|
|
||
|
Cuvântul AMIAZA nu a fost găsit. A fost afișată forma bază: AMIAZĂ Vezi și:NAMIAZĂ, POSTMERIDIAN, SUD, AMIAZ, AMIAZĂ, AMIAZĂZI, AMIAZI, AMIEZ, ANTEMERIDIAN, CEAI, CONTRAVIZITĂ ... Mai multe din DEX... Forme cu și fără diacritice ale cuvântului AMIAZA: AMIAZĂ.
AMIAZA - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. AMIÁZĂ, amiezi, s.f. 1. Mijlocul zilei, momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului (corespunzător aproximativ orei 12). * Loc. adj. De amiază = de prânz, de la ora prânzului. * Expr. Ziua(-n) amiaza mare = în plină zi, în toiul zilei. 2. (Concr.) Zenit. 3. (Reg.) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei; prânz. 4. (Înv.) Miazăzi, sud. [Var.: amiáz, amiéz s.n., amiázi, amiázăzi s.f.] - Din amiazăzi (< lat. ad mediam diem).Sursa : DEX '98 AMIÁZĂ s. v. prânz.Sursa : sinonime amiáză s. f., g.-d. art. amiézii; pl. amiéziSursa : ortografic AMIÁZ//Ă amiézi f. 1) Mijlocul zilei, când soarele se ridică la înălțimea maximă pe cer. * Ziua-n \~a mare a) în toiul zilei; b) în văzul tuturor. 2) art. Odihna de după masă. * A face \~a a dormi puțin după masă. [G.-D. amiezii; Sil. -mia-] /<lat. ad meridiam diemSursa : NODEX amiáză s.f. - Mijlocul zilei, ora 12. - Var. amiazi, namiază, nămiezi. Lat. med? die, de unde în lat. clasică meridies ( Trans. mereze), cf. it. meriggio (REW 5531), v. prov. miegdia, fr. midi. Se folosește în Trans. de V. cu forma m?ezi "prînz". - Der. ?edzi, vb. (Basar., a se odihni vitele).Sursa : etimologic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AMIAZARezultatele 1 - 10 din aproximativ 92 pentru AMIAZA. Ion Luca Caragiale - Amiaza maura ... Ion Luca Caragiale - Amiaza maura Amiaza maura de Ion Luca Caragiale Simbolistă-orientală În aer e lene... Amiază de vară. pâclă greoaie de plină Sahară. Ca tigru-ntre două tigrese rivale, Ce scuipă de turbă și sânge și bale, Ahmet stă-ntre două ... pleacă fierbând, Cu zâmbet pe buze, cu blestem în gând… Fatme e departe... Emirul Ahmet Cu blonda Biulbiula vorbește-n secret! * În aer e lene... Amiază de vară... E pâclă greoaie de plină Sahară. Biulbiul doarme-acuma deplin liniștită. Fatme se întoarce... Figura-i, pălită De focul ce-o arde, cu ... două tigrese rivale Ce dorm obosite, zdrobite de șale, Adoarme-ntre două domoale neveste: Fatme - o minune, Biulbiul - o poveste… ... Și-n aer e lene... Amiază Dimitrie Anghel - Amiaza Amiaza de Dimitrie Anghel Publicată în Sămănătorul , 22 decembrie 1902 E cald și lîngă trunchiuri umbra treptat se face tot mai mică, Văzduhul tot nu se-nfioară de nici un zbor de rîndunică. Și doar furnicile de-aleargă acuma fără de hodină, Mărgele negre sămănate pe drumuri albe de lumină. În straturi florile-s trudite; un crin din cînd în cînd se-ndoaie Și lung privește-n sus, să vadă: nu se purcede-un nor de ploaie? Dar întristat în țernă iarăși își frînge trupul zvelt în două... Ce n-ar da florile să aibă acum măcar un strop de ... Panticapea. Precum partea apusană, pe la Eupatoria, este plină de stepuri, de lacuri sarate și de râurele ce sunt mai des săci, așa partea de amiază a peninsulei este mănoasă, plină de suvenire istorice. Lângă golful Ctenus, modernii au zidit Sevastopolu; aproape de aice anticul Hersonez, capul