|
|
||
Vezi și:STUFOS,
ARBORICOL,
ESPLANADĂ,
MAHON,
RĂȘINOS,
RELASCOP,
ÎMPĂDURI,
ȘANȚ,
ȘLEAU,
ABATAJ
... Mai multe din DEX...
ARBOR - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. ÁRBOR s.m. v. arbore.Sursa : DEX '98 Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru ARBORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 131 pentru ARBOR. Heinrich Heine - Arborii-nfloriți răsună... Heinrich Heine - Arborii-nfloriţi răsună... Arborii-nfloriți răsună... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 16 aprilie 1895 Arborii-nfloriți răsună, Cîntă cuiburile-n slavă... Cine-i oare capelmaistrul În orchestra din dumbravă? Pițigoiul care-ntr-una Dă din cap cu-atîta fală? Ori pedantul cuc ce-și strigă Numele fără greșeală? Este oare cocostîrcul, Care, tacticos la pasuri, Calcă-nfipt pe lungi picioare, În acest concert de glasuri? Nu ! În inimă-mi trăiește Cela ce conduce corul... Tainic simt cum bate tactul, Și socot că e Ștefan Octavian Iosif - Arborii-nfloriți răsună... Ştefan Octavian Iosif - Arborii-nfloriţi răsună... Arborii-nfloriți răsună... de Heinrich Heine Traducere de Ștefan Octavian Iosif Publicată prima oară în Viața , 16 aprilie 1895 Arborii-nfloriți răsună, Cîntă cuiburile-n slavă... Cine-i oare capelmaistrul În orchestra din dumbravă? Pițigoiul care-ntr-una Dă din cap cu-atîta fală? Ori pedantul cuc ce-și strigă Numele fără greșeală? Este oare cocostîrcul, Care, tacticos la pasuri, Calcă-nfipt pe lungi picioare, În acest concert de glasuri? Nu ! În inimă-mi trăiește Cela ce conduce corul... Tainic simt cum bate tactul, Și socot că e Alecu Donici - Frunzele și rădăcina ... Alecu Donici - Frunzele şi rădăcina Frunzele și rădăcina de Alecu Donici Într-o zi de vară, lină, călduroasă, Răspândind în vale umbră răcoroasă, Frunzele pe arbor vesel dănțuiau Și cu zefirașii astfel se șopteau: — Dulce e viața frunzelor, când ele, De rouă lucinde, mândre, tinerele, Lumea înverzesc Și o răcoresc ... pământ -- Despre rădăcină vreun bun cuvânt? — Cine-i rădăcina? Și cum de cutează Cu noi să se certe, când nici se-nsemnează? Frunzele pe arbor zise vâjâind, De ciudă plesnind. — Rădăcina face arborul să crească Și peste tot anul frunză să renască — Le răspunse ea. În alt chip ... Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Dimitrie Anghel - Oglinda fermecată Oglinda fermecată de Dimitrie Anghel Publicată sub titlul "Un vis simbolic", în Tribuna , XV, 159, 22 iul. [4 aug.] 1911, p. 2. Astă-noapte m-am trezit brusc din somn. Un vis straniu mă purtase pe tărîmuri necunoscute, pe care nici nu le-am văzut, nici nu m-am încumetat să le bănuiesc vreodată... În rama ferestrei împodobite de perdele albe, cerul vînăt se ofilea peste arborii mari și o singură stea, albă ca o crizantemă uriașă, mai licărea stăruitoare departe, peste marea de coperișuri, în afundul nemărginirii. Natura aevea pe care o priveam acum trezit din somn mi se părea străină. Arborii nu erau așa în visul meu, nici vînătul cer care se ofilea și în nemărginirea căruia înflorea o stea albă ca o crizantemă, nici fața mea pală pe care o resfrîngea apa albăstruie a oglinzii în orele acestea tîrzii de noapte. Un tril însă căuta să mă cheme la realitate. O păsăruică, înșelată de acest zor de ziuă timpurie, îngăima undeva, în negrul unui umbrar, o sfioasă chemare, la care nu răspundea nimeni. Un vînt apoi, ca trecerea unui demon nevăzut căruia i-ar fi fost frică singur în văzduh, ... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei... ... sară frumoasă  adormită deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spânzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci, Plini de faguri de miere, ce curge ... Mihai Eminescu - Dacă treci râul Selenei ... sară frumoasă  adormită deși este ziuă. Aerul e vioriu, miroasele florilor mândre; Adormitor se ridică din oștile florilor mândre; Într-un codru măreț, unde arbor legat e de arbor, De liane ce spânzură-n aer snopii de flori, Unde prin vechii copaci-și fac albinele stupii sălbateci, Plini de faguri de miere, ce curge ... Traian Demetrescu - Aleluia Aleluia de Traian Demetrescu „Egalitate! Fraternitate!â€� Se vaietă prin arbori vîntul... Și pare-un glas pierdut pe stradăt Ce cîntă-a morței serenadă: V-acopere pe toți pămîntul... Nimic!... rămîne-n veci cuvîntul Din a vieței tristă sfadă!... Se vaietă prin arbori vîntul Și pare-un glas pierdut pe stradă... Ați înțeles deznodămîntul? Ca într-o stranie baladă, S-adună oasele grămadă, Ne face frați pe toți mormîntul. Se vaietă prin arbori Dimitrie Bolintineanu - Ana-doamna ... și-astfel le-a vorbit — ,,Viețuiește-un popol dincolo-n Carpați, Popol de mari fapte și de rari bărbați. Astfel cum un arbor lângă casă crește Și, crescând, lumina soarelui oprește, Astfel astă-dată, pe al nostru sân, Crește și va crește popolul român. Să surpăm stejarul într ... dulci și line!" Timpuri de virtute și de fapte mari! Suflete străbune, nobile și rari! Ați trecut ca frunza ce de vânt răpită, Lângă tristul arbor cade veștejită. Dar stejarul mândru încă se-nvelește Cu cununa-i verde care ne răpește. Iar tu, Românie, totul ce dorești, Tot ce perzi odată ... Alexandru Macedonski - Sentință ... Alexandru Macedonski - Sentinţă Sentință de Alexandru Macedonski Un arbor când puternic spre domele-nstelate Înalță-ale lui ramuri de frunze încărcate, Făcând la ceilalți arbori o umbră-omorâtoare, Pe când, prin rădăcine mereu cuceritoare ... Constantin Stamati - Frunzele și rădăcina (Stamati) Constantin Stamati - Frunzele şi rădăcina (Stamati) Frunzele și rădăcina de Ivan Andreievici Krâlov Traducere de Constantin Stamati Într-o zi de primăvară, frumoasă și seninată, Frunzele verzi a pădurii, umbrind o costișă toată, Au început cu zefirii într-acest chip să șoptească Și să fălească A lor desime tufoasă Și umbroasă, Zicând: „Au nu noi suntem podoaba a văilor ce umbrim, Au nu cu noi și copacul îi falnic și învăscut, Îi răsfățat și plăcut? Apoi de ne lăudăm, noi nici că păcătuim, Căci arborul făr’ de noi, gol, nimic nu însemnează; Și tot noi umbrim păstorul, Și sub ale noastre poale odihnește călătorul, Și a fecioarelor horă sub noi cântă și săltează, Iar dimineața și sara fragede privighetori La noi vin de desfătează Și primăvara serbează. Pân’ și însuși voi, zefirii, ușori și nestătători, Șuguiți cu noi neîncetatâ€�... Atunci glas cu umilință de sub pământ le-au răspuns: „Voi, frunzelor, ați uitat Nouă să ne mulțumiți că vă aflați colo sus.â€� Deci frunzele, foșnind groaznic, au întrebat cu glas mare: „Cine este-acolo, oare, Cu noi de se potrivește Și cu obrăznicie grăiește?