|
|
||
|
Vezi și:FACE
... Mai multe din DEX...
BINE ȘI LA RĂU - cuvântul nu a fost găsit. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BINE ȘI LA RĂURezultatele 1 - 10 din aproximativ 604 pentru BINE ȘI LA RĂU. ... George Coşbuc - Ceas-rău Ceas-rău de George Coșbuc Baladă Pe când clopotul de sară Sună lung și legănat La biserica din sat, Nina șade-n prag afară Și-ascultând cum bate rară Boarea-n crengile de fag, Fata toarce; stând pe prag Fata toarce; Plinul fus ușor se-ntoarce Pe sub degete cu ... cu suspine: Ce-i cu tine, draga mea?! Nu-i riimic! răspunde fata, Mamă dragă, nu-i nimic! Pentru dragosti de voinic, Gata-i sapa și lopata Și făcliile stau gata, Căci o jale-ncetișor Îmi tot vine; negru dor Îmi tot vine Și gândesc cum c-ar fi bine, Mamă dragă, eu să mor! Fata zice și zâmbește, Mă-sa greu a tresărit: Vai de mine! Ce-ai grăit? Draga mamei, ce-ți lipsește? Taci, că vraja te pândește Cu ... se lege; cu ceas-rău Să se lege; Nu-l chema, că te-nțelege! Ne ferească Dumnezeu! Ceasul-rău fata suspină Unde-i, mamă, ceasul-rău? Bun și drept e Dumnezeu, Dar la ... Dimitrie Bolintineanu - La un orb ... Dimitrie Bolintineanu - La un orb La un orb de Dimitrie Bolintineanu Tu n-ai văzut prin ochii-ți lumina niciodată. O noapte fără fund Vederea ta absoarbe și viața ți s-arată Un râu ce geme-n umbră și umbrele-l ascund. Da, tu ghicești lumina prin ochii minții tele, Printr-înșii, tot despici. Prin ei tu mergi la bine și te ferești de rele, Prin ei d-amorul țării atât de drag ne zici! Sunt însă orbi în lume de inimă, de minte. Acestii, c ... morți în viață sânt! Orb este cel ce cată lumina să oprească În cursu-i regulat, Ce crede-această viața ironie cerească, Că lumea moștenire la cei vicleni s-a dat! Insecte mici de noapte ce luptă cu vulvoarea Și arse-n sânu-i, pier. Dar tu nu ești ca dânșii! Speranța și Dimitrie Bolintineanu - La un poet ... Dimitrie Bolintineanu - La un poet La un poet de Dimitrie Bolintineanu O, poete, muza ta A pierdut a sa junie, Și suava poezie Ce pe toți îi îmbăta Cu torente d-armonie? Unde rozele-au zâmbit, Spinii le luară locul; Floarea morții, siminocul, Peste crini a ... focul! Nu știm noi că-aice jos E o vale de suspine? Cată să o știm prin tine, O, poetul meu frumos, Cu cântări dulci și divine! Cerul roza-a născocit. Prin parfum să ne răpească, Boarea să ne răcorească, Și poetul fericit Inima să-ntinerească. Iară tu, poetul meu, Poți să verși veninul tău În cântările senine, Dar atât cât să faci bine Și să nu îneci în rău Zilele cele puține. Păsările negrei seri Sunt destule să cobească Vijelii, să veștejească Florile de primăveri, Și tirani ca să lovească. Tu încinge lira ta Cu a zeilor cunună, Și Dimitrie Bolintineanu - La un martir ... Dimitrie Bolintineanu - La un martir La un martir de Dimitrie Bolintineanu Tu, ce mori cu fericire, Pentru ceilalți muritori, Cine ești tu, o, martire? Cine te trimite ori? Ești om? Zi ... viață nici o oară, Tu nu ai nimic al tău. În martiri ce ei omoară Ei ucid pe Dumnezeu! Mergi, făramă, risipește Al tău suflet și-al tău lut! Pentru țară te jertfește! Cerului va fi plăcut. Cei răi au să calomnie Numele și-al tău mormânt. Un tâlhar are să fie Lângă tine, un om sfânt! Căci pe viața mai curată Calomniile-omenești Lasă mai adâncă pată, Trebuie ... Mihai