|
|
||
|
Vezi și:LUPĂ,
COLIVĂ,
LAPTE,
SPIC,
ÎNFIGE,
SUZERAN,
MISTREȚ,
INTRA
... Mai multe din DEX...
AMESTECA (ÎN) - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AMESTECA (ÎN)Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 248 pentru AMESTECA (ÎN). ... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe ... a se oglindi; iar apa dormea adânc împreună cu peștii din fund și sălbătăciunile din față. Două oare întregi vegheai la somnul iazului, cu pușca în mâni, gata de foc, în care timp numai din când în când auzeam, ca o notă pierdută în adâncul tăcerii, câte un mic ocăit înădușit a vreunei rațe, ce cu botul sub aripă visa, se vede, de apropierea dușmanului. — Curând ... cu toată strălucirea unui stăpânitor al pământului, cântecul lor se opri tot atât de năprasnic precum începuse, ș-atunci balta deșteptată prinse să se frământe în jurul meu. Un popr întreg de păseri furnica acum în toate părțile; bâtlanii cu cataligele lor întinse se roteau ... George Topîrceanu - În loc de prefață ... George Topîrceanu - În loc de prefaţă În loc de prefață de George Topîrceanu Unui confrate Tu nu-nțelegi, Zoile, râsul meu... Într-un oraș din asfințit, departe, Cu mult negoț și știutori ... limpede ca vântu Și Moartea le-a grăbit metamorfoza: Pe toți făcându-i una cu pământul, A transformat pe Baruch — în Spinoza. Tu nu cunoști, Zoile, gândul meu... Din tine-ntreg tu faci literatură. Oferi în studiu mica ta structură, Naiv și comic, ca un crustaceu. Ești tulbure, dar fundul ți-i aproape; Aveam și eu (pe când mă dam pe ... profunzimea ta — de două șchioape. Iar azi lirismul meu e clar, vezi bine, Căci tuturor își dăruie secretul, Dar ca să poți citi cândva în mine Tu nu-mi cunoști, Zoile, alfabetul. Zadarnic dar ne-amestecă vultoarea, Noi nu putem urma același țel... Și dacă totuși ți-am făcut onoarea ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai în casă. Femeia pe care o speriasem mă scutură de colb cu o perie, privind în pământ și de-abia stăpânindu-și râsul, cu palma la gură; mi se dădu apă, mă spălai, mă ștersei, mă slujii de degete în loc de pieptene și trecui în altă odaie mare și curat îmbrăcată, unde, până ce să vină cineva, mă răsturnai pe o canapea și aprinsei o țigară, cu privirea pierdută în Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe ... Emil Gârleanu - În fel de fel de feţe În fel de fel de fețe... de Emil Gârleanu Gaița mea e foc. V-am destăinuit pățania ciocănitorii și de-atunci și-a pierdut ... Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță dragă, crede-mă, jurămintele mele sunt ceva mai grele... Gaița : Lasă! lasă!... În sfârșit, o să-ți spun și povestea asta, și atâta tot... Eu : Și lada-n pod! Gaița : Așa. Ascultă: La-nceput toate păsările aveau penele ... a zis: „Bine, dacă la trup îs deosebite, de ce n-ar fi și la pene?