|
|
||
|
BANI DE DRUM - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BANI DE DRUMRezultatele 1 - 10 din aproximativ 232 pentru BANI DE DRUM. Vasile Alecsandri - Banul Mărăcină ... pe malu-i a plecat Pe-un fugar nencălecat. A plecat în lungă cale Cu ceata slugilor sale Și cu cinczeci de voinici, Adunați toți de pe-aici. Ei pășesc peste hotare, Trec prin satele maghiare, Prin orașele nemțești, Prin țări lungi împărătești, Și, în dragostea moșiei, Duc Vulturul României Care ... Poporimei din Paris, Care-aleargă să privească Armia cavalerească Ce din ziori s-a adunat Lâng-al regelui palat. Sala tronului e plină De o magică lumină Ce se varsă din senin Pe frumoase flori de crin, Și pe dame strălucite, Tot în aur învălite, Și pe nobili mult vestiți, Tot cu fer acoperiți. Filip regele s-arată Cu-a ... ncoronată Și le zice: „Nobili frați! Scoateți spada și jurați, Din a noastră dulce țară Dușmanul străin să peară!“ Mii de glasuri strig: „Jurăm Franția s-o liberăm!“ Iată că în sala mare Un străin deodată pare, Tânăr, mândru, nalt, frumos, La ochire ... gură zice-așa: „Să trăiești, măria-ta!“ Toți s-apropie în grabă. „Ce voiești?“ regele-ntreabă. „Sunt român de la Carpați Ș-aduc cincizeci Ion Creangă - Punguța cu doi bani ... gura babei și, de ciudă, prinde iute și degrabă cucoșul și-i dă o bataie bună, zicând: — Na! ori te ouă, ori du-te de la casa mea; ca să nu mai strici mâncarea degeaba. Cucoșul, cum scăpă din mânile moșneagului, fugi de-acasă și umbla pe drumuri, bezmetec. Și cum mergea el pe-un drum, numai iată găsește o punguță cu doi bani. Și cum o găsește, o și ia în clonț și se întoarnă cu dânsa înapoi către casa ... prâsnel, așterne țolul. Cucoșul atunci se așază pe țol, scutură puternic din aripi și îndată se umple ograda și livada moșneagului, pe lângă paseri, și de cirezi de vite; iară pe țol toarnă o movilă de galbeni, care strălucea la soare de-ți lua ochii! Moșneagul, văzând aceste mari bogății, nu știa ce să facă de bucurie, sărutând mereu cucoșul și dezmerdându-l. Atunci, iaca și baba vine nu știu de unde; și, când a văzut unele ca aceste, numa-i sclipeau răutăcioasei ochii în cap și plesnea de ciudă. — Moșnege, zise ea rușinată, dă-mi și mie niște galbeni! — Ba pune-ți pofta-n cuiu, măi babă! Când ți-am cerut Miron Costin - De neamul moldovenilor ... Miron Costin - De neamul moldovenilor De neamul moldovĂ©nilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor de Miron Costin Cuprins 1 Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ 2 Cap. I - de Italia 3 Capul al doilea - Pentru împărăiia râmului 4 Capul al treilea - De Dachiia 5 Capul al patrulea - De Traian-împăratul 6 Cap al cincilea - Aicea vine rândul să pomenim de cetățile ce se află aicea în ară la noi 7 Capul al șaselea - De numerile neamului acestor țări și de port și de limba graiului, de unde au luat, așijderea și de tunsura, carei să află și acmu la prostime pe supt munte, lăcuitorii ce suntu și de lĂ©ge creștinească, de unde au luat 8 Cap al șeptilea și cel de pre urmă - vini rândul a arăta cât au trăit aceste locuri cu oameni după descălicarea lui Traian cu românii de la Italiia Predoslovie, adecă cuvântare dintăi de descălecatul țărâi cel dintăi și a neamului moldovenescÅ Către cititoriu Începutul țărâlor acestora și neamului moldovenescÅ și muntenescÅ și câți sunt și în ... Scripturi avem și sfânta credință a noastră creștinească și mântuirea noastră cu pogorârea fiilui lui Dumnezeu și împelițarea cuvântului lui, cel mai denainte ... ... dând ocol, În trap grăbit, în pas domol, Și ochii pașei mari s-aprind; Cărunta-i barbă netezind Stă mut, de suflet gol. O mie de țechini primești? O, pașă, cât de darnic ești! Mai mult decât în visul meu! Să-ți răsplătească Dumnezeu, Așa cum îmi plătești! Arabul ia, cu ochii plini De zâmbet, mia de țechini De-acum, de-acum ei sunt scăpați, De-acum vor fi și ei bogați, N-or cere la străini! Nu vor trăi sub cort în fum, Nu-i vor cerși copiii-n drum ... vei pofti: Drum bun! Nu vei zâmbi, cum saltă-n vânt Ardun al tău în alb vestmânt; Și ca să simți sosirea lui Mai mult de-acum tu n-o să pui Urechea la pământ! O, calul meu! Tu, fala mea, De-acum eu nu te voi vedea Cum ții tu nările-n pământ Și coada ta fuior în vânt, În zbor de rândunea! Cum mesteci spuma albă-n frâu, Cum joci al coamei galben râu. Cum iei pământul în galop Și cum te-așterni ca un potop ... Știa pustiul de noi doi Și zarea se-ngrozea de ... ... întotdeauna mă lua pe mine ori pe soră-mea Anicuța. Să-ți spun drept, la toată familia noastră ne place rachiul. Eu-s cu știință de carte, am muncit șase ani la oraș la un magazin de tutun și știu să vorbesc cu fiecare domn învățat și pot spune fel de fel de vorbe bune, dar, după cum am citit într-o cărticică, că rachiul este sângele satanei, apoi asta cu adevărat că-i așa, domnule. De rachiu mi s-a întunecat fața, și n-am nici un handraleț, și iaca, poftim de vedeți, îs cărăuș, ca un țăran prost neștiutor de carte. Apoi ia, îți spun eu dumitale, ducea tătuca banii la boier, cu dânsul mergea Anicuța, da pe atunci Anicuța era de vreo șapte-opt ani, fără minte cu totul, nu se vedea de la pământ. Pân' la Calancic a mers bine, iar când a ajuns la Calancic și a-ntrat în crâșma ... în seamă. Da pe atunci pe la Calancic se făcea drum de fier și nu se vedea soarele de fel de fel ... ... întotdeauna mă lua pe mine ori pe soră-mea Anicuța. Să-ți spun drept, la toată familia noastră ne place rachiul. Eu-s cu știință de carte, am muncit șase ani la oraș la un magazin de tutun și știu să vorbesc cu fiecare domn învățat și pot spune fel de fel de vorbe bune, dar, după cum am citit într-o cărticică, că rachiul este sângele satanei, apoi asta cu adevărat că-i așa, domnule. De rachiu mi s-a întunecat fața, și n-am nici un handraleț, și iaca, poftim de vedeți, îs cărăuș, ca un țăran prost neștiutor de carte. Apoi ia, îți spun eu dumitale, ducea tătuca banii la boier, cu dânsul mergea Anicuța, da pe atunci Anicuța era de vreo șapte-opt ani, fără minte cu totul, nu se vedea de la pământ. Pân' la Calancic a mers bine, iar când a ajuns la Calancic și a-ntrat în crâșma ... în seamă. Da pe atunci pe la Calancic se făcea drum de fier și nu se vedea soarele de fel de fel ... Gheorghe Dem Theodorescu - Tudorel ... Se oprea, La Voichița Se uita Și de dragul ei tot bea Beau-și turcii Papucii, Ieniceri Hangerile, Croitori Foarfecile, Cirezari Cirezile, Rămâneau Cu pungile, De le oftau Buzele! Tudorel se-mbogățea Și, d-avere ce-și avea, Își strângea Și-și cumpăra Catârași Cu gălbenași, Și cirezi De boi d-ăi grași, Herghelii De cai Frumoși, Turme De juncani Spătoși. Dar p-atât nu se lăsa, Ci-și făcea Tudor, făcea Nouă late mori de vânt, Nouă mori pe subt pământ. Că nouă d-or măcina, Bănetul s-o aduna. Tudorel se-mbogățea, Dar la biruri Mi-l punea Și ... beșlii, La haraciuri Că m-a pus, Bănișorii Mi i-a scurs. Am vândut, Cum am putut, Catârași Pe gălbinași, Cirezile De boi Grași, Herghelii De cai Frumoși, Turme De juncani Spătoși, Ale nouă mori de vânt Și p-ale de subt pământ, Dar de bir Nu m-am plătit, De haraci Nu m-am scutit, Ș-am rămas sărac lipit. Mătură hambarele Prin toate colțurile Și, de-i găsi făioară, Să mi-o cerni În sitișoară, S-o frămânți În lăcrimioare Și s-o coci La țâțișoare, C-am să plec Din ... Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Hagi-Tudose ... văzut biserica lor. Își freacă mânile; tușesc; își dreg glasul; apoi, rara-rara, cu niște pași lungi și semeți, îți ies înainte, îți caută prilej de vorbă, toți cu aceleași cuvinte, cu aceeași tărăgănire de glas și cu capul dat pe spate: - Ei, flăcăule, de pe unde?... Ce vânturi?... Pe la noi... ai?... Și de ce?... Ce zici de biserica noastră?... Nu, mă rog, ce crezi d-ta, că n-o să-ți tăiem capul... De te împinge păcatul să spui ceva de sfinții uscați și drepți - unii cu sulițe, alții cu paloșe, unii călări, alții pe jos și cu mânele așa de încrucișate pe piept, că palmele le ies afară din trup - pe loc bătrânii își ridică pulpanele giubelelor în cingătoarea de plisă roșie și-ți suflă cuvântul din vârful limbii: - Ei, puișorule, mai sunt zugravi, grozavi de tot... Am văzut și noi... am prea văzut cum o dau în păgânește și-ți toarnă la sfinți cu ochi de om, cu mâni și picioare ca și ale noastre... Da' de, vezi d-ta, sfinții ăștia, așa cum i-am apucat noi, de când am deschis ochii, sunt adevărat sfinți. Voi, tinerii de astăzi, la legi umblați cu șoalda, la scris ... ... la nevoie; veți cinsti mai încolo câte un pahar de vin, sau veți face cu banii ce veți pofti. Nu sunt vrednic să vă mulțămesc de binele ce mi-ați făcut, căci nu vedeam lumea înaintea ochilor de flămând ce eram. Cei doi nu prea voiau să primească, dar, după multă stăruință din partea celui al treilea, au primit. De la o vreme, călătorul străin și-a luat ziua bună de la cei doi și apoi și-a căutat de drum. Ceilalți mai rămân oleacă sub răchită, la umbră, să odihnească bucatele. Și, din vorbă în vorbă, cel ce avuse trei pâni dă doi lei celui ... și la judecată, zise celălalt, dacă nu te mulțămești. Cred că și judecata are să-mi găsească dreptate, deși nu m-am târât prin judecăți de când sunt. Și așa, pornesc ei la drum, cu hotărârea să se judece. Și cum ajung într-un loc unde era judecătorie, se înfățoșează înaintea judecătorului și încep a spune împrejurarea ... domnule judecător. — Acum să stăm aici, în ceea ce te privește pe dumneta, și să luăm pe istalalt la rând. Ții minte câte bucăți de pâne ar fi avut tovarășul d-tale? — Nouă bucăți, domnule judecător. — Și câte a mâncat el ... bine. A trecut de cotul dealului la câmp deschis. E a doua zi de sfântul Gheorghe. Ceru-i fără pată cât de slabă în tot largu-i de jur împrejur. La vale, în zare adâncă, sclipește undoind aerul dimineții calde, iar în păduriștea de mesteacăni de pe poala din bătaia soarelui, păsările primăverii se-ngână și care de care se-ntrec în feluri de glasuri. - Da-ncotro, -ncotro, flăcăule? întreabă cineva din urmă pe tânărul călăreț. Acesta întoarce capul. Din urmă îl ajunge un alt călăreț. De unde a răsărit omul acesta? fiindcă, tot drumul, tânărul, măcar că și-a întors privirile de multe ori pe calea umblată, nu a luat seama să mai vină cineva după el; chiar a gândit: câtă singurătate de ... așa de căutat întotdeauna! - La vale... răspunde tânărul. Da, dumneata? - Tot la vale... Și cu vorba aceasta strângându-și calul în pulpe trece alăturea înaintașului. - Drum bun, flăcăule! - Șidumitale! - Bine că te-ntâlnii!... Mi-e urât să fiu singur, mai ales la drum. Călătorul după chip și port e un negustor, vreun orzar ori cirezar, Vasile Alecsandri - Tunsul (Alecsandri) ... Vasile Alecsandri - Tunsul (Alecsandri) Vestea-n țară a ajuns De un hoț cu nume Tuns, Că prin codri a ieșit De șase-ntovărășit, Toți voinici, aleși panduri, Oaspeți ageri de păduri, Ce se port din crâng în crâng, Câți îl văd, de ei se plâng. Că nici unde nu gândești, Cu dânsul te întâlnești Și-l auzi zicând cu bine: ,,De unde vii, măi creștine? Din ce sat, din ce oraș? Luat-ai la drum răvaș Să nu pătimești cevaș? Te jur cu pistolu-n piept, Spune mie tot cu drept, De ai bani mai multicei, Dă-mi jumătate din ei, Că-ți dau la mână răvaș Să nu rămâi păgubaș, Și cu vreme de-oi trăi, Pân-într-unul ți-oi plăti, Dar cumva de-oi muri eu, Ți-i va plăti Dumnezeu!" Vai! sărmanul voinicel! Sărăcuț, amar de el! Căci păcatul l-a gonit, Cu moarte l-a pedepsit! ↑ Istoria Tunsului a fost scrisă de un autor rus și tipărită într-un calendar, după ocupația Valahiei de către armiile rusești, la 1828. O parte din acea istorie anecdotică a fost tradusă de dl A. Donici Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru BANI DE DRUMRezultatele 1 - 7 din aproximativ 7 pentru BANI DE DRUM. ... la degete, scrie-le pe tăblița inimii tale. 4 Zi înțelepciunii: ,,Tu ești sora mea!`` Și numește priceperea prietena ta, - 5 ca să te ferească de nevasta altuia, de străina care întrebuințează cuvinte ademenitoare. 6 Stăteam la fereastra casei mele, și mă uitam prin zăbrele. 7 Am zărit printre cei neîncercați, am văzut printre ... a îmbrățișat și l -a sărutat, și cu o față fără rușine i -a zis: 14 ,,Eram datoare cu o jertfă de mulțămire, azi mi-am împlinit juruințele. 15 De aceea ți-am ieșit înainte, să te caut, și te-am și găsit. 16 Mi-am împodobit patul cu învelitori, cu așternut de pînzeturi din Egipt; 17 mi-am stropit așternutul cu smirnă, aloe și scorțișoară. 18 Vino, să ne îmbătăm de dragoste pînă dimineață, să ne desfătăm cu desmierdări! 19 Căci bărbatul meu nu este acasă, a plecat într`o călătorie lungă, 20 a ... decît la luna nouă.`` 21 Tot vorbindu -i, ea l -a ademenit, și l -a atras cu buzele ei ademenitoare. 22 De ... ... Mea se va chema o casă de rugăciune pentru toate neamurile?` Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tîlhari.`` 18 Preoții cei mai de seamă și cărturarii, cînd au auzit cuvintele acestea, căutau cum să -L omoare; căci se temeau de El, pentrucă tot norodul era uimit de învățătura Lui. 19 Oridecîte ori se însera, Isus ieșea afară din cetate. 20 Dimineața, cînd treceau pe lîngă smochin, ucenicii l-au văzut uscat din ... în mare`, și dacă nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ce zice se va face, va avea lucrul cerut. 24 De aceea vă spun că, orice lucru veți cere, cînd vă rugați, să credeți că l-ați și primit, și -l veți avea. 25 Și, cînd ... greșelile voastre. 27 S`au dus din nou în Ierusalim. Și, pe cînd Se plimba Isus prin Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrînii, 28 și I-au zis: ,,Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Și cine Ți -a dat puterea aceasta ... Botezul lui Ioan venea din cer ori dela oameni? Răspundeți-Mi!`` 31 Ei însă vorbeau astfel între ei: ,,Dacă răspundem: ,Din cer`, va zice: ,Dar ... ... veți primi ce va fi cu dreptul.` 8 Seara, stăpînul viei a zis ispravnicului său: ,Cheamă pe lucrători, și dă-le plata, începînd de la cei de pe urmă, pînă la cei dintîi. 9 Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, și au luat fiecare cîte un leu. 10 Cînd au venit ... mai mult; dar au primit și ei tot cîte un leu de fiecare. 11 Dupăce au primit banii, cîrteau împotriva gospodarului, 12 și ziceau: ,Aceștia de pe urmă n`au lucrat decît un ceas, și la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, cari am suferit greul și zăduful zilei.` 13 ... veți fi botezați cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a ședea la dreapta și la stînga Mea, nu atîrnă de Mine s`o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru cari a fost pregătită de Tatăl Meu.`` 24 Cei zece, cînd au auzit, s`au mîniat pe cei doi frați. 25 Isus i -a chemat, și le -a ... ca răscumpărare pentru mulți.`` 29 Cînd au ieșit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus. 30 Și doi orbi ședeau lîngă ... aceea, cînd se strînseseră noroadele cu miile, așa că se călcau unii pe alții, Isus a început să spună ucenicilor Săi: ,,Mai întîi de toate, păziți-vă de aluatul Fariseilor, care este fățărnicia. 2 Nu este nimic acoperit, care nu va fi descoperit, nici ascuns, care nu va fi cunoscut. 3 De aceea, orice ați spus la întunerec, va fi auzit la lumină; și orice ați grăit la ureche, în odăițe, va fi vestit de pe acoperișul caselor. 4 Vă spun vouă, prietenii Mei: Să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai pot face nimic. 5 Am să vă arăt de cine să vă temeți. Temeți-vă de Acela care, după ce a ucis, are puterea să arunce în gheenă; da, vă spun, de El să vă temeți. 6 Nu se vînd oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuș, niciuna din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu. 7 ... Isus, ,,cine M`a pus pe Mine judecător sau împărțitor peste voi?`` 15 Apoi le -a zis: ,,Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie ... Le -a poruncit să nu ia nimic cu ei pe drum decît un toiag; să n`aibă nici pîne, nici traistă, nici bani de aramă la brîu; 9 să se încalțe cu sandale, și să nu se îmbrace cu două haine. 10 Apoi le -a zis: ,,În ... dar, din pricina jurămintelor sale și din pricina oaspeților, n`a vrut să zică nu. 27 A trimes îndată un ostaș de pază, cu porunca de a aduce capul lui Ioan Botezătorul. Ostașul de pază s`a dus și a tăiat capul lui Ioan în temniță, 28 l -a adus pe o farfurie ... pîni de două sute de lei, și să le dăm să mănînce?`` 38 Și El i -a întrebat: ,,Cîte pîni aveți? Duceți-vă de vedeți.`` S`au dus de au văzut cîte pîni au, și au răspuns: ,,Cinci, și doi pești.`` 39 Atunci le -a poruncit să -i așeze pe toți, cete ... pești, i -a împărțit la toți. 42 Au mîncat toți și s`au săturat; 43 și au ridicat douăsprezece coșuri pline cu fărămituri ... însuș a zis: ,,Nicidecum n`am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.`` 6 Așa că putem zice plini de încredere: ,,Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce mi-ar putea face omul?`` 7 Aduceți-vă aminte de mai marii voștri, cari v`au vestit Cuvîntul lui Dumnezue; uitați-vă cu băgare de seamă la sfîrșitul felului lor de viețuire, și urmați-le credința! 8 Isus Hristos este acelaș ieri și azi și în veci! 9 Să nu vă lăsați amăgiți de orice fel de învățături străine; căci este bine ca inima să fie întărită prin har, nu prin mîncări, cari n`au slujit la nimic celorce le-au păzit ... avem un altar, din care n`au drept să mănînce ceice fac slujbă în cort. 11 În adevăr, trupurile dobitoacelor, al căror sînge este adus de marele preot în Locul prea sfînt, pentru păcat, ,,sînt arse de tot afară din tabără.`` 12 De aceea și Isus, ca să sfințească norodul cu însuș sîngele Său, a pătimit dincolo de ... ... 43 Atunci I s`a arătat un înger din cer, ca să -L întărească. 44 A ajuns într`un chin ca de moarte, și a început să Se roage și mai fierbinte; și sudoarea I se făcuse ca niște picături mari de sînge, cari cădeau pe pămînt. 45 După ce S`a rugat, S`a sculat, și a venit la ucenici ... urechea dreaptă. 51 Dar Isus a luat cuvîntul, și a zis: ,,Lăsați -i! Pînă aici!`` Și S`a atins de urechea omului aceluia, și l -a vindecat. 52 Isus a zis apoi preoților celor mai de seamă, căpeteniilor străjerilor Templului și bătrînilor, cari veniseră împotriva Lui: ,,Ați ieșit după Mine ca după un tîlhar, cu săbii și cu ciomege? 53 În ... cocoșul. 61 Domnul S`a întors, și S`a uitat țintă la Petru. Și Petru și -a adus aminte de vorba pe care i -o spusese Domnul: ,,Înainte ca să cînte cocoșul te vei lepăda de Mine |
||