â€� „Noi ... Dimitrie Bolintineanu - Banchetul lui Țepeș Dimitrie Bolintineanu - Banchetul lui Ţepeş Banchetul lui Țepeș de Dimitrie Bolintineanu Mohamet-sultanul, cu oștire mare, Urmărind pe Țepeș, vede cu mirare O pădure deasă pe un cîmp întins. El grăbește mersul,d-arșiță coprins. Oastea lui dorește umbre pădurateci Aerul de arbori și de flori molateci. Dar cînd este-aproape, el ce a zărit? Căci de mare groază el a tresărit ! Arborii sunt țepe — douăzeci de mii, Turcii tot atîția-n țepe, morți și vii; Peste-aceste țepe este-o țeapă mare, Unde-un mare pașă la vedere-apare; Pe pădurea morții soarele lucea, P-ale lor benișe vîntul adia. Paseri prădătoare pe deasupra zboară Cîrduri flămînzite așteptînd să moară. — "Ah ! zicea tiranul, de fiori coprins, Acest om nu poate a mai fi învins." Zice, și se duce în pădurea morții. Țepeș sta la masă, rîde-n fața sorții. Gemetele celor ce în țeapă mor Îl îmbată dulce și Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARBORRezultatele 1 - 10 din aproximativ 128 pentru ARBOR. STUFÓS , - OÁSĂ , stufoși , - oase , adj . ( Despre arbori ) Cu frunze multe și dese ; ( despre păduri ) care are arbori cu frunze multe și dese ; ( despre umbra arborilor ) nepătruns , ARBORÍCOL , - Ă , arboricoli , - e , adj . ( Despre insecte , animale ) Care trăiește pe arbori sau printre ESPLANÁDĂ , esplanade , s . f . 1. Suprafață ( plantată cu arbori , iarbă și flori ) aflată , de obicei , în fața unei clădiri importante sau a unui ansamblu arhitectural . 2. Stradă largă având în mijlocul ei alei bogat plantate cu arbori , iarbă și MAHÓN s . m . Nume dat mai multor specii de arbori din regiunea tropicală a Americii , cu lemnul de culoare brună - roșiatică , foarte rezistent , întrebuințat la confecționarea mobilelor de lux . p . restr . lemnul acestor arbori ; RĂȘINÓS , - OÁSĂ , rășinoși , - oase , adj . , s . f . 1. Adj . ( Despre arbori ) Care conține , care produce rășină . 2. S . f . pl . Denumire generică dată unor arbori sau arbuști ale căror organe conțin rășină și care formează singuri sau în asociații păduri întinse ; conifere . 3. Adj . Care are aspectul și proprietățile rășinii ; lipicios , cleios . - Rășină + suf . - RELASCÓP , relascoape , s . n . ( Silv . ) Aparat folosit pentru determinarea înălțimii arborilor , a suprafeței de bază a arborilor la hectar , precum și a unor elemente topografice dintr - un arboret . - Et . ÎMPĂDURÍ , împăduresc , vb . IV . Tranz . A planta arbori pentru a forma o pădure . - În + ȘANȚ , șanțuri , s . n . 1. Săpătură lungă și îngustă făcută pe ambele părți ale unui drum , pentru scurgerea apei ; p . gener . orice săpătură în forma de mai sus , făcută pentru scurgerea apei , pentru îngroparea unei conducte , pentru marcarea hotarului între două suprafețe de pământ etc . 2. Tranșee . 3. Crestătură sau scobitură în formă de șanț ( 1 ) , la diferite organe sau piese de mașini , în scoarța unor arbori , în pielea unor animale ȘLEAU ^3 , șleauri , s . n . Pădure cu arbori de specii diferite . ȘLEAU ^2 , șleauri , s . n . Fiecare dintre cele două curele groase , funii sau lanțuri care se prind de pieptul hamului și se leagă de crucea căruței sau a trăsurii trase de un animal ; trăgătoare , ștreang . ȘLEAU ^1 , șleauri , s . n . Drum de țară natural , neamenajat , bătătorit de ABATÁJ , abataje , s . n . 1. Operație de tăiere sau de extragere a unui minereu sau a unei roci dintr - un zăcământ ; p . ext . loc unde se execută această operație . 2. Operație de doborâre a arborilor ( În exploatările forestiere ) . 3. Tăiere , sacrificare a vitelor la abator . 4. Operație de înclinare a unei nave mici în vederea reparării , curățirii Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||