â€� Atunci s-a uitat în sus, în jos, și-a hotărât îndată unui păun — păunul era alb, cânta mai frumos decât toate și era și pasărea lui de casă ... Tocmai îi lovi auzul glasul păunului. Și ce se gândi Dumnezeu? Să treacă glasul păunului privighetorii: pentru pedeapsa mare care i-o dăduse se cuvenea, în ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... ... Mihai Eminescu - În vremi demult trecute... În vremi demult trecute... de Mihai Eminescu În vremi demult trecute, când stelele din ceriuri Erau copile albe cu părul blond și des Și coborând pe rază țara lor de misteruri În marea cea albastră se cufundau ades; Când basmele iubite erau înc-adevăruri, Când gândul era pază de vis și de eres, Era pe lumea asta ... n-ascult decât glasu-adevărului senin; Și sarcina vieții-mi să fie cât de grea, Voi ști s-urmez, părinte, cu râvnă calea ta. Retras în sală mare de marmură trandafirie, Încins în strălucitul și negrul lui talar, Privirea lui o-nalță pe-a cerului câmpie Și cugetul lui zboară în lumi fără hotar. Și gând cu gând se-mbină în lungă reverie, Și buzele-i se mișcă c-un zâmbet blând, amar, Și sufletul îl împlu dorinți nemărginite, Ca marea de adânce cu valur'le ... răspund-anume Din marea cea albastră, care e steaua mea? E-acel trandafir roșu, ce mut-duios-uimit Lucește-un gând de aur deasupra-mi în zenit? Un om se naște  un înger o stea din cer aprinde Și pe pământ coboară în Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... poeziei populare cu cât între publicările îngăduite de secția noastră istorică, adică apărute sub auspiciile ei, deși fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze în țările noastre cu elementele romanizate de peste Dunăre, aduse ca captivi" (eufonia este a d-lui Radu Rosetti) "în urma neîncetatelor năvăliri slave, sporite prin numărul acelora care fugeau din imperiu de greutatea birurilor" ș.c.l. În ședința anuală a Academiei noastre de la 12 ianuarie 1907 chestia a fost adusă în discuția generală. S-a recunoscut că adevărul orcât de puțin favorabil ne-ar fi, trebuie spus cu toată sinceritatea îndată ce este întemeiat ... și 1866 erau poate poeziile curat lirice mai sugestive. Îmi aduc aminte că pe mine și pe câțiva din compatrioții mei ne încântase la 1857 ... Ion Heliade Rădulescu - În așteptarea lui 1848. Preziua. Psalm ... Ion Heliade Rădulescu - În aşteptarea lui 1848. Preziua. Psalm În așteptarea lui 1848 de Ion Heliade Rădulescu PREZIUA Psalm Strigarea-mi ajungă până la tine Și-exauzi-mi, Doamne, ruga fierbinte! Amar mi-e plânsul ... Ce stă nemișcată dasupra casei. Toată ziua mă culmau de ultrage Inemicii; și cei ce-odinioară Mă lăudau jură acum asupră-mi. Avut-am cenușă în loc de mâncare Și-n lacrimi mi-amestecai băutura Numai la vederea mâniei tale Și la înalta și dreapta-ți urgie. Înălțatu-m-am și ... zilele mele, Și eu ca iarba mă uscai, ca paiul. Trecător sunt și m-am consumat, Doamne, M-am topit ca ceara ș-am ars în zelul Să-ți înalț templu. Focul mi se stinge... Tu însă, eterne, ești nemutabil, Ș-a ta memorie în secoli trece, Din generațiune la-alta pasă. Tu-n pietate vei ardica brațul Și-n pietate pe român salva-vei, Căci ora salutei, ora venit ... se-vor ale ei junețe Ca ale acvilei; și-n vestmânt candid Ca o mireasă va ieși nainte-ți; Splendida ei, sacră candelă d-aur, În ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... Titu Maiorescu - În contra direcţiei de astăzi în cultura română În contra direcției de astăzi în cultura română de Titu Maiorescu 1868 Convorbirile literare au publicat un șir de cercetări critice asupra lucrărilor mai însemnate prin care s-a caracterizat ... într-o atmosferă stricată și se inspiră