Eminescu - La aniversară ... Ce-i de râs aicea? — Bine. Haidem! Era o noapte frumoasă, lună, un ger aspru fără pic de vânt. Ninsoarea se lăsase pe garduri și zăplazuri de-amândouă părțile ulicioarei. Zăpada încărcase crengile de copaci și acoperămintele caselor. Ghețușul trosnea sub pași și el trecea cu dânsa de braț... ea în scurteică cu guler de blană, roșie la față, capișonul alb de lână înconjura fața, fruntea. Ea era blondă, foarte blondă, cu părul ca un caier de cânepă și scurteica — oricât de groasă ar fi fost — accentua totuși liniile unei talii fine și mlădioase. O broască. Râdeau vorbind — adică mai mult râs decât vorbă. Cine nu-și aduce aminte de tinerețea sa — și fiecare a avut una — de acele hotărâri de a fi serioși în amor, că-i pe viață, acea defensiune în ... astă dată mai intim — nu despre amor; însă totuși despre un lucru serios — despre căsătorie, cum ea fondează statele, care-i originea căsătoriei la indieni, tot lucruri adânci. Fiecare tu era controversat. Când își propuneau să-și zică tu , mureau de rușine, și- Dimitrie Bolintineanu - La lampa mea ... Dimitrie Bolintineanu - La lampa mea La lampa mea de Dimitrie Bolintineanu Tu te consumi, o, lampă! dând raze luminoase. La lucrul meu ca tine eu însumi mă consum, Voind a da lumină acestei țări frumoase Ce relele supun. Avem aceeași țintă, aceeași misiune ... tu de când servi mie, o lampă-ai ruginit, Și eu de când serv țării, vai! trebuie a spune? Cu inima-am slabit! Și n-am produs nimica! Acum ca altădată Copiii săi cei vitregi în taberi se dezbin. Acum ca mai-nainte ea este-ngenucheată Sub jugul cel ... acele nopți amare, Trecute în veghere, ca să-i aflăm cântări, Prin care să-i aprindem, în sufletul ei mare, Frumoasele-aspirări! Dar vântul de la dânsa au dus aceste cânturi; Ea nu le-a ascultat. Tot astfel și suspinu-i s-a mestecat pe vânturi Și lacrima-i cu sânge în râuri a picat! Cântarea libertății acum e înecată De strigătul acelor ce cheamă arzător, Să-i urce la ... și să devie-ndată Tirani, la rândul lor! Și ... pe celălalt. Dar o galerie de pictură este cea mai obositoare distracție intelectuală. După câteva momente de admirațiune, Lache zice: — Ai să umblăm... e rău când stai! Și amicul zice: — Și mie mi se pare. Atunci, pornesc ca doi frați din Siam și încet-încet trec la maidanul Duca. 10 ceasuri. Lache și amicul se dau în leagăn, fiecare întinzând piciorul din partea unde s-au ținut la braț... Pareă vântul face bine, la început... Dar peste câteva momente, cei doi amici se satură de leagăn și pornesc după metoda lor. 1 și jumătate după-amiazi. Lache s-a desfăcut pentru un moment de brațul amicului, care stă rezemat de un perete al vestibulului Teatrului Național ... al lui Lache și piciorul stâng al amicului său. De fericire, ele nu mai știu ce să facă cu degetele lor — parcă ar cânta la clavir. Și teribilă potriveală, domnule! amândouă poartă ciorapi crem și cam largi, care vin de fac cute și firește că, dacă face cute ciorapul, e mai rău când e gheata strâmtă. Foarte frumos pe Piața Teatrului! stai, mă-nțelegi, la umbră și te uiți... și vorbești și râzi, ... largul mării, așa ar fi și pentru două persoane să se mai găsească, rătăcite o dată în învălmășeala Moșilor, dacă n-ar fi cuminți să-și hotărască mai dinainte locul și momentul de