|
|
||
|
Vezi și:CÂT,
CONT,
SOCOTEALĂ,
ACORD,
SUB,
ÎMPĂRTĂȘI,
PERSOANĂ,
AMINTE,
SEAMĂ
... Mai multe din DEX...
AVÂND ÎN VEDERE - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru AVÂND ÎN VEDERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 313 pentru AVÂND ÎN VEDERE. ... Nicolae Gane - În vacanţe În vacanțe de Nicolae Gane Apărut în 1879 I În sfârșit, iată-mă-s acasă! Cânele Balan sări cel întăi din trăsură și era cât pe ce, în mișcările lui de bucurie, să răstoarne pe baba Ilinca care venea să mă primească în scară. Biata babă Ilinca!... Cum îi sticleau ochii de fericire văzându-mă iarăși sub ocrotirea ei pentru două luni de vacanțe. Ea mă crescuse pe ... a se oglindi; iar apa dormea adânc împreună cu peștii din fund și sălbătăciunile din față. Două oare întregi vegheai la somnul iazului, cu pușca în mâni, gata de foc, în care timp numai din când în când auzeam, ca o notă pierdută în adâncul tăcerii, câte un mic ocăit înădușit a vreunei rațe, ce cu botul sub aripă visa, se vede, de apropierea dușmanului. — Curând ... cu toată strălucirea unui stăpânitor al pământului, cântecul lor se opri tot atât de năprasnic precum începuse, ș-atunci balta deșteptată prinse să se frământe în jurul meu. Un popr întreg de păseri furnica acum în toate părțile; bâtlanii cu cataligele lor întinse se roteau ... Mihai Eminescu - În căutarea Șeherazadei ... Mihai Eminescu - În căutarea Şeherazadei În căutarea Șeherazadei de Mihai Eminescu În mări de nord, în hale lungi și sure M-am coborât și am ciocnit cu zeii, Atârnând arfa-n vecinica pădure. M-am îndulcit cu patima femeii, În stele i-am topit aurul din plete, În poale-am scuturat piatra cameii, Din ochi i-am sărutat priviri șirete, De umeri rezemat am râs cu dânsa Ș-am potolit din gură-i ... ndrept, colo înspre cărunții, Gigantici muri ce-n câmpi îi sădi firea. Din codri-adânci, ce înmormântă munții, Ce-abia și-arăt al lor cap în ninsoare, Urcând în negre stânci diadema frunții, Prin șir de codri, palmi nălțați în soare, Prin lunci de dafin, pe-unde cresc măslinii, Smochini s-ațin pe verzi cărări în floare. Din prund înalță trunchii lor arinii În lume risipiți, sub stânci ce pică Izvoare sar prin mușchii rădăcinii. Prin mândrele grădini în cer ridică Saraiuri albe cůpole de aur. Cu sori pare plouată urbea-antică Și risipite prin dumbrăvi de laur Stau casele-albe, azile liniștite ... Ea-ntinde surâzând ca-n vis pe-un scaun De vișinie catifea și moale. Dureri și ani, și toate îmi disdaun Aceste vise-aievea la vedere ... Calistrat Hogaș - În Munții Neamțului ... arșiță!... După alte două ceasuri de gebea sau, mai bine zis, de înot al Pisicuței mele prin marea de flăcări ce se revărsa peste pământ în miezul arzător al zilelor de vară, cârnii la dreapta și intrai, de-a dreptul și triumfal, prin porțile larg deschise, în ograda caselor de țară, unde locuia un vechi prieten al meu. Stăpâna de casă, în haină albă de dimineață și cu capul slobod învăluit în o grimea tot albă și cu țurțuri mici de mărgele roșii pe margine, trebăluia nu știu ce prin cerdacul larg din față. Când văzu de ... și dădui pe Pisicuța, spre îngrijire, unui argat de ogradă, iar eu suii scara, aruncai mantaua pe balustrada cafenie a cerdacului și intrai în casă. Femeia pe care o speriasem mă scutură de colb cu o perie, privind în pământ și de-abia stăpânindu-și râsul, cu palma la gură; mi se dădu apă, mă spălai, mă ștersei, mă slujii de degete în loc de pieptene și trecui în altă odaie mare și curat îmbrăcată, unde, până ce să vină cineva, mă răsturnai pe o canapea și aprinsei o țigară, cu privirea pierdută în Emil Gârleanu - În fel de fel de fețe ... Emil Gârleanu - În fel de fel de feţe În fel de fel de fețe... de Emil Gârleanu Gaița mea e foc. V-am destăinuit pățania ciocănitorii și de-atunci și-a pierdut ... Gaiță dragă, mă jur... Gaița : Jurămintele tale sunt ca fulgii mei de ușoare. Uite (își scoate un fulg cu ciocul și-l lasă să plutească în aer). Eu : Gaiță dragă, crede-mă, jurămintele mele sunt ceva mai grele... Gaița : Lasă! lasă!... În sfârșit, o să-ți spun și povestea asta, și atâta tot... Eu : Și lada-n pod! Gaița : Așa. Ascultă: La-nceput toate păsările aveau penele ... a zis: „Bine, dacă la trup îs deosebite, de ce n-ar fi și la pene?â€� Atunci s-a uitat în sus, în jos, și-a hotărât îndată unui păun — păunul era alb, cânta mai frumos decât toate și era și pasărea lui de casă ... închipui, a rămas păunul, că tot albastrul, aurul și verdele, disprețuit de celelalte păsări, i-au rămas lui. Iar el, de bucurie, și cum avea un glas minunat, s-a pus îndată să cânte, și cântă, cântă fără să ia ... Ion Luca Caragiale - În ajunul crizei ... a străbate la lumină până la urma urmelor. Adevărul asupra sentimentelor și valorii personale a d-lui Brătianu a strălucit în fine, și dreptatea acelora ce-l conjurau să nu ne arunce cu ușurătate în aventuri politice, ale căror urmări sunt mai totdeauna primejdioase pentru un popor mic a ieșit în fine la lumină. D. Brătianu ne face să culegem astăzi roadele semănăturii d-sale. A jucat totul va banque, și vedem unde am ... aruncată la picioarele străinului, ar înfierbânta prin propagande și prin scrieri de sensație masele, și ar organiza poate chiar o turburare populară. Avându-le acestea în vedere precum și interesul și sentimentul general al țării în cestiunea modificării credem că i-ar trebui cuiva multă abnegație, mult devotament patriotic pentru a lua asupră-și, fără beneficiu de inventariu, moștenirea ... pregăti tărâmul opoziției de stradă și de cafenele. Țara, zice numita foaie, va vedea și va fi convinsă că lupta susținută astăzi pentru apărarea națiunii în cestiunea Evreilor n'a fost decât cea mai deplorabilă vânătoare de putere: ea va vedea în fine în ... Titu Maiorescu - În chestia poeziei populare ... nu poate fi adevărat în poeziile populare române, culese și publicate de vreo 50 de ani încoace. Este cu atât mai bine venit punctul de vedere ales de d-ta pentru a judeca o materie de însemnătatea poeziei populare cu cât între publicările îngăduite de secția noastră istorică, adică ... fără răspunderea ei, s-a strecurat în 1906 un studiu al d-lui Radu Rosetti, Despre originea și transformările clasei stăpânitoare din Moldova, în care se susține că "elementul roman rămas în Dacia după retragerea legiunilor n-a putut să se mănție și a trebuit să dispară fără urme în potopul de barbari năvălitori" și că "naționalitatea română s-a născut exclusiv numai din contopirea slavilor ce venise să se așeze în țările noastre cu elementele romanizate de peste Dunăre, aduse ca captivi" (eufonia este a d-lui Radu Rosetti) "în urma neîncetatelor năvăliri slave, sporite prin numărul acelora care fugeau din imperiu de greutatea birurilor" ș.c.l. În ședința anuală a Academiei noastre de la 12 ianuarie 1907 chestia a fost adusă ... Constantin Stamati-Ciurea - În vis și aievea ... frica schingiuirilor și a iataganului și neîndrăznind nici măcar să zâmbească, pentru că orice umbră de cochetărie este zadarnică pentru tiranul ce admiră în ea numai cărnurile atrăgătoare spre voluptate brutală animală; în el este stinsă orice poezie, precum în ea orice cochetărie. Pentru aceea noi nu veÂdem la asiați nici scrieri de poezie înaltă, nici iscodiri aduse la perfecția esteticii artelor frumoase. Concepția ... grațiile lor estetice, pe când huriile golite inspiră asiaticului aceeași dorință brutală ce el o simte în vis în vreo oază din SaÂhara sau în haremul său propriu. Pe de altă parte însă sinuciderile și uciderile, dramele casnice, desperațiile, nebuniile din cauza amorului covârșesc cu nenuÂmărate procente pe acele ... cum se vede, asta au avut-o în vedere filozofii antichității, partizanii poligamiei. Însă oare omul poate fi fericit fără poezia amorului? Și ce înseamnă în traducere modernă fabula pomului cunoștinței, de care scrie Biblia? Omul a fost și va fi în tot timpul însetat să vadă ceea ce nu vede, să afle ceea ce nu are. Cu acest cusur el se naște și crește și cu ... la veșnicie cu așa un vis, decât să aud cum pustiul, care mă înconÂjoară, geme sub izbirea turbată a crivățului ce urlă ... Ion Heliade Rădulescu - În așteptarea lui 1848. Preziua. Psalm ... Ion Heliade Rădulescu - În aşteptarea lui 1848. Preziua. Psalm În așteptarea lui 1848 de Ion Heliade Rădulescu PREZIUA Psalm Strigarea-mi ajungă până la tine Și-exauzi-mi, Doamne, ruga fierbinte! Amar mi-e plânsul ... Ce stă nemișcată dasupra casei. Toată ziua mă culmau de ultrage Inemicii; și cei ce-odinioară Mă lăudau jură acum asupră-mi. Avut-am cenușă în loc de mâncare Și-n lacrimi mi-amestecai băutura Numai la vederea mâniei tale Și la înalta și dreapta-ți urgie. Înălțatu-m-am și ... zilele mele, Și eu ca iarba mă uscai, ca paiul. Trecător sunt și m-am consumat, Doamne, M-am topit ca ceara ș-am ars în zelul Să-ți înalț templu. Focul mi se stinge... Tu însă, eterne, ești nemutabil, Ș-a ta memorie în secoli trece, Din generațiune la-alta pasă. Tu-n pietate vei ardica brațul Și-n pietate pe român salva-vei, Căci ora salutei, ora venit ... se-vor ale ei junețe Ca ale acvilei; și-n vestmânt candid Ca o mireasă va ieși nainte-ți; Splendida ei, sacră candelă d-aur, În ... Titu Maiorescu - În contra direcției de astăzi în cultura română ... ne-an pus următoarea întrebare: Dacă o foaie literară nu este în stare să scrie după gramatică, dacă se declară incapabilă de a avea ortografie și stil bun, atunci de unde a luat curajul de a se mai prezenta pe arena publicității? Și ce folos ... într-o atmosferă stricată și se inspiră de ideile si de simțămintele ce caracterizează marea majoritate a "inteligențelor și anteluptătorilor" români. Viciul radical în ele, și, prin urmare, în toată directia de astăzi a culturii noastre, este neadevărul, pentru a nu întrebuința un cuvânt mai colorat, neadevăr în aspirări, neadevăr în politică, neadevăr în poezie, neadevăr pănă în gramatică, neadevăr în toate formele de manifestare a spiritului public. Cufundată până la începutul secolului XIX în barbaria orientală, societatea română, pe la 1820, începu a se trezi din letargia ei, apucată poate de-abia atunci de mișcarea contagioasă prin ... a limbii române. Iar cărți de natura Tentamenului critic și a Lexiconului de la Buda nu puteau decât să împiedice adevărul, producând neîncredere în contra unei teze care ... Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev ... Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai ... cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, împodobită cu fel de fel de florării, verdeață, chipuri de marmură și izvoare de apă bătătoare în sus. De amândouă părțile toloacei erau pavilioanele expoziției, împodobite cu niște coloane (stâlpi) mărețe. În partea din fundul expoziției o scară mare de piatră cu 120 trepte duce în vârful dealului, unde să înalță mărețul pavilion al Zemstvei, zidit întrun chip vechi grecesc. Toată clădirea era împodobită pe din afară c-un rând de ... de avuția Zemstvei din Kiev, ce ne înfățișa toate părțile lucrului Zemstvei: învățătura norodului, medicina, gospodăria sătească, meșteșugurile, lucrul stingerii pojarului și altele. Gospodăria sătească în toate părțile ei era înfățișată aici deosebit de bine. Grădinăritul, plugăria, albinăritul, mătăsăritul au fost arătate ... Ion Heliade Rădulescu - Visul (Heliade) ... Dar ați trecut! ce trece mai mult el nu mai vine. Era mai dinainte să vă întreb pe voi. II Ce noapte variată! ce groaznică vedere! Stai! Îmi aduc aminte: în vis eu mă făceam C-aș fi fost prunc, îmi pare, și fără griji, durere, În casa părintească cu grijă mă creșteam. Trei frați ce avusesem părinții mei pierdură Și rămăsesem singur cu-al lor fierbinte dor; Trei fii creștea în ... de mijloace acum mi se-nlesniră, Drumuri deosebite acum mi s-au deschis, Și bunătăți, păcate, amestec se-nmulțiră, Și mângâieri, și chinuri mă zvârcolea în vis. Pe câmpul norocirii objetele în sfadă, Spini, flori, verdeaț-amestec se-nfățișa grămadă, Cuvânt, vedere, cuget... în tot mă rătăceam. Plecam pe cărări netezi și foarte-ntortoiate; Stam să-mi mai iau odihnă, și gânduri mestecate Mă îndrepta-n picioare, m-oprea ... P-acea ființă scumpă eu n-o mai cunoșteam. Pare că era rece l-adânca mea durere; O, taină-ngrozitoare, abia îmi răspundea! Căutături fatale avea a ei vedere, Și când vorbea, ca trăsnet în sufletu-mi izbea. Ca cugetul, ca umbra era nedezlipită, Vrăjmașă pe odihna-mi era neîmblânzită; Zicea că mă iubește, și-n dragoste-i turba. Ura ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru AVÂND ÎN VEDERERezultatele 1 - 10 din aproximativ 33 pentru AVÂND ÎN VEDERE. ... de mult Sabatele Mele. Atunci am avut de gînd să-Mi vărs mînia peste ei în pustie, ca să -i nimicesc. 14 Dar am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pîngărit în ochii neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 15 Chiar și în pustie Mi-am ridicat mîna spre ei și le-am jurat că nu -i voi duce în țara pe care le -o hotărîsem, țară în care curge lapte și miere, cea mai frumoasă din toate țările; 16 și aceasta pentrucă au lepădat poruncile Mele și n`au urmat legile Mele ... trăiască prin ele, și au pîngărit Sabatele Mele. Atunci am avut de gînd să-Mi vărs urgia peste ei, să-Mi sting mînia împotiva lor în pustie. 22 Dar Mi-am tras mîna înapoi, și am avut în vedere Numele Meu, ca să nu fie pîngărit înaintea neamurilor în fața cărora îi scosesem din Egipt. 23 În pustie, Mi-am ridicat iarăș mîna spre ei, și le-am jurat că am să -i împrăștii printre neamuri, și să -i risipesc în ... ... acum de făcut; pentruca, după graba voinței să fie și înfăptuirea, potrivit cu mijloacele voastre. 12 Pentrucă, dacă este bunăvoință, darul este primit, avîndu-se în vedere ce are cineva, nu ce n`are. 13 Aici nu este vorba ca alții să fie ușurați, iar voi strîmtorați; 14 ci este vorba de ... prisosul lor să acopere, la rîndul lui, nevoile voastre, așa ca să fie o potrivire; 15 după cum este scris: ,,Cel ce strînsese mult, n`avea nimic de prisos, și cel ce strînsese puțin, nu ducea lipsă.`` 16 Mulțămiri fie aduse lui Dumnezeu, care a pus în inima lui Tit aceeaș rîvnă pentru voi. 17 Căci el a primit îndemnul nostru; ba încă, stăpînit de o rîvnă arzătoare, a ... înaintea Domnului, ci și înaintea oamenilor. 22 Am trimes cu ei pe fratele nostru, a cărui rîvnă am încercat -o de atîtea ori în multe împrejurări, și care, de data aceasta, arată mult mai multă rîvnă, din pricina marei lui încrederi în voi. 23 Astfel, fie avînd în vedere pe Tit, care este părtașul și tovarășul meu de lucru în mijlocul vostru; fie avînd în ... ... ci doar le-au văzut și le-au urat de bine de departe, mărturisind că sînt străini și călători pe pămînt. 14 Cei ce vorbesc în felul acesta, arată deslușit că sînt în căutarea unei patrii. 15 Dacă ar fi avut în vedere pe aceea din care ieșiseră, negreșit că ar fi avut vreme să se întoarcă în ea. 16 Dar doreau o patrie mai bună, adică o patrie cerească. De aceea lui Dumnezeu nu -I este rușine să Se numească Dumnezeul lor ... fost pus la încercare: el, care primise făgăduințele cu bucurie, a adus jertfă pe singurul lui fiu! 18 El căruia i se spusese: ,,În Isaac vei avea o sămînță care-ți va purta numele!`` 19 Căci se gîndea că Dumnezeu poate să învieze chiar și din morți: și, drept vorbind, ca înviat ... din morți l -a primit înapoi. 20 Prin credință a dat Isaac lui Iacov și Esau o binecuvîntare, care avea în vedere lucrurile viitoare. 21 Prin credință Iacov, cînd a murit, a binecuvîntat pe fiecare din fiii lui Iosif, și ,,s`a ... prin crăpăturile pămîntului. 39 Toți aceștia, măcarcă au fost lăudați pentru credința lor, totuș n`au primit ce le fusese făgăduit; 40 pentrucă Dumnezeu ... botezat. 19 După ce a mîncat, a prins iarăș putere. Saul a rămas cîteva zile cu ucenicii, cari erau în Damasc. 20 Și îndată a început să propovăduiască în sinagogi că Isus este Fiul lui Dumnezeu. 21 Toți ceice -l ascultau, rămîneau uimiți, și ziceau: ,,Nu este el acela care făcea prăpăd în Ierusalim, printre ceice chemau Numele acesta? Și n`a venit el aici ca să -i ducă legați înaintea preoților celor mai de seamă ... a dus la apostoli, și le -a istorisit cum, pe drum, Saul văzuse pe Domnul, care i -a vorbit, și cum în Damasc propovăduise cu îndrăzneală în Numele lui Isus. 28 De atunci se ducea și venea împreună cu ei în Ierusalim, 29 și propovăduia cu îndrăzneală în Numele Domnului. Vorbea și se întreba și cu Evreii cari vorbeau grecește, dar ei căutau să -l omoare. 30 Cînd au aflat frații de lucrul ... Enea s`a sculat îndată. 35 Toți locuitorii din Lida și din Sarona, l-au văzut, și s`au întors la Domnul. 36 În Iope, era o uceniță numită Tabita, nume, care ... ... și că Dumnezeu se va grăbi să -l aducă la îndeplinire. 33 Acum, Faraon să aleagă un om priceput și înțelept, și să -l pună în fruntea țării Egiptului. 34 Faraon să pună prefecți în țară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. 35 Să se strîngă toate bucatele din acești ani buni cari au să vină; să se facă, la îndemîna ... celui de al doilea i -a pus numele Efraim (Rodire); ,,căci``, a zis el, ,,Dumnezeu m`a făcut roditor în țara întristării mele.`` 53 Cei șapte ani de belșug cari au fost în țara Egiptului, au trecut. 54 Și au început să vină cei șapte ani de foamete, așa cum vestise Iosif. În toată țările era foamete; dar în toată țara Egiptului era pîne. 55 Cînd a flămînzit, în sfîrșit, toată țara Egiptului, poporul a strigat la Faraon să -i dea pîne. Faraon a spus tuturor Egiptenilor: ,,Duceți-vă la ... Foametea bîntuia în toată țara. Iosif a deschis toate locurile cu provizii, și a vîndut grîu Egiptenilor. Foametea creștea din ce în ... vedere nevoile mele; căci m`am deprins să fiu mulțămit cu starea în care mă găsesc. 12 Știu să trăiesc smerit, și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m`am deprins să fiu sătul și flămînd, să fiu în belșug și să fiu în lipsă. 13 Pot totul în Hristos, care mă întărește. 14 Dar bine ați făcut că ați luat parte la strîmtorarea mea. 15 Știți voi înșivă, Filipenilor, că, la începutul Evangheliei ... Macedonia, nicio Biserică n`a avut legătură cu mine în ce privește ,,darea`` și ,,primirea`` afară de voi. 16 Căci mi-ați trimes în Tesalonic, odată, și chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele. 17 Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după cîștigul care prisosește în folosul vostru. 18 Am de toate, și sînt în belșug. Sînt bogat, de cînd am primit prin Epafrodit ce mi-ați trimes, -un miros de bună mireasmă, o jertfă bine primită și plăcută lui ... îngrijească de toate trebuințele voastre, după bogăția Sa, în slavă, în Isus Hristos. 20 A lui Dumnezeu și Tatăl nostru să fie slava ... ... El le -a zis: ,,Într`o cetate era un judecător, care de Dumnezeu nu se temea și de oameni nu se rușina. 3 În cetatea aceea era și o văduvă, care venea des la el, și -i zicea: ,Fă-mi dreptate în cearta cu pîrîșul meu.` 4 Multă vreme n`a voit să -i facă dreptate. Dar în urmă, și -a zis: ,Măcar că de Dumnezeu nu mă tem și de oameni nu mă rușinez, 5 totuș, pentru că văduva aceasta ... neprihăniți, și disprețuiau pe ceilalți. 10 ,,Doi oameni s`au suit la Templu să se roage; unul era Fariseu, și altul vameș. 11 Fariseul sta în picioare, și a început să se roage în sine astfel: ,Dumnezeule, Îți mulțămesc că nu sînt ca ceilalți oameni, hrăpăreți, nedrepți, preacurvari sau chiar ca vameșul acesta. 12 Eu postesc de două ori ... a auzit Isus aceste vorbe, i -a zis: ,,Îți mai lipsește un lucru: vinde tot ce ai, împarte la săraci, și vei avea o comoară în ceruri. Apoi, vino și urmează-Mă.`` 23 Cînd a auzit el aceste cuvinte, s`a întristat de tot; căci era foarte ... ... Corinteni Capitol 9 1 Nu sînt eu slobod? Nu sînt eu apostol? N`am văzut eu pe Isus, Domnul nostru? Nu sînteți voi lucrul meu în Domnul? 2 Dacă nu sînt apostol pentru alții, sînt măcar pentru voi; căci voi sînteți pecetea apostoliei mele în Domnul. 3 Iată răspunsul meu de apărare împotriva celor ce mă cercetează. 4 N`avem dreptul să mîncăm și să bem? 5 N`avem dreptul ... ei? Cine paște o turmă, și nu mănîncă din laptele turmei? 8 Lucrurile acestea le spun după felul oamenilor? Nu le spune și Legea? 9 În adevăr, în Legea lui Moise este scris: ,,Să nu legi gura boului care treieră grîul!`` Pe boi îi are în vedere Dumnezeu aici? 10 Sau vorbește El înadins pentru noi? Da, pentru noi a fost scris astfel; căci cine ară, trebuie să are cu ... să mîntuiesc pe unii din ei. 23 Fac totul pentru Evanghelie, ca să am și eu parte de ea. 24 Nu știți că ceice aleargă în locul de alergare, toți aleargă, dar numai unul capătă premiul? Alergați dar în ... mîngîiere. 4 Cine vorbește în altă limbă, se zidește pe sine însuș; dar cine proorocește, zidește sufletește Biserica. 5 Aș dori ca toți să vorbiți în alte limbi, dar mai ales să proorociți. Cine proorocește, este mai mare decît cine vorbește în alte limbi; afară numai dacă tîlmăcește aceste limbi, pentruca să capete Biserica zidire sufletească. 6 În adevăr, fraților, de ce folos v`aș fi eu, dacă aș veni la voi vorbind în alte limbi, și dacă cuvîntul meu nu v`ar aduce nici descoperire, nici cunoștință, nici proorocie, nici învățătură? 7 Chiar și lucrurile neînsuflețite, cari dau ... nu știe ce spui? 17 Negreșit, tu mulțămești lui Dumnezeu foarte frumos, dar celălalt nu rămîne zidit sufletește. 18 Mulțămesc lui Dumnezeu că eu vorbesc în alte limbi mai mult decît voi toți. 19 Dar în Biserică, voiesc mai bine să spun cinci cuvinte înțelese, ca să învăț și pe alții, decît să spun zece mii de cuvinte în altă limbă. 20 Fraților, nu fiți copii la minte; ci, la răutate, fiți prunci; iar la minte, fiți oameni mari. 21 În ... a dus vestea în tot ținutul deprimprejur. 15 El învăța pe oameni în sinagogile lor, și era slăvit de toți. 16 A venit în Nazaret, unde fusese crescut; și, după obiceiul Său, în ziua Sabatului, a intrat în sinagogă. S`a sculat să citească, 17 și I s`a dat cartea proorocului Isaia. Cînd a deschis -o ... le -a zis: ,,Fără îndoială, Îmi veți spune zicala aceea: ,Doftore, vindecă-te pe tine însuți`; și Îmi veți zice: ,Fă și aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum.`` 24 ,,Dar``, a adăugat El ,,adevărat vă spun că, niciun prooroc nu este primit bine în patria lui. 25 Ba încă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, cînd a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ... învăța pe oameni în ziua Sabatului. 32 Ei erau uimiți de învățătura Lui, pentrucă vorbea cu putere. 33 În sinagogă se afla un om, care avea un duh de drac necurat, și care a strigat cu glas tare: 34 ,,Ah! Ce avem noi a face cu Tine ... ... privire la ea. 2 Atunci cei ce slujeau împăratului au zis: ,,Să se caute pentru împărat niște fete, fecioare și frumoase. 3 Împăratul să pună în toate ținuturile din împărăția lui dregători însărcinați să strîngă pe toate fetele, fecioare și frumoase, în capitala Susa, în casa femeilor, supt privegherea lui Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor, care să le dea cele trebuincioase pentru gătit. 4 Și fata care -i va ... robii strămutați împreună cu Ieconia, împăratul lui Iuda, de Nebucadnețar, împăratul Babilonului. 7 El creștea pe Hadasa, adică Estera, fata unchiului său; căci ea n`avea nici tată nici mamă. Fata era frumoasă la statură și plăcută la vedere. După moartea tatălui și a mamei sale, Mardoheu o luase de suflet. 8 Cînd s`a auzit porunca împăratului și hotărîrea ... Hegai, famenul împăratului și păzitorul femeilor. Estera căpăta trecere înaintea tuturor celor ce o vedeau. 16 Estera a fost dusă la împăratul Ahașveroș, în casa împărătească, în luna zecea, adică luna Tebet, în al șaptelea an al domniei lui. 17 Împăratul a iubit pe Estera mai mult decît pe toate celelalte femei, și ea a Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru AVÂND ÎN VEDERERezultatele 1 - 9 din aproximativ 9 pentru AVÂND ÎN VEDERE. ... CÂT , - Ă , - Ă , conj . , prep . , adv . , ( IV ) câți , - te , pron . ( V ) câturi , s . n . I. Conj . 1. ( Introduce propoziții temporale ) În timpul în care . . . , atâta timp , până când . . . Se poartă frumos cu mine cât știe că - i sunt de folos . 2. ( Introduce propoziții modale sau atributive ) În măsura , în gradul în care . . . Venea cât putea mai repede . 3. ( Înv . și pop . ; introduce propoziții consecutive ) Încât , de , că . Gemea cât îți era mai mare mila . 4. ( Introduce ... 5. ( Introduce propoziții completive directe ) Am plătit cât nu face . 6. ( Introduce propoziții adversative ) Ci , mai ales . Nu era atât de strâmt , cât incomod . 7. ( În corelație cu sine însuși ; introduce propoziții copulative eliptice ) Când . . . când . . . , și . . . și . . . II. Prep . ( Folosit în comparații ) Ca , precum , asemenea cu . . . Copacul era înalt cât casa . III. Adv . 1. ( În propoziții independente exclamative sau interogative ) În ce măsură , în ce grad ; în ce durată ( mare ) de timp . Cât de bine a cântat ! Cât l - am așteptat ! 2. ( Corelativ , în expr . ) Atât . . . . cât . . . = în același grad , număr , în aceeași măsură etc . ca și . . . Atât . . . , cât și . . . = și . . . , și ; nu numai . . . , ci ( și ) . . . Cu cât . . . cu atât . . . = pe măsură ce . . . , tot mai mult . . . 3 ... ... ... CONT , conturi , s . n . 1. Socoteală scrisă alcătuită din două părți ( debit și credit ) , care exprimă valoric , în ordine cronologică și sistematică , existența și mișcările unui anumit proces economic pe o perioadă de timp determinată . 2. ( În expr . ) A trece la ( sau în ) cont = a înscrie la rubrica datoriilor o notă . A cere ( cuiva ) cont = a da ( cuiva ) lămuriri asupra faptelor sau ... justifica . A ține cont ( de ceva ) = a avea în vedere , a lua în considerare . Pe cont propriu = pe propria răspundere , în mod independent . În ... SOCOTEÁLĂ , socoteli , s . f . 1. Calculare , calcul numeric , evaluare numerică . 2. Proiect , plan , gând ; idee . 3. În expr . A da socoteală cuiva ( de ceva ) = a răspunde în fața cuiva ( de ceva ) . A ține socoteală de . . . = a lua în considerare , a avea în vedere . Pe socoteala cuiva = în ... ACÓRD , acorduri , s . n . 1. Înțelegere , învoială , convenție etc . între două sau mai multe părți în vederea încheierii , modificării sau desființării unui act juridic . Expr . A fi de acord să . . . = a se învoi ( la ceva ) ; a ... A fi de acord ( cu cineva ) = a avea aceeași părere ( cu cineva ) . De acord ! = bine ! ne - am înțeles ! ( Pleonastic ) De comun acord = în perfectă înțelegere . 2. ( În sintagmele ) ( Plată sau salariu ) în acord = ( sistem de remunerare a muncii normate ) în raport cu rezultatele obținute . Acord progresiv = plata muncii în proporție crescândă , în raport cu depășirea normei . Muncă în acord = muncă normată retribuită în raport cu îndeplinirea normei . 3. Expresie gramaticală care stabilește concordanța ( în persoană , număr , gen sau caz a ) formei cuvintelor între care există raporturi sintactice . 4. ( Fiz . ) Egalitate a frecvențelor de oscilație a ... ... sau a unui lucru care se găsește sau ajunge mai jos decât cineva sau ceva ) Dedesubt . A căzut sub masă . 2. ( Rar ) În . 3. La marginea , la poalele , jos , lângă . . . Sub zidurile cetății . II. ( Introduce un complement circumstanțial de timp ) În timpul , pe vremea . Istoria românilor sub Mihai - Vodă Viteazul . III. ( Introduce un complement circumstanțial de cauză ) Iarbă ofilită sub arșița soarelui . IV. ( Introduce un complement ... mod ) 1. ( Exprimă un raport de supunere , de dependență față de cineva ) Avea sub mână o armată de subalterni . 2. ( În expr . ) Sub ochii ( cuiva ) = în prezența ( cuiva ) , fiind de față ( cineva ) . A ține ( sau a păstra ) sub cheie = a ține ( sau a păstra ... ceva ) sub tăcere = a tăinui ( ceva ) . A fi ( sau a se găsi ) sub foc = a se găsi în prima linie de luptă . Sub pretext ( sau cuvânt , motiv ) că . . . = invocând un motiv ( fals ) . Sub nici un cuvânt ( sau chip ) = cu nici un preț , nicidecum ... Mai puțin ca . . . Sub o mie de lei . V. ( Introduce nume predicative și atribute ) Un spectacol sub așteptări . VI. ( Introduce un complement circumstanțial de relație ; în ... ... da sau a lua împărtășanie ; a ( se ) cumineca , a ( se ) griji . 2. Tranz . A accepta punctul de vedere al cuiva , a fi de acord cu . . . 3. Tranz . A împărți cu cineva ceva ; a avea parte de același lucru ca și altcineva . 4. Tranz . A comunica , a destăinui cuiva un gând , o idee etc . - În ... PERSOÁNĂ , persoane , s . f . 1. Individ al speciei umane , om considerat prin totalitatea însușirilor sale fizice și psihice ; ființă omenească , ins . 2. ( În sintagmele ) Persoană fizică = om considerat ca subiect cu drepturi și cu obligații și care participă în această calitate la raporturile juridice civile . Persoană juridică ( sau morală ) = organizație care , având o alcătuire de sine stătătoare și un patrimoniu propriu în vederea îndeplinirii unui anume scop admis de lege , este subiect cu drepturi și cu obligații , deosebit de persoanele fizice care intră în componența ei . 3. Categorie gramaticală specifică verbului și unor pronume ( personal , reflexiv , posesiv , de întărire ) , prin care se indică vorbitorul , interlocutorul și orice obiect , deosebit ... ... AMÍNTE adv . A ( - și ) aduce aminte ( În expr . ) = a ( - și ) aminti . A lua aminte = a ține seamă de ceva , a nu trece cu vederea ... a observa cu atenție ceva . A - i fi ( cuiva ) aminte ( de ceva ) = a dori ( să facă ceva ) , a avea ... SEÁMĂ s . f . 1. ( În loc . și expr . ; exprimă ideea de calcul mintal , o judecată , o constatare , o observație ) De bună seamă = desigur , fără îndoială . Mai cu seamă = mai ales ... a remarca ; d ) a înțelege , a se lămuri . ( Pop . ) A - și lua seama = a se răzgândi . 2. ( În loc . și expr . ; exprimă ideea de folos , interes , grijă ) Pe seama ( cuiva ) = a ) în folosul sau în interesul ( cuiva ) ; b ) în sarcina ( cuiva ) , asupra ( cuiva ) . A lăsa pe ( sau în ) seama cuiva sau a da pe ( sau în ) seamă ( sau în seama cuiva ) = a da ( sau a lăsa ) în paza , în grija , în posesia cuiva . A lua seama ( de cineva ) = a se ocupa , a se îngriji ( de cineva ) . A ține ... |
||