de ideile si de simțămintele ce caracterizează marea majoritate a "inteligențelor și anteluptătorilor" români. Viciul radical în ele, și, prin urmare, în toată directia de astăzi a culturii noastre, este neadevărul, pentru a nu întrebuința un cuvânt mai colorat, neadevăr în aspirări, neadevăr în politică, neadevăr în poezie, neadevăr pănă în gramatică, neadevăr în toate formele de manifestare a spiritului public. Cufundată până la începutul secolului XIX în barbaria orientală, societatea română, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate de-abia atunci de mișcarea contagioasă prin ... mult sau mai puțin academice și programele discursurilor ținute asupra problemelor celor mai grele ale inteligenții omenești; dacă te interesezi de arta frumoasă, te duc în muzee, în pinacoteci și gliptoteci, îți arată expozițiunea artiștilor în ... ... ține haina cea bogată Prinsă ușor cu un colan de pai, Astfel adesea mă găsea veghind Nori străbătea o umbră de argint. Crinul luminei strălucea în mână Reflectând dulce mândrul ei obraz, Razele dulci loveau fața-i senină, Rotunzii umeri și-albul ei grumaz; Părul lucea ca auru-n lumină, Straiul ... umeri de atlaz, Ochi mari albaștri-n gene lungi de aur Și fruntea-i albă-ntunecată-n laur! O dată-n viața-i muritorul vede În visul său un chip așa d-ales! Eu... fericit c-amantul blondei Lede, Nebun de-amor, eu o vedeam ades, Venea-n singurătatea mea pe ... un înger ești ce fu din cer trimes, Ca să mângâi junia mea bogată Cu-a ta zâmbire dulce și curată. S-apropia, în aer suspendată, Și brațul ei grumazu-mi cuprindea, Priveam în sus la fața-i luminată, La gura-i mică care surâdea  Din ochi albaștri raza-ntunecată, Plină de-amor în ochiul meu cădea, Talia ei subțire-n colan strânsă Tremura scump de brațul meu cuprinsă. Ea a murit.  Am îngropat-o-n ... munții înecați de nouri, De care gându-mi vultur s-acăța; N-aud a mării înmiite-ecouri, Ce-n glasul meu măreț s- Alphonse de Lamartine - Războiul ... făr-a căta odihna, cosește neîncetat, Despică o brazdă nouă lângă alta ce-a lăsat, Astfel săgeata fatală se primblă din rând în rând, Le culcă ca niște spicuri pe câmpie răsturnând. Ici cade un erou mândru în floarea sa secerat, Din ochii săi ies scânteie, de trufie-mbărbătat; P-al său coif ce face unde, de lumină strălucind, Mlădioasă-o pană cade ... de nimic n-are-a plânge decât d-un steag îndrăgit Murind, după el privește, după dânsul e mâhnit. Moartea după-ntâmplări zboară în drumul său grozăvos Unul piere-ntreg cu totul, altul, în țărână jos, Ca un trunchi a cărui ramuri de secure cad trosnind, Ale sale mădulare-și vede în bucăți sărind, Care, târându-se încă pe pământul umedat, Lasă după el șiroaie în praful cel sângerat. Rănitul, pe care moartea jumătate l-a lovit, În brațul unui prieten în zadar fuge ferit; Amândoi d-o lovitură îmbrățișați sunt loviți, Ș-amestecați împreună, amândoi sunt mulțumiți. Însă în zadar plesnește trăsnetul neîmpăcat Și-n taberi săgeți de flăcări plouă, varsă ne-ncetat. Ca marea ce o despică un vas iute spumegat Și napoi ... Ion Heliade Rădulescu - Războiul ... făr-a căta odihna, cosește neîncetat, Despică o brazdă nouă lângă alta ce-a lăsat, Astfel săgeata fatală se primblă din rând în rând, Le culcă ca niște