Căutare în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

Pentru căutare rapidă introduceți minim 3 litere.

  Vezi și:ARENDĂȘESC, ARENDĂȘIE, ARENDĂȘOAICĂ, SUBARENDAȘ, ȚINE, ARENDĂ, ARENDĂȘI, ARENDĂȘIȚĂ, CIOCOI, EMBATIC, FERMIER ... Mai multe din DEX...

ARENDAȘ - Definiția din dicționar

Traducere: engleză

Deschide în DEX Vizual

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

ARENDÁȘ, arendași, s.m. Persoană care ia în arendă un bun (mai ales o proprietate agricolă mai întinsă). - Arendă + suf. -.

Sursa : DEX '98

 

ARENDÁȘ s. (reg.) orândaș, (înv.) arendar, orândator, (înv., în Mold.) orândar, posesor. (\~ul unei moșii.)

Sursa : sinonime

 

arendáș s. m., pl. arendáși

Sursa : ortografic

 

ARENDÁȘ \~i m. Persoană care ia un bun în arendă. /arendă + suf. \~

Sursa : NODEX

 

Copyright © 2004-2020 DEX online.

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

 

Rezultate suplimentare

 

Rezultate din Literatură pentru ARENDAȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru ARENDAȘ.

Ion Luca Caragiale - Arendașul român

... pe țăran acasă, spunându-i că-l ajunge pe drum. Și-l ajunge în adevăr și-l și lasă. Sosind în comună, trage firește la arendaș. Mănâncă, bea bine, doarme un ceas, două, vine la primărie la braț cu arendașul și cheamă pe țăranul cu hârtia la cercetare. Îndată ce țăranul ...

 

Alexandru Vlahuță - No. 3

... și întinde, Ca un ager militar... Însă vede, cu durere, Că sunt toate în zadar: Căci, mai ager decît dînsul, Îi stă-n cale-un arendaș... Foc se face căpitanul. Că-i din firea lui abraș ! Și-ntr-o seară la grădină, Să vedeți ce s-a-ntîmplat: Dulcineea ...

 

Ion Luca Caragiale - O blană rară

... a uraganului lumii; când s-a hotărât să-și lege viața poetică și flușturatecă de viața prozaică și greoaie a unui arendaș, ea nu spera să-și vază încununat sacrificiul așa degrabă. Cine o hotărâse să facă acel sacrificiu? Necazul... Căpitanul... Mișu ! „Ah! Mișule, poate că ...

 

Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă

Ion Luca Caragiale - 1907 din primăvară până'n toamnă 1907 din primăvară până'n toamnă de Ion Luca Caragiale În martie trecut, un scriitor romîn a dat pentru "die Zeit" un articol privitor la răscoalele țărănești, pe care acel ziar l-a și publicat, suprimîndu-i, după conveniențele redacției, încheierea. Niște ochi deprinși înțelegeau asta îndată. Dar articolul a trecut cu totul neluat în seamă de presa noastră, și, probabil, rămînea uitat detot, dacă d. M. Dragomirescu, jertfind, din strîmtul spațiu al revistei d-sale literare "Convorbiri", nu-i făcea acum în urmă favoarea să-l reproducă, după originalul romînesc, măcar în bună parte. Astăzi, cînd oricine are dreptul a se preocupa de marile noastre probleme de Stat, i se pare autorului că n'ar fi nepotrivit să-și publice articolul așa cum l'a așternut el pe atunci, cu un adaus, ce se impune acuma, o jumătate de an mai tîrziu. Propunîndu-și a da la lumină încet-încet o serie de note asupra împrejurărilor la cari asistăm, el socotește să aducă un oarecare serviciu public, util, dacă nu în momentele actuale, barem în unele viitoare; ...

 

Cezar Bolliac - Sila

... Și părul își smulgea. Sufla în pieptul mă-sei ca doar s-o încălzească ; Îi căuta cojocul... dar unde să-l găsească,     Căci e la arendaș Dodată cu căldarea luat zălog în silă P-o oarbă datorie. — O, Doamne ! fie-ți milă     De rob și de clăcaș ! 1840, ianuarie 4 ...