întâlnire. De aceea, foarte cuminte au făcut madam Georgescu a lui d. Mitică ceaprazarul și madam Petrescu a lui d. Guță de la minister și cu tanti Lucsița, moașa diplomată, de și-au dat rendez-vous: la trei ceasuri fix în pavilionul central la berărie - cine vine întâi așteaptă pe ceilalți. În interiorul unui vagon închis al tramvaiului vechi, stau înghesuite, pe banchete și-n picioare, treizeci și patru de persoane suferind foarte tare. Între toate acestea, una sufere mai grozav - e cucoana Lucsița; fiindcă toate celelalte sufăr numai de căldură și de sete, pe câtă vreme dumneaei sufere pe lângă astea și de foame. Când se oprește vagonul la Sf. Gheorghe, se face roșie, apoi galbenă și pe urmă simte o sudoare rece, și iar fierbințeală și iar răcește, și răsuflă greu, ștergându-se pe sub bărbia grasă, și zice: - Uff ! dacă stiam, mai bine luam birze! (că vorbește cam peltic). Teribelă căldură! mor! Vagonul pornește de la Sf. Gheorghe și ... Ștefan Octavian Iosif - La o ciocîrlie ... după ploaie, Nmic nu-i falnic și zburdalnic și limpede ca versul tău ! Ce tainice simțiri te-nspiră, o ! pasăre sau heruvim ! Cîntăm noi vinul și iubirea, Dar unde este fericirea Dumnezeieștilor avînturi ce ne cuprind, cînd te-auzim ? Cîntările de biruință și corul nostru nupțial Pe lingă imnurile tale Sunt scîncete pustii și goale : Simțim în cîntecele noastre un nu-știu-ce lipsind fatal. Ci spune-mi, de-unde-și ia izvorul și zborul glasul tău divin ? Din care cer ? Din care valuri, Fînețe, cîmpuri ? văi sau dealuri ? Ce dragoste de tine însăți ? Ce neștiință de-orice chin ... dar patima iubirii nu poți să o cunoști în veci I Aievea sau visînd tu, poate, vezi altă lume decît noi, Cunoști secretul morții poate, Și le pricepi mai bine toate — Cum ai cînta altminteri oare așa de clar și de vioi ? Noi iscodim trecutul searbăd, ori viitorul îndoios, Și-n viața noastr-atît de tristă Rîvnim mereu ce nu există, Și cel mai dulce cânt al nostru e plînsul cel mai dureros. Și chiar de-am fi străini de rele, de-am rămînea de-a pururi prunci, Grigore Alexandrescu - Adio. La Târgoviște ... Grigore Alexandrescu - Adio. La Târgovişte Adio. La Târgoviște de Grigore Alexandrescu Culcat pe-aste ruine, sub care adâncită E gloria străbună și umbra de eroi, În liniște, tăcere, văd lumea adormită Ce uită-n timpul nopții necazuri și nevoi. Dar cine se aude și ce este ăst sunet? Ce oameni sau ce armii și ce repede pas? Pământul îl clătește războinicescul tunet, Zgomot de taberi, șoapte, trece, vâjâie-un glas... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Dar unde sunt acestea? S-au dus! Au fost ... întâlnesc, Căci nimenea nu simte cumplita mea durere, Și oamenii pe mine trecând mă ocolesc. Așa! așa! iubite, s-a dus scumpul meu bine; Văzând că nu-mi rămâne plăcere pe pământ, Văzând că pentru mine s-au dus zilele line, Pui mâna pe-a mea frunte ... o nălucire Rămâne dimineața din visuri care zbor; Așa, fără-ndoială, amara mea viață De-acum e pentru mine nisip neroditor, Ce vara îl usucă și iarna îl îngheață Și nici o floare n-află sărmanul călător. Dar însă suvenirul ființelor iubite Va fi la al meu suflet etern înfățișat Ca frunzele aduse de vijelii pornite Bogdan Petriceicu Hasdeu - La casa de nebuni ... de umbră și lumină; Iar printre ele falnici, încet, nepăsători