spicuri pe câmpie răsturnând. Ici cade un erou mândru în floarea sa secerat, Din ochii săi ies scânteie, de trufie-mbărbătat; P-al său coif ce face unde, de lumină strălucind, Mlădioasă-o pană cade ... de nimic n-are-a plânge decât d-un steag îndrăgit Murind, după el privește, după dânsul e mâhnit. Moartea după-ntâmplări zboară în drumul său grozăvos Unul piere-ntreg cu totul, altul, în țărână jos, Ca un trunchi a cărui ramuri de secure cad trosnind, Ale sale mădulare-și vede în bucăți sărind, Care, târându-se încă pe pământul umedat, Lasă după el șiroaie în praful cel sângerat. Rănitul, pe care moartea jumătate l-a lovit, În brațul unui prieten în zadar fuge ferit; Amândoi d-o lovitură îmbrățișați sunt loviți, Ș-amestecați împreună, amândoi sunt mulțumiți. Însă în zadar plesnește trăsnetul neîmpăcat Și-n taberi săgeți de flăcări plouă, varsă ne-ncetat. Ca marea ce o despică un vas iute spumegat Și napoi ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru AMESTECA (ÎN)Rezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru AMESTECA (ÎN). ... cere împăratul este o taină pe care înțelepții, cititorii în stele, vrăjitorii și ghicitorii nu sînt în stare s`o descopere împăratului. 28 Dar este în ceruri un Dumnezeu, care descopere tainele, și care face cunoscut împăratului Nebucadnețar ce se va întîmpla în vremurile de pe urmă. Iată visul tău și vedeniile pe cari le-ai avut în patul tău. 29 În patul tău, împărate, ți-au venit în minte gînduri cu privire la cele ce vor fi după aceste vremuri; și Celce descopere tainele ți -a făcut cunoscut ce se va ... Tu, împărate, ești împăratul împăraților, căci Dumnezeul cerurilor ți -a dat împărăție, putere, bogăție și slavă. 38 El ți -a dat în mîni, ori unde locuiesc ei, pe copiii oamenilor, fiarele cîmpului și păsările cerului, și te -a făcut stăpîn peste toate acestea: tu ești ... văzut picioarele și degetele picioarelor parte de lut de olar și parte de fer, tot așa și împărăția aceasta va fi împărțită; dar va rămînea în ea ceva din tăria ferului, tocmai așa cum ai văzut ferul amestecat cu lutul. 42 Și după cum degetele dela picioare erau parte de fer ... ... a întins mînile peste ea: îndată s`a îndreptat, și slăvea pe Dumnezeu. 14 Dar fruntașul sinagogii, mîniat că Isus săvîrșise vindecarea aceasta în ziua Sabatului, a luat cuvîntul, și a zis norodului: ,,Sînt șase zile în cari trebuie să lucreze omul; veniți dar în aceste zile să vă vindecați, și nu în ziua Sabatului!`` 15 ,,Fățarnicilor``, i -a răspuns Domnul; ,,oare în ziua Sabatului nu-și desleagă fiecare din voi boul sau măgarul dela iesle, și -l duce de -l adapă? 16 Dar femeia aceasta, care este ... voi asemăna? 19 Se aseamănă cu un grăunte de muștar, pe care l -a luat un om, și l -a aruncat în grădina sa; el a crescut, s`a făcut copac mare, și păsările cerului și-au făcut cuiburi în ramurile lui.`` 20 El a zis iarăș: ,,Cu ce voi asemăna Împărăția lui Dumnezeu? 21 Se aseamănă cu aluatul, pe care l -a ... deschide-ne!` drept răspuns, El vă va zice: ,Nu știu de unde sînteți.` 26 Atunci veți începe să ziceți: ,Noi am mîncat și am băut în ... 