 

Grigore Alexandrescu - O nuntă

Grigore Alexandrescu - O nuntă O nuntă de Grigore Alexandrescu Sunt câțiva ani de când pentru păcatele mele mă aflam înrolat sub steagurile armiei noastre. Dumnezeu să ierte pe aceia care, socotindu-mă destinat a apăra patria de primejdii, mă însărcina cu străjuirea Dunării și vizitarea numeroaselor picheturi de pază. Născut sub o stea blândă, eu sunt de caracterul cel mai liniștit și niciodată sabia mea n-a fost în ispită a se mânji de sânge. Dacă vrăjmașii țării ar fi știut cu ce om au a face, s-ar fi purtat negreșit cu oarece obrăznicie, la care pașnicele mele aplecări m-ar fi oprit de a le răspunde. Cu toate acestea, sunt departe de a regreta vremea ce am pierdut cu acea ocupație: traiul ostășesc face pe om răbdător și exact. Când ai petrecut câtva sub pământ în bordeie afumate sau în colibe bătute de valuri, spulberate de vânturi, varietatea vremilor și schimbările soartei nu te sperie lesne. Apoi câte relații prietenești, câte dulci suvenire sunt rezultatul acestei vieți! Dar iată cuvinte de prisos când este vorba de niște obiceiuri țărănești ce am avut prilej ...

 

Grigore Alexandrescu - Polovraci

... ce are Oltul. Biserica este pe malul din dreapta, are curți de zid și vreo 5 ­ 6 chilii, care slujesc de locuință unui gros arendaș. Nici un călugăr nu se află acolo, afară de preotul orânduit pentru slujba bisericii. Această mică mănăstire s-a fondat pe la anul ...

 

Ion Luca Caragiale - În vreme de război

Ion Luca Caragiale - În vreme de război În vreme de război de Ion Luca Caragiale Cuprins 1 I 1.1 * 2 II 3 III I În sfârșit ,ceata de tâlhari căzuse prinsă în capătul pădurii Dobrenilor. Doi ani de zile, vreo câțiva voinici, spoiți cu cărbuni pe ochi, foarte-ndrăzneți și foarte cruzi, băgaseră spaima în trei hotare. Întâi începuseră cu hoția de cai; apoi o călcare, două cu cazne; pe urmă omoruri. Între altele făcuseră acum în urmă o vizită despre ziuă lui Popa Iancu din Podeni. Popa era un om cu dare de mână, rămas văduv, deși foarte tânăr, trăia cu maică-sa. Îi mergeau treburile cît se poate de bine. În timp de un an și jumătate, cumpărase două sfori de moșie, ridicase un han și o pereche de case de piatră; vite multe, oi, cinci cai, și mai avea, se zice, și bănet. Astea băteau la ochi, toată lumea credea că popa găsise vreo comoară. La așa stare, trebuia, se-nțelege, să se oprească ochii tâlharilor. Într-o seară, părintele Iancu a făcut prostia să rămână acasă singur de tot: pe bătrână a trimis-o cu trăsura la târg, cu un ...

 

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naționalism și antisemitism

Alexandru Dimitrie Xenopol - Naţionalism şi antisemitism Naționalism și antisemitism de Alexandru Dimitrie Xenopol A. D. Xenopol, “Naționalism și antisemitism,â€� în Noua Revistă Română, V, 277. Toate popoarele pământului tind spre întărirea propriei lor ființi și această tendință firească a oricărei individualități de a-și păstrĂ  felul ei de a fi, alcătuiește ceea ce se numește tendința naționalistă. Gradul în care această tendință este accentuată de deosebitele grupări de oameni, cari conduc soarta popoarelor, arată treptele în care ele se apropie mai mult sau mai puțin de naționalismul rațional, singurul care poate duce la întărirea neamurilor. Întărirea națională a unui popor nu se poate face de cât în măsură în care el se deosebește și se emncipează de străini; prin urmare este învederat că naționalismul va cuprinde în sine lupta contra elementelor străine ce tind a subjugĂ  sau stăpâni pe orice tărâm un organism etnic. Dar un popor ca șu un individ, neputând trăi răzleț, este de asemenea mai presus de orice îndoială că lupta aceasta nu poate fi o luptă de nimicire cÄ› numai de subjugare a elementului apăsat, de absorbire ...

 

Ion Luca Caragiale - Accelerat no. 17

... prin mănușa căruia își ține petrecută bine mâna stângă până la încheietura brațului. După figură, după maniere și port, trebuie să fie vreun negustor, ori arendaș din provincie. Un domn bine îmbrăcat, blană cu guler de astrahan și căciuliță asemenea, bea cafea la altă masă, fumează și se uită din când ...

 

Emil Gârleanu - Întâmplarea

Emil Gârleanu - Întâmplarea Întâmplarea de Emil Gârleanu Cum se întorsese de la târg, porunci să i se facă un ceai, îl înjumătăți cu rom, îl dădu de dușcă și se culcă. A doua zi îl găsiră mort, în pat, culcat pe o parte, cu mâna sub cap. Nici o urmă de zbuciumare, de suferință, nimic. Slugile curții și oamenii de pe moșie se perindară, unul câte unul, pe lângă patul stăpânului, duceau mâna la gură, rămâneau câteva clipe cu ochii mari deschiși, privind mortul, apoi, făcându-și cruce, se depărtau, fără să scoată o șoaptă. După părerea tuturor, întâmplarea aceasta nu putea veni așa, din senin. Să-l fi lovit cineva nu, nici nu era atins... Să-l fi otrăvit? Hm! cine? Om bun, prea bun încă, darnic, omenos în toate întreprinderile, cine ar fi putut avea un gând pizmaș asupra lui? Totuși, ziceau oamenii, ceva-ceva trebuie să fi fost. Sandu al Radului adusese vestea într-un pâlc de oameni, dimineața: — A murit boierul. Iaca, l-a găsit întins în pat, fără suflare. Și doar aseară, când s-a coborât din trăsurică, a vorbit cu mine: om ...

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru ARENDAȘ

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 14 pentru ARENDAȘ.

ARENDĂȘESC

... ARENDĂȘÉSC , - EÁSCĂ , arendășești , adj . De arendaș , care aparține arendașului . - Arendaș

 

ARENDĂȘIE

... ARENDĂȘÍE , arendășii , s . f . Ocupația arendașului . - Arendaș

 

ARENDĂȘOAICĂ

... ARENDĂȘOÁICĂ , arendășoaice , s . f . Nevastă de arendaș ; femeie care ține în arendă un bun ; arendășiță . - Arendaș

 

SUBARENDAȘ

... SUBARENDÁȘ , subarendași , s . m . Persoană care ia în arendă exploatarea unui bun de la arendaș ( și nu direct de la proprietar ) . - Sub ^1 - + arendaș

 

ȚINE

... avea în posesiune o întreprindere ; a avea în folosință pe timp limitat o proprietate ; a deține ( în calitate de chiriaș , de arendaș ) . 7. ( Pop . ) A avea de vânzare ( o marfă în prăvălie ) . VI. Tranz . 1. A suporta toată cheltuiala necesară întreținerii unei case ...

 

ARENDĂ

... dreptului de exploatare a unor bunuri , în schimbul unei plăți ; folosire , exploatare a unui bun astfel cedat . 2. Sumă plătită de arendaș

 

ARENDĂȘI

... ARENDĂȘÍ , arendășesc , vb . IV . Intranz . ( Rar ) A avea ocupația de arendaș

 

ARENDĂȘIȚĂ

... ARENDĂȘÍȚĂ , arendășițe , s . f . ( Rar ) Arendășoaică . - Arendaș

 

CIOCOI

CIOCOÍ^2 , ciocoiesc , vb . IV . Refl . 1. A deveni ciocoi ^1 ( 1 ) , a - și însuși apucături de ciocoi ^1 ; p . ext . a se boieri . 2. Fig . ( Rar ) A fi slugarnic , a se linguși . CIOCÓI^1 , ciocoi , s . m . 1. Termen de dispreț pentru un parvenit ( mai ales la sate ) din rândurile arendașilor , vătafilor etc . ; ciocofleandură ; p . ext . boier . 2. ( Înv . ) Fecior în casă , servitor angajat la un boier . - Et .

 

EMBATIC

EMBATÍC , embaticuri , s . n . Formă de arendare a unei proprietăți pe termen foarte lung , în intervalul căruia arendașul beneficia de toate drepturile de

 

FERMIER

... FERMIÉR , - Ă , fermieri , - e , s . m . și f . Proprietar sau arendaș

 

Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române...