat Pavelescu - Cazinoului Cazinoului de Cincinat Pavelescu Dacă te-apucă amețeală Dimitrie Bolintineanu - Călugărenii ... Calcă p-ienicerii ce combat fălos. Cei mai mulți dintr-înșii către pod s-adună, Se strivesc, pierd șartul; arma noastră-i tună. Iar în amețeală singuri se-ntr-omor, Se strivesc sub arme și sub caii lor. Mulți, de crudă spaimă, se aruncă-n apă, Însă nici acolo zilele nu ... Emil Gârleanu - Gândăcelul Gândăcelul de Emil Gârleanu Cum venise pe lume, nici el nu-și dădea seama. S-a trezit ca dintr-un somn și parcă era de când pământul. Nu simțise nici durere, nici bucurie. Și mult își muncise gândul cum răsărise, și-al cui era? Mic cât un fir de linte, mișca piciorușele fragede și ocolea, de pe margini, frunzișoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică: ieși de sub umbra răcoroasă și dădu buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe loc, orbit de atâta strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc și îndrăzni: deschise ochișorii mai mult, mai tare, mai mari, îi deschise în sfârșit bine-bine și privi în sus. Se făcuse parcă mai mititel decât fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc și albastru se dezvelea cerul! Și ce minune! cu ochișorii lui mărunți, cât niște fire de colb, îl cuprindea întreg. Și ce întunecime, câtă umezeală sub frunzișoara lui. Ce căutase dânsul acolo? Iar din mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur aprins arunca văpăi. Tresări. Era el altul? Piciorușele nu mai erau ale lui de scânteiau așa? Și mai era îmbrăcat în aur! Căci ... Ion Luca Caragiale - Justiția română. Secția corecțională ... să vie soră-mea, dumnealui zice: „ai adormit?" zic: „da", zice: „bine", și mi-a venit așa un fel de amețeală; zic: „o să mai ție mult?" zice:„nu mișca!" și am auzit odată puf! în lampă, și ușa buf! și parc-am văzut ... Ion Luca Caragiale - Justiția română ... spunea că o să vie soră-mea, dumnealui zice: "ai adormit?" zic: "da", zice: "bine", și mi-a venit așa un fel de amețeală; zic: "o să mai ție mult?" zice: "nu mișca!" și am auzit odată puf! în lampă, și ușa buf! și parc-am văzut pe soră ... Ion Luca Caragiale - Sfânt-Ion ... Ionu, Să prăznuim patraonu Cu Jenică Arionu! Să mai mergem la fiatru Să văz doi jandari cât patru! Că era mare-mbulzeală De-mi venise amețeală; Că Jenică Arionu, Pasămite-i farmazonu, A tras la loja de sus Și drept în față ne-am pus, La lojă de beletaj ... Ion Luca Caragiale - Sfânt Ion ... Ionu, Să prăznuim patraonu Cu Jenică Arionu! Să mai mergem la fiatru Să văz doi jandari cât patru! Că era mare-mbulzeală De-mi venise amețeală; Că Jenică Arionu, Pasămite-i farmazonu, A tras la loja de sus Și drept în față ne-am pus, La lojă de beletaj ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Lene Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Lene Lene de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Eram mai mulți în drumul-de-fer. Calea lungă, zăpușeala nesuferită și uruiala monotonă ne aromniseră pe toți; pe unul cu capul pe spate, pe altul cu capul între mâni și cu coatele pe genunchi. Al treilea moțâia; al patrulea sforăia; ș-altul se încerca să doarmă iepurește, cu ochii deșchiși. La scăpătatul soarelui un vânt răcorel începuse a sufla. Căldura se micșorase, zăpușeala încetase; aerul nu mai semăna cu o apă încropită. Îndată ce nădușeala de pe tîmplele celor somnoroși și adormiți se răcise, mânile lor începuse a se mișca, pleoapele trăgeau una în sus si cealaltă în jos, capetele se învârteau în osia gâtului, picioarele hârâjâiau tocurile pe mușamaoa tocită a vagonului. Viața să deștepta încetul cu încetul. Când soarele apusese desăvârșit, întinzând pe cer fășii lungi și roșii, prietenii să deșteptaseră întremați și cu poftă de vorbă Anecdotele, amintirile din liceau, ștrengăriile din facultate, dragostele și politica să amestecau fără nici un șir, fără nici o ordine. De multe ori vorbeau doi și trei dodată. În sfârșit, spuseră tot ce puteau să spuie, învălmășit, până ce ajunseră la patimile lor. Aci ... Ion Luca Caragiale - Cum devine cineva revoluționar și om politic...%3F ... cum, se pomenește într-o grozavă învălmășeală: în față-l năvălea poporul, în spate-l pridideau jandarmii călări. A simțit un fel de amețeală; au început să-i vâjâie urechile și să i se turbure vederea... S-a ridicat drept în picioare peste saci; căruța sta locului ... Titu Maiorescu - Beția de cuvinte în "Revista Contimporană" ... feluritele mijloace pentru mulțumirea lui. Cânepa, macul, vița de vie, tutunul etc., etc. sunt producte ale naturii cu care omul își nutrește pasiunea lui pentru amețeală. Există însă un fel de beție deosebită între toate prin mijlocul cel extraordinar al producerii ei, care se arată a fi privilegiul exclusiv ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AMEȚELIRezultatele 1 - 10 din aproximativ 15 pentru AMEȚELI. ... ÎMBĂTÁRE s . f . 1. Acțiunea de a ( se ) îmbăta ( 1 ) și rezultatul ei ; amețeală ... ȘUMENEÁLĂ , șumeneli , s . f . ( Reg . ) Stare de amețeală AMEȚEÁLĂ , amețeli , s . f . Stare în care omul își pierde simțul echilibrului . - Ameți + suf . - ... AMEȚÍ , amețesc , vb . IV . 1. Intranz . și tranz . A fi cuprins sau a aduce în stare de amețeală ... AMEȚÍT , - Ă , amețiți , - te , adj . 1. Cuprins de amețeală ... AMEȚITÓR , - OÁRE , amețitori , - oare , adj . Care provoacă amețeală ... omul alcoolizat ; stare de ebrietate . 2. Petrecere la care se bea foarte mult alcool ; chef . 3. ( În sintagmele ) Beție rece ( sau cu stupefiante ) = stare de amețeală , de hiperexcitație sau de halucinație provocată de introducerea stupefiantelor în organism . Beție albă = toxicomanie . Beția adâncurilor = stare de euforie provocată de creșterea azotului în sânge ... CÁPIE s . f . Boală a ovinelor , bovinelor , caprelor și cailor ( provocată de localizarea la creier a teniei ) care se manifestă prin amețeli , convulsii și mișcări repezi și dezordonate ; cenuroză , ... dezmeticesc , vb . IV . Refl . și tranz . ( Adesea fig . ) A - și reveni sau a face să - și revină dintr - o stare de amețeală ... DEZMETICÍT , - Ă , dezmeticiți , - te , adj . ( Adesea fig . ) Care și - a revenit după o amețeală INANÍȚIE s . f . Stare patologică a organismului , manifestată prin pierdere în greutate , scăderea forței fizice , amețeli etc . și cauzată de lipsa cronică de Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||