9 Cei nesocotiți glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoință. - 10 Inima își cunoaște necazurile, și nici un străin nu se poate amesteca în bucuria ei. - 11 Casa celor răi va fi nimicită, dar cortul celor fără prihană va înflori. - 12 Multe căi pot părea bune omului, dar la ... dar bogatul are foarte mulți prieteni. - 21 Cine disprețuiește pe aproapele său face un păcat, dar ferice de cine are milă de cei nenorociți. - 22 În adevăr ceice gîndesc răul se rătăcesc. dar ceice gîndesc binele lucrează cu bunătate și credincioșie. 23 Oriunde se muncește este și cîștig, dar oriunde numai ... altceva decît nebunie. - 25 Martorul care spune adevărul scapă suflete, dar cel înșelător spune minciuni. - 26 Cine se teme de Domnul are un sprijin tare în El, și copiii lui au un loc de adăpost la El. - 27 Frica de Domnul este un izvor de viață, ea ne ferește de cursele ... Cel rău este doborît de răutatea lui, dar cel neprihănit chiar și la moarte trage nădejde. - 33 Înțelepciunea se odihnește într`o inimă pricepută, dar în ... ... descopere nelegiuirea lui Efraim și răutatea Samariei, căci lucrează cu vicleșug. Înlăuntru vine hoțul, și ceata de tîlhari jăfuiește afară. 2 Și nu se gîndesc în inima lor că Eu îmi aduc aminte de toată răutatea lor; faptele lor îi și înconjoară, și stau înaintea Mea! 3 Ei veselesc pe împărat ... cuptor încălzit de brutar: și brutarul încetează să mai ațîțe focul, de cînd a frămîntat plămădeala pînă s`a ridicat. 5 În ziua împăratului nostru, căpeteniile se îmbolnăvesc de prea mult vin, împăratul dă mîna cu batjocoritorii. 6 Le arde inima după curse ca un cuptor; toată ... nu -L caută, cu toate aceste pedepse! 11 Ci Efraim a ajuns ca o turturică proastă, fără pricepere; ei cheamă Egiptul, și aleargă în Asiria. 12 Dar ori de cîteori se duc, Îmi voi întinde lațul peste ei, îi voi doborî ca pe păsările cerului; și -i voi pedepsi ... nu-Mi sînt credincioși! Aș vrea să -i scap, dar ei spun minciuni împotriva Mea! 14 Nu strigă către Mine din inimă, ci se bocesc în așternutul lor; turbează după grîu și must, și se răzvrătesc împotriva Mea. 15 I-am pedepsit, I-am întărit brațele, dar ei gîndesc rău împotriva ... vin zile, zice Domnul, cînd voi ridica lui David o Odraslă, neprihănită. El va împărăți, va lucra cu înțelepciune, și va face dreptate și judecată în țară. 6 În vremea Lui, Iuda va fi mîntuit, și Israel va avea liniște în locuința lui; și iată Numele pe care i -L vor da: ,Domnul, Neprihănirea noastră!`` 7 ,,De aceea iată, vin zile, zice Domnul, cînd nu se ... Domnul, care a scos și a adus înapoi sămînța casei lui Israel din țara dela miază noapte și din toate țările în cari îi risipisem! ,Și vor locui în țara lor.` 9 Asupra proorocilor. ,,Inima îmi este zdrobită în mine, toate oasele îmi tremură; sînt ca un om beat, ca un om amețit de vin, din pricina Domnului și din pricina sfintelor Lui cuvinte ... voi pedepsi, zice Domnul.`` 13 ,,În proorocii Samariei am văzut următoarea nebunie: au proorocit pe Baal, și au rătăcit pe poporul Meu Israel! 14 Dar în proorocii Ierusalimului am văzut lucruri grozave. Sînt preacurvari, trăiesc în minciună; întăresc mînile celor răi, așa că nici unul nu se mai întoarce dela răutatea lui; toți sînt înaintea Mea ca Sodoma, și locuitorii Ierusalimului ... ... vie, pe o cîmpie foarte mănoasă. 