Partenium, faimos ... se zic curgani, în a cărora sân deseori se află sarcofage cu obiecte prețioase de arte, depuse lângă îngropații eroi sau regi. Spre amiază pământul se rădică și la țărm formează o culme de munți, din care cel mai mare este acel numit Trapez, înalt 4700 palme; marmora și ... Daniil Scavinschi - Călătoria dumisale hatmanului Constantin Paladi în feredeile Borsecului ... și plesnituri minunate, Ofta știind c-acel plesnet va suna și pe-a lui spate. Din calea noastră în laturi în partea despre amiază, Un drum plin de bolovane la un schitișor urmează, Schitișor ce din vechime acolo se preamărește Și ani trei sute, schitul Pionului se numește. Loc ... drumul care-l lăsasem ne-am întors cu bucurie. Am mers cu necontenire făr-a mai căta hodină Și-am ajuns de dup-amiază la Tulghiș la cărăntină. Aici hătmanul Pălade aștepta cu bucurie Să-și afle sosit (el) păsul ce de mult era să vie Iar fiindcă acea ... Ștefan Octavian Iosif - Apa morților ... pieirii, pe căi necunoscute ?... Părăgini fără țermuri se-ntind pustii și mute, Și-adîncurile zării se tot îndepărtează, Plutind ca niște ape în arșița de-amiază. El s-a răznit din ceată, și-a alergat spre ele Ca să-și potoale setea ce-i mistuia [1] plămînii ... Ștefan Octavian Iosif - Visul unui slujbaș Ştefan Octavian Iosif - Visul unui slujbaş Visul unui slujbaș de Ștefan Octavian Iosif Visam deștept pe jumătate... Era o liniște în casă, Și ziua în amiaza mare Părea că-i noapte luminoasă... ... Și se făcea că am o mie Monede-n aur... o comoară! Trântit pe canapea alene, Sorbeam cafea, fumam țigară... Copiii mei, în loc de zdrențe, Purtau veșminte noi, alese, Nevasta mea era mai mândră Ca cea dintâi dintre prințese. Chiar eu schimbasem redingota Cea roasă-n coate și cu pete; Perdele scumpe-aveam la geamuri, Și ce covoare, ce tapete! Ba-i dasem unui biet prieten, Acuma chiar, un pumn de lire, Și cum îmi mulțumea, săracul, Plângând d-atâta fericire... Tresar... Cine-a bătut în ușă? Mă pipăi... Unde-s banii mei? — Bărbate, scoal', uitași de slujbă? Hai, uite, că-i trecut de Alexei Mateevici - Rugăciune pentru pahar ... firile cerești. Era nespus de minunată Privirea lui cea liniștită, De-o sfântă pace luminată, I-i fruntea lui însuflețită. Și ca un soare de amiază, Întreaga față scânteiază. A stat lângă Învățător, Și cu vorbiri cerești și blânde La jertfa morții sale sfinte L-a îndemmnat ... Dimitrie Anghel - A patra Parcă ... ale soarelui. Dimineața e tihnit șleaul, rari drumeți trec și, în timpul acesta, Parca stă ascunsă și ea după geamurile cu perdelele lăsate ; dar după-amiază convoiurile se urmează urcînd spre neagra poartă de unde nu se mai întoarce nimeni înapoi și atunci, ca furișată dintr-un mormînt, vecina, ținîndu-și ... Emil Gârleanu - Cioc! cioc! cioc! ... Plisc are, slavă Domnului! Craț! iaca și miezul. Bun! Craț-craț-craț, s-a pus pe mâncat. Din ziua aceea venea în fiece amiază să-și ia prânzul. În dimineața când o pândea veverița, a sosit tot așa zglobie, dar de-abia intră în scorbură, că veverița ... Emil Gârleanu - Frunza Frunza de Emil Gârleanu Lui Cristinel S-a desfăcut din mugur, într-o dimineață caldă a începutului de primăvară. Cea dintâi rază de soare s-a împletit pe dânsa ca o sârmă de aur, făcând-o să tremure de fericirea unei asemenea atingeri. Ziua întâi i s-a părut scurtă, și apropierea nopții o mâhni. Lumina se stinse, răcoarea o făcu să se zgribulească, să se vâre între celelalte și să aștepte, ațipind, până a doua zi, venirea soarelui. Cu ce revărsare de strălucire se ridică stăpânitorul lumii până sus, pe cer! Raza se coborî din nou, și toată ziua, încălzită, frunza se scăldă în albastrul văzduhului. În scurtă vreme se desfăcu mare, verde, mai frumoasă ca toate, mai sus decât celelalte, tocmai în vârf. De deasupra îi cădea lumina, dedesubt se ridica, până la ea, mireasma crinilor albi, singuratici, cu potirul plin de colbul aurului mirositor. Un ciripit străin o miră. Și cea dintâi rândunică, venită de departe, tăia albastrul ca o săgeată, înconjură copacul de câteva ori cu strigăte de bucurie, apoi se așeză pe streașina casei, cântând mereu... Dar într-o dimineață raza ... ... umblă, băiete; de-abia ajunse. Iar când a poposit, ud de sudoare, că părea o picătură de rouă, bulgărele de aur scăpătase de amiază. Și voinicul privi iar în sus. Privea în sus și nu-și credea ochilor: zile, săptămâni, luni avea de umblat. Și cât era de hotărât ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AMIAZARezultatele 1 - 10 din aproximativ 19 pentru AMIAZA. ... NAMIÁZĂ , namiezi , s . f . ( Pop . ) 1. Amiază . 2. Masa care se ia în jurul amiezei ; prânz . 3. Loc , punct unde ajunge soarele pe cer ( aproximativ ) la amiază ; zenit . [ Var . : ( reg . ) nămiáză s . f . , nămiéz , nămiézi , namiéz s . n . ] - În + amiază ... POSTMERIDIÁN , - Ă , postmeridieni , - e , adj . Care are loc în cursul după - amiezii , de după - amiază ... SUD s . n . 1. Punct cardinal opus nordului , aflat în direcția în care se îndreaptă Soarele la amiază în emisfera nordică ; miazăzi , amiază ... AMIÁZ s . n . v . amiază AMIÁZĂ , amiezi , s . f . 1. Mijlocul zilei , momentul înălțării maxime a Soarelui deasupra orizontului ( corespunzător aproximativ orei 12 ) . 2. ( Concr . ) Zenit . 3. ( Reg . ) Masă principală care se ia aproximativ la jumătatea zilei ; prânz . 4. ( Înv . ) Miazăzi , sud . [ Var . : amiáz , amiéz s . n . , amiázi , amiázăzi s . ... AMIÁZĂZI s . f . v . amiază ... AMIÁZI s . f . v . amiază ... AMIÉZ s . n . v . amiază ... ANTEMERIDIÁN , - Ă , antimeridiani , - e , adj . De dinainte de amiază CEAI , ( 1 ) s . m . , ( 2 , 3 , 4 ) ceaiuri , s . n . 1. S . m . Arbust exotic cultivat pentru frunzele lui care , uscate , sunt folosite pentru prepararea unei băuturi cu efect excitant ( Thea sinensis ) ; p . rest . frunzele ( uscate ale ) acestui arbust . 2. S . n . ( De obicei urmat de determinări care arată felul ) Băutură obținută prin macerația , infuzia sau decocția frunzelor de ceai ( 1 ) sau a unor plante medicinale . 3. S . m . Timpul , masa ( de dimineață ) la care se bea ceaiul ( 2 ) . 4. S . n . Reuniune între prieteni , în cursul după - amiezii , la care se servește ceai ( 2 ) sau diferite gustări și se CONTRAVÍZITĂ , contravizite , s . f . 1. A doua vizită pe care medicul o face bolnavilor dintr - un spital în timpul după - amiezii . 2. ( Înv . ) Vizită cu care se răspunde altei Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||