BARIȘ - Definiția din dicționar

Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit.

BARÍȘ, barișe, s.n. 1. Broboadă de lână foarte subțire și ușoară. * Expr. (Reg.) A -și da barișul pe ceafă = a se face de râs, a pierde rușinea, a încălca regulile bunei -cuviințe. 2. Stofă de lână foarte subțire și fină. [Var.: baréj, baríz s.n.] - Din fr. barège.

Sursa : DEX '98

baríș s. n., pl. baríșe

Sursa : ortografic

BARÍȘ \~e n. 1) Țesătură fină și subțire de lână pură, folosită pentru confecționarea îmbrăcămintei. Rochie de \~. 2) Broboadă făcută din asemenea țesătură. /barege

Sursa : NODEX

BARÍȘ s. n. 1. broboadă subțire și ușoară; maramă, testemel, tulpan. 2. stofă fină de lână. (după fr. barège)

Sursa : neoficial

BARÍȘ s.n. 1. Broboadă subțire și ușoară; maramă, testemel, tulpan. 2. Stofă fină de lână. [Pl. -șe, var. barej, bareș, bariz s.n. / < fr. barège, cf. Barèges - localitate în Pirinei].

Sursa : neologisme

baríș (-șe), s.n. - 1. (Înv.) Țesătură fină de lînă. - 2. Broboadă de lînă subțire. - Var. bariz, barij, barej. Fr. barège "țesătură fină de lînă" (DAR), sau din tc. bariș (Popescu-Ciocănel 15). Este cuvînt popular.

Sursa : etimologic

Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note.

Rezultate suplimentare

Rezultate din Literatură pentru BARIȘ

Rezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru BARIȘ.

Dimitrie Gusti - Forfica și croitoru

Dimitrie Gusti - Forfica şi croitoru Forfica și croitoru de Dimitrie Gusti Publicată în Albina Românească , 1845 Pentru cap nu-i pălărie Au cealmaua cĂ¨ turcească, Ori de vre o șlicărie Căciulă persienească? Pentru gât fie-o cravată, Halstuh, guler crohmălit, Ori naframa argintată Sau vrun șarp înaurit. Pentru pept o fermene Ori jiletcă desbumbată, Sau ilic dacă veți vrĂ¨, Că-i o haină delicată. În picioare încă poate În loc de vrun panatalon, Șalvari roșii ca să poarte Când va fi pentr-un salon. Pe deasupra înca-i bine Un frac negru a-mbrăca Că-i de modă și oricine Cu gust poate a-l purta. Dar în loc de vro mantilă Poate pune o giubĂ¨, Că-i ușoară și gentilă, Sau barișul cum va vrĂ¨. Încât pentru-ncălțăminte Poarte nergi iminei Și va fi și mai cuminte A avĂ¨ măști nărămzii. De ce-atâta negăeală Zioa, noaptea nencetat? Iată fără osteneală Costum gata

Barbu Ștefănescu-Delavrancea - Văduvele

Barbu Ştefănescu-Delavrancea - Văduvele Văduvele de Barbu Ștefănescu-Delavrancea Oamenii, când n-au ce face, se-apucă de gâlceavă. Se dau la vorbă, și destul e unul s-o apuce anapoda, că cearta e gata. Prostia pândește mintea omului cum pândesc lupii razna oilor. Când inima e spre rele, apoi velințe de flori să-i semeni, că tot ciulini și pălămidă dă și, de n-o găsi în miere fiere, iepuri la biserică, câini cu covrigi în coadă și apa Dunării prin curtea vecinului, atunci e atunci, să te mai ții, pârleo, că nu-și mai vine în voie măcar de i-ai da tot mărunțișul și pe deasupra și toiagul lui vodă pe spinare. Se întâmplă, câteodată, și mai altfel de cum gândești. Nici lene, nici prostie, nici răutate să nu fie la mijloc, și totuși sare omului țâfna din senin, din iarbă verde. Ba că s-a gândit la cutare lucru când a zis cutare cuvânt; ba că a tras cu coada ochiului când se uita la mine; ba că îi dau din toată inima și-mi răspunde: "Aș, la ce te mai superi!" Și pe-așa povârniș, până nu s- ...

Vasile Alecsandri - Chirița în provincie

Vasile Alecsandri - Chiriţa în provincie Chirița în provincie de Vasile Alecsandri Comedie cu cântece, în 2 acte Cuprins 1 PERSONAJELE 2 ACTUL I 2.1 SCENA I 2.2 SCENA II 2.3 SCENA III 2.4 SCENA IV 2.5 SCENA V 2.6 SCENA VI 2.7 SCENA VII 2.8 SCENA VIII 2.9 SCENA IX 2.10 SCENA X 2.11 SCENA XI 2.12 SCENA XII 2.13 SCENA XIII 3 ACTUL II 3.1 SCENA I 3.2 SCENA II 3.3 SCENA III 3.4 SCENA IV 3.5 SCENA V 3.6 SCENA VI 3.7 SCENA VII 3.8 SCENA VIII 3.9 SCENA IX 3.10 SCENA X 3.11 SCENA XI 3.12 SCENA XII 3.13 SCENA XIII 3.14 SCENA XIV 3.15 SCENA XV 3.16 SCENA XVI 3.17 SCENA XVII PERSONAJELE CUCOANA CHIRIȚA GRIGORI BÂRZOI, soțul ei GULIȚĂ, copilul lor LULUȚA, orfană SAFTA, sora lui Bârzoi Dnul ȘARL, profesor francez LEONAȘ, tânăr ieșean ION, fecior boieresc TREI ȚĂRANI ȚĂRANI, JANDARMI, POFTIȚI LA MASĂ, UN CURCAN Reprezentată la Teatrul Național din Iași, în beneficiul dlui Millo, la 1852. ACTUL I Teatrul reprezintă o ogradă ...

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BARIȘ

Rezultatele 1 - 2 din aproximativ 2 pentru BARIȘ.

BARIZ

... BARÍZ s . n . v . bariș

A r c h e u s . r o