Pășesc, albind ca spectri, superbii visători. În fund, tot alb ca dânșii, salcâmul înflorește Nebun și el, mirosu-i în vânt îl risipește. Jos la tulpina-i largă, sub desu-i coveltir, Stă neclintit un tânăr c-o față de martir. Privire mai senină și mai pătrunzătoare, Mai multă bunătate pe-o buză zâmbitoare, O frunte mai măreață, pe care cu fiori Privești un cer cu raze și totuși plin de nori, O față mai cu farmec, o față mai oglindă De-naltă cugetare și de simțire blândă, Și totul gingaș, palid, electro-străveziu... Eu n-am văzut-o-n viață și nu pot s-o descriu. M-apropii. Cătătura-i pe loc mă pironește. Rămâi într-o uimire. El galeș mă privește; Ș-un glas ce ... Când trupul ațipise, Atunci visez că trec pe lângă un brutar. Sunt altfel om cinstit, dar ce să faci cu vise? În vis, îmi pare rău, furai ca un tâlhar. O jimblă-o șterpelii. Mă prinde și m-apucă. Plecăm la Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Biblie pentru BINE ȘI LA RĂURezultatele 1 - 10 din aproximativ 27 pentru BINE ȘI LA RĂU. ... rușine, și va împărți moștenirea cu frații lui. 3 Tigaia lămurește argintul, și cuptorul lămurește aurul; dar Cel ce încearcă inimile, este Domnul. - 4 Cel rău ascultă cu luare aminte la buza nelegiuită, și mincinosul pleacă urechea la limba nimicitoare. - 5 Cine își bate joc de sărac, își bate joc de Cel ce l -a făcut; cine se bucură de o ... în vorbirile lui, desbină pe prieteni. - 10 O mustrare pătrunde mai mult pe omul priceput, decît o sută de lovituri pe cel nebun. - 11 Cel rău nu caută decît răscoală, dar un sol fără milă va fi trimes împotriva lui. - 12 Mai bine să întîlnești o ursoaică jefuită de puii ei, decît un nebun în timpul nebuniei lui. - 13 Celui ce întoarce rău pentru bine, nu -i va părăsi răul casa. - 14 Începutul unei certe este ca slobozirea unor ape; deaceea, curmă cearta înainte de a se înteți ... căile dreptății. - 24 Înțelepciunea este în fața omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pămîntului. - 25 Un fiu nebun aduce necaz tatălui său, și amărăciune celei ce l -a născut. - 26 Nu este bine să osîndești pe cel neprihănit ... calea, dar cel rău cade prin însăș răutatea lui. 6 Nevinovăția oamenilor fără prihană îi scapă, dar cei răi sînt prinși de răutatea lor. 7 La moartea celui rău, îi piere nădejdea, și așteptarea oamenilor nelegiuiți este nimicită. 8 Cel neprihănit este scăpat din strîmtoare, și cel rău îi ia locul. 9 Cu gura lui omul nelegiuit pierde pe aproapele său, dar cei neprihăniți sînt scăpați prin știință. 10 Cînd le merge bine ... Cui se pune chezaș pentru altul, îi merge rău, dar cine se teme să se pună chezaș este liniștit. - 16 O femeie plăcută capătă cinste, și cei asupritori capătă bogăție. - 17 Omul milostiv își face bine sufletului său, dar omul fără milă își turbură însăș carnea lui. - 18 Cel rău dobîndește un cîștig înșelător, dar cel ce samănă neprihănirea are o adevărată plată. - 19 Adevărata neprihănire duce la viață, dar cel ce urmărește răul găsește moartea. - 20 Cei cu inima stricată sînt o scîrbă înaintea Domnului, dar cei ce umblă fără prihană Îi ... fi scăpată. - 22 Femeia frumoasă și fără minte este ca un inel de aur pus în rîtul unui porc. - 23 Dorința celor neprihăniți este numai ... acesta era cunoscut de marele preot, și a intrat cu Isