|
|
||
|
APRINS LA FATA - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru APRINS LA FATARezultatele 1 - 10 din aproximativ 157 pentru APRINS LA FATA. Dimitrie Anghel - Fata din dafin ... luceafărul de seară, își începeau eterna lor cîntare. Sfios prindea unul să cînte ca încercînd un acord, apoi sute de glasuri răspundeau de pretutindeni, ca la o poruncă, și monotonul refren se prelungea pînă la ziuă. Stelele, una cîte una, se aprindeau licăritoare, de la cele mari pînă la cele mici, și-apoi în tîrziu, ca și cum un alt Prichindel nevăzut ar fi aruncat în urma lui risipitele fărmături ca să-și însemne ... altul, ne așezam pe lespezi și așteptam încrezători ca lumea fantastică a celor ce au ființă în povești să se trezească și întrupeze. La Fata din Dafin visam noi, la frumoasa și bălaia copilă robită de un farmec, căci în grădina noastră era un dafin uriaș și plin de scorburi, în care apele ploilor strînse ... și-a deschis inima să-mi arate comoara lui, comoara întreagă de poezie a nopților pe care le-am pierdut privind la dînsul mi-a pătruns fără de voie sufletul. Nemărginita poezie risipită așa de darnic, de la lacrima stelei din infinit și pînă la ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Fata moșului ... mi-o face poala căpătâi o fată frumoasă. — Mai e vorbă? Vrem, vrem! — Uite, vin' la mine. — Ba la mine! — Ba la mine, că-ți caut în cap! — Ba la mine, că-ți aduc apă de la "Susana" șă-ți fac o turtă cât toate zilele. Așa îl rugară fetele pe bătrân, întinzându-l toate de mânecă. Doroftei își plecă capul în ... întilni un flăcău, voinic, să fi spart pietre-n pumni. Și cât era de namilă și de rumen, sta despuiat și lungit pe-o rogojină la umbra bălăriilor. Cum văzu pe bătrân, vru să îndruge ceva, și cum deschise gura, gura — clanț, falcă pe falcă. La urma urmelor, se frecă bine la ochi, căscă zdravăn, de i se văzu omușorul și, clefetind buimăcit de câteva ori, izbuti să spuie, mai mult pe nas: — Aba... Moșule... Încotro ... merele să le mănânce baba, iar cojile să le dai Murgii, și vi se va împlini dorința, că știu ce vânturi te-au adus pe la mine. Unchiașul îi sărută poala și se șterse cu o cută pe la ochi, îi sărută mâna dreaptă, i-o puse ... ... mare înăuntru în prăvălie și afară sub umbrar. Pierzându-și răbdarea, negustorul se scoală de la masă și merge-n cârciumă. Tânărul stă foarte aprins la locul lui, se șterge de sudoare și suflă din adânc. Celălalt se-ntoarce mânând înainte o fată voinică și frumoasă, care, cu mânecile sumese până la subțiori, aduce pe o tavă uscătură și udatură. Ajungând prin îmbulzeală la masă, șașiul se uită lung la tânăr, ba-i mai face și cu ochiul către fată. Fata lasă tava pe masă și pornește. Flăcăul vrea s-o apuce de braț: ea scapă și pleacă: el o cheamă-napoi; ea-și întoarce ... le aduce cafele... Acu nu-i mai e degrabă; poate sta și de vorbă cu un drumeț. Negustorul se uită la fată, se uită șașiu la băiat și merge să vază ce mai e pe dincolo, până-n odaia unde s-au pus niște orzari să-nvârtească un ștosișor... Acu, ce ... unchiul. Ia seama, că te ia dracul dacă te mai iei după el, nătărăule! Către seară, tânărul, flămând și-nsetat, trece pe dinaintea conacului de la Sălcuța în buiestru-mbășicat. O fată ... Petre Ispirescu - Cele douăsprezece fete de împărat și palatul cel fermecat ... un asemenea vis. El nu înțelegea că steaua sub care se născuse venea să-l slujească. A doua zi, mergând iarăși cu vitele la păscut, abătu din drum și dete iarăși pe la copaciul cu pricina, și iarăși se culcă la tulpina lui, și iarăși visă același vis. Sculându-se, își zise: "Mă, ăsta nu e lucru curat", și iarăși toată ziulica fu dus pe gânduri ... nu văz nici un semn ca să pot și eu sălta ceva. Fă bine și-mi dă socoteala. - Da pentru ce, băiete, să ieși de la mine? Au doară nu te mulțumești de simbria ce-ți dau? Au mâncare n-ai destulă? Ia, mai bine șezi la mine, și eu voi căta săÂți dau o fată bună din sat, cu nițică zestricică, să te mai ajut și eu cu ce m-o lăsa inima, să-ți faci și tu rost aici ... peste poate a-l face să rămâie, îi dete ce bruma mai avea să ia, și el plecă, luându-și ziua bună de la stăpân. Ducându-se de la satul său, flăcăul ajunse drept Calistrat Hogaș - La Pângărați ... de la Viișoara, cotirăm la dreapta și apucarăm drumul mare ce duce spre Pângărați, și de-a-colo mai departe, printre munți, până la Prisacani la granița ungurească. Soarele de-abia scăpătase după-amiază și căldura unei arzătoare zile de Cuptor era în toiul ei; un vânt însă ușor, ce veșnic ... pălăriile pe masă și bețele prin colțuri, cum am face noi, părinte Varsanufie, să vedem pe cuvioșia-sa, părintele egumen? Am voi să căpătăm de la sfinția-sa blagoslevenia pentru mas noaptea asta în mânăstire, fiindcă-i târziu și nu ne mai putem întoarce la oraș. — Apoi l-îți găsi d-voastră la stăreție, domnule Grigoriță, dacă n-a fi plecat la târg. — Da dac-a fi plecat la târg, întrebai eu amestecându-mă în vorbă, de la cine cerem noi blogoslovenie de casă si masă în mânăstire pentru noaptea asta, părinte Varsanufie? — Apoi îți găsi d-voastră pe părintele Vavila, răspunse ... cotloane ale vieții și regulelor călugărești. Astfel scoborârăm o scară, urcarăm alta, cotigirăm prin câteva săli singuratece și largi, străbăturăm toată lungimea unui cerdac de la al doilea rând, cotirăm ... Și cu-a vorbelor căldură. Harnică, din zorii zilei Nu stau mâinile copilei Fără lucru, tot să prindă, Casa lor toată-i oglindă. La izvor vezi pe Rodica Până-n zori, când pe sub streșini Încă doarme rândunica. Pe izlaz nu-i multă hrana, Dar vezi albă ce-i ... în cosiță, Ori când seara stă-n portiță, Și-o întrebi: Ce-aștepți, iubită? Și pe dup-un stâlp s-ascunde, Galbenă și zăpăcită. Dar la holdă! Arde soare, Fetele secerătoare Râd și cântă, snopi fag grâul, Murmură-ntre sălcii râul: Fug la râu vro patru fete, E și Rada? Fug flăcăii Și ei, toți, și nu le-e sete. Și-n genunchi atunci pe țărmuri Ea din ... Și-atunci ea, când el glumește, Joacă pumnii și-l stropește Pe obraz, dar drăgălașă Tot ea-l zvântă,-n loc de cârpă Mâneca de la cămașă. Și cum știe ea s-aleagă Ce-i frumos! Atât de dragă O dă portul îmbrăcându-l! Când o vezi, te-mbată gândul Că ... ochii. Dar de-i Rada cât de blândă, Ea de mic-a fost osândă Pentru sat. Și nu-i mirare, Ei flăcăi, ea fată ... Vasile Alecsandri - Fântâna cu doi brazi ... Vasile Alecsandri - Fântâna cu doi brazi La fântâna cu doi brazi Am ucis doi unguri frați Pentru-o puică ungureancă Care nu mi-era dușmancă, O copilă din hotar, Fată de boier maghiar. La fântână ea cum sta, Brațe albe-și arăta. Eu pe loc mă fermecai Brațele-i le sărutai, Și copila se pleca Și pe brațe-i ... de mine se legară Și pe mine s-aruncară. Eu măciuc-am ridicat, Pe-amândoi i-am și culcat Și sub brazi i-am îngropat, La crucile drumului, La răcoarea vântului, Și la cap și la George Coșbuc - Legenda rândunelei ... George Coşbuc - Legenda rândunelei Legenda rândunelei de George Coșbuc Din zori, de cum s-aprind, Tot cântă rândunica Sub streșini ciripind Era și fată mare Și mândră de-a cătare Și-apoi, pe lângă toate, Și fată de-mpărat. Ușor se duce nume De-un lucru bun în lume, Dar mai ușor de-un lucru Frumos cu-adevărat. Și-n toată lumea ... marea ce-o străbat. Atunci, să știi tu bine, Voi mai vorbi cu tine, Când mi-or găsi inelul. Iar mirele-a-nghețat. La cuib venind acum, Sfărmat găsi ea cuibul Iar puii morți în drum Ea blândă se supune Și face tot cum spune Bărbatul ei, și-n ... gură: Nici dragoste, nici ură N-arată, ci rămâne De-a pururi un mormânt. Prin pomi sunt lațuri mii. Prin aer zboară șoimii, La cuib pândesc copii Și iată! azi răsună De multă voie bună Palatul tot; cu vuiet La rege robii vin. Un pește-au prins în mare Și-n el, în bună stare, Inelul scump al doamnei. I-l dau, de sânge plin ... ... George Coșbuc - Jertfele împăcării ... bărbații-ntunecoși Cu plete lungi pe umeri, cu bărbi ce te-nspăimântă Puternici ca mânia pe care ei o cântă Cu glasuri răgușite, când pleacă la război! De ce zâmbești ? Aruncă cununile de foi Și pune diademă pe fruntea ta senină ! Ce-ți. pasă dac-ai noștri la alte legi se-nchină ! O, de-ai vedea tu Roma cu turnurile ei, Cu lume și lumină, cu roiuri de femei Frumoase ; și-ntre ele ... vine drep Spre ei și îl cuprinde puternic peste piept Cu brațele-amândouă. — „lubite, nu te teme, Te apără Hiltruna !" Și strâns de fată gerne Puternicul, s-azvârle, căci e ținut pe loc Și mâinile-i sunt prinse de fată. — „Ai noroc Să mori la mine-n brațe ! Vezi, fruntea-mi e senină, Ce-ți pasă dac-ai noștri la alte legi se-nchină ?" El vrea să se desprindă și urlă, e turbat. — „Ah, până când toporul nu-1 văd adânc intrat În ... mână mică romanii, plini de rane, Se târâie pe șesul castelelor romane Goniți mereu. O sută, optzeci au mai rămas Și mai rămân dintr-înșii la ... Mihai Eminescu - Miron și frumoasa fără corp ... când spală la un blid, Iar bătrâna gată fașa Și cumetrele se râd.  Măi ciobane ortomane, Unde-mi mergi așa pe frig?  Da la râșniță la Dane Și la borș la Pipirig; Ce era să spun? Iac-asta, Mi-a făcut băiet nevasta, Nu vă fie cu bănat. Să-mi veniți și dumneavoastră Că ... Ăst voinic e cel mai tare. Un bătrân răspunse:  Bine, Spune-mi, tinere, pe cine Fata are-acum în minte?  Ea gândește-acum la mine.  Ha! acesta-i mai cuminte! Și să cânte strana prinde:  Este tare, este tare, Și cuminte, și cuminte, Ș-arătos la arătare. Scărpinându-se la ceafă, Împăratul c-o garafă A venit și c-un sângeap Și, împlându-l, zice:  Ia fă De mi-l toarnă peste ... fără de nume Uită țară, rude, casă. Cum trecu numai Crăciunul, El pe cal a pus presunul Și s-a dus la lacu-n vrajă, Unde așteptând ajunul De-Anul nou el sta de strajă. Și din trestia plecată El privea la Alexei Mateevici - Câteva colinde de Sfântul Crăciun ... cu vin. — Dar la masa cine-mi șede? În capul mesei Șede Bunul Dumnezeu. De-a dreapta lui Dumnezeu Șede sfântul Petru. La stânga lui Dumnezeu Șede sfântu(l) Ion, Iar lângă dânsul, stăpânul casei Tot închină și suspină; Și-nchină la răsărit, Să-l audă Domnul Sfânt, Domnul Sfânt pe-acest pământ, În toarta paharului, În lumina soarelui; În buza paharului Scris îi spicul grâului, În ... i vița vinului. Dumnezeu din gură au grăit: — Hai, noi, Petre, să mergem C-avem mari de cununat Și încă mici de botezat. — La cei mari dar ce le vom da? — Le vom da boi buni, ne-nvățați, Ei vor trăi și-i vor învăța. — La cei mici dar ce le vom da? Le vom da cai mândri, ne-nvățați, Vor crește și-i vor învăța. V Din Maica Precista s ... dormiți, odihniți Și pe noi ne dăruiți Tot cu aur și argint, Bunătăți de pe pământ, C-am umblat din sat în sat Și pe la toți am urat [2]. Auzite și adunate de Al. Mat-ci Decembrie 1912 [1] Cuvântul Leroi n-are nici o însemnare, ,,O, Leroi, Doamne" se ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... |
||