2 I -a săpat pămîntul, l -a curățit de pietre, și a sădit în el vițele cele mai alese. A zidit un turn în mijlocul ei, și a săpat și un teasc, apoi trăgea nădejde că are să -I facă struguri buni, dar a făcut ... însă acum, ce voi face viei Mele: îi voi smulge gardul, ca să fie păscută de vite; îi voi surpa zidul, ca să fie călcată în picioare; 6 o voi pustii; nu va mai fi curățită, nici săpată, spini și mărăcini vor crește în ea! Voi porunci și norilor, să nu mai ploaie peste ea.`` 7 Via Domnului oștirilor este casa lui Israel, și bărbații lui Iuda sînt vița ... o cunoaștem!`` 20 Vai de cei ce numesc răul bine, și binele rău, cari spun că întunerecul este lumină, și lumina întunerec, cari dau amărăciunea în loc de dulceață, și dulceața în loc de amărăciune! 21 Vai de cei ce se socot înțelepți, și se cred pricepuți! 22 Vai de cei tari cînd este vorba de băut ... ... ... au ispitit pe Dumnezeu în pustietate. 15 El le -a dat ce cereau; dar a trimes o molimă printre ei. 16 În tabără au fost geloși pe Moise, și pe Aaron, sfîntul Domnului. 17 Atunci s`a deschis pămîntul, și a înghițit pe ... înaintea Lui, ca să -L abată dela mînia Lui și să -L oprească să -i nimicească. 24 Ei au nesocotit țara desfătărilor; n`au crezut în Cuvîntul Domnului, 25 ci au cîrtit în corturile lor, și n`au ascultat de glasul Lui. 26 Atunci El a ridicat mîna și a jurat că -i va ... judecată, și astfel urgia s`a oprit. 31 Lucrul acesta i -a fost socotit ca o stare de neprihănire, din neam în neam, pe vecie. 32 Ei au mîniat pe Domnul la apele Meriba; și Moise a fost pedepsit din pricina lor. 33 Căci s ... Atunci Domnul S`a aprins de mînie împotriva poporului Său, și a urît moștenirea Lui. 41 I -a dat în ... Isus, dupăce a pus să -L bată cu nuiele, L -a dat să fie răstignit. 16 Ostașii au adus pe Isus în curte, adică în palat, și au adunat toată ceata ostașilor. 17 L-au îmbrăcat într`o haină de purpură, au împletit o cunună de spini, și I-au ... Dar Isus a scos un strigăt tare, și Și -a dat duhul. 38 Perdeaua dinlăuntrul Templului s`a rupt în două de sus pînă jos. 39 Sutașul, care sta în fața lui Isus, cînd a văzut că Și -a dat astfel duhul, a zis: ,,Cu adevărat, omul acesta era ... Printre ele erau Maria Magdalina, Maria, mama lui Iacov cel mic și a lui Iose, și Salome, 41 cari, pe cînd era El în Galilea, mergeau după El și -I slujeau; și multe alte femei, cari se suiseră împreună cu El în Ierusalim. 42 Cînd s`a înserat-fiindcă era ziua Pregătirii, adică, ziua dinaintea Sabatului. - 43 a venit Iosif din Arimatea, un ... ... ... se temeau de cuvintele Dumnezeului lui Israel, din pricina păcatului fiilor robiei. Și eu, am stat jos mîhnit, pînă la jertfa de seară. 5 Apoi, în clipa jertfei de seară, m`am sculat din smerirea mea, cu hainele și mantaua sfîșiate, am căzut în genunchi, am întins mînile spre Domnul, Dumnezeul meu, și am zis: 6 ,,Dumnezeule, sînt uluit, și mi -e rușine, Dumnezeule, să-mi ridic fața spre ... noastre s`au înmulțit deasupra capetelor noastre, și greșelile noastre au ajuns pînă la ceruri. 7 Din zilele părinților noștri, am fost foarte vinovați pînă în ziua de azi, și din pricina fărădelegilor noastre am fost dați, noi, împărații noștri și preoții noștri, în mînile împăraților străini, pradă săbiei, robiei, jafului, și rușinii care ne acopere astăzi fața. 8 Și totuș Domnul, Dumnezeul nostru, S`a îndurat ... ne cîțiva oameni scăpați, și dîndu-ne un adăpost în locul Lui cel sfînt, ca să ne lumineze ochii și să ne dea puțină răsuflare în mijlocul robiei noastre. 9 Căci sîntem robi, dar Dumnezeu nu ne -a părăsit în ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AMESTECA (ÎN)Rezultatele 1 - 8 din aproximativ 8 pentru AMESTECA (ÎN). ... LÚPĂ , lupe , s . f . 1. Instrument optic alcătuit dintr - o lentilă convergentă sau dintr - un ansamblu convergent de lentile care , fiind așezate în fața unui obiect , dau o imagine mărită a acestuia . 2. ( În ... COLÍVĂ , colive , s . f . ( În practicile religioase ortodoxe ) Grâu fiert amestecat cu zahăr și cu nuci pisate și ornat cu bomboane și zahăr pudră , care se împarte ca pomană la ... ... de animal ) . 2. ( Rar ; la pl . ) Diferite sortimente de lapte ( 1 ) sau de produse alimentare preparate din ( sau cu ) lapte . 3. Suc care se găsește în unele plante sau fructe ori se prepară din acestea și este asemănător la aspect cu laptele ( 1 ) . 4. ( În sintagmele ) Lapte de malț = malț măcinat și amestecat cu apă , folosit la prepararea berii . Lapte de var = amestec de var stins și apă , folosit la ... ... s . n . 1. Inflorescență caracteristică plantelor graminee , alcătuită din mai multe flori mici cu peduncul scurt , dispuse pe o axă centrală lungă . 2. Stilizare decorativă în formă de spic ( 1 ) , frecventă în arta populară pe cusături , țesături etc . 3. Vârful firelor de păr , mai lungi ( și de altă culoare ) , din blana unor animale . 4. ( În sintagma ) Spic de zăpadă ( sau , rar , de ploaie ) = fulgi mari de zăpadă amestecați cu stropi de ploaie , care cad pe pământ . 5. ( Pop . ) Vârf de ... ... ÎNFÍGE , înfíg , vb . III . 1. Tranz . A face ca un obiect cu vârf ascuțit să intre adânc În ceva ; a împlânta , a vârî . 2. Refl . Fig . ( Fam . ) A se apuca de ceva ( fără dreptul sau priceperea necesară ... ... SUZERÁN , - Ă , suzerani , - e , s . m . , adj . 1. S . m . ( În evul mediu ) Mare senior de care depindeau alți seniori , ca urmare a relațiilor de suzeranitate . 2. Adj . ( Despre state ) Care exercita autoritatea asupra ... ... MISTRÉȚ , - EÁȚĂ , mistreți , - e , adj . I. ( În sintagma ) Porc mistreț ( și substantivat , m . ) = animal sălbatic cu corpul masiv , acoperit cu păr aspru , negru - sur , cu greabănul înalt , capul mare , terminat cu bot ... ... introduce , a se băga . 2. Fig . A pătrunde , a se vârî , a ajunge la . . . A intra în amănunte . 3. A participa , a se băga , a se amesteca ; a lua parte la o activitate . 4. ( Urmat de determinări introduse prin prep . " în " sau " la " ) A îmbrățișa o îndeletnicire ; a se angaja într - o slujbă . 5. A adera , a se ... lucruri , fenomene , idei etc . ) 1. A pătrunde , a se înfige , a se băga ; a străbate . Acul intră în pânză . Lumina intră pe fereastră . 2. Fig . A - și face loc , a se strecura ; a ajunge în . . . 3. A avea loc ; a încăpea . Cartea intră în servietă . 4. ( Despre materiale ) A fi necesar , a trebui într - o anumită proporție spre a realiza un anumit produs ... dimensiunile prin spălare . A intra la apă = a ) ( despre țesături sau obiecte textile ) a - și micșora dimensiunile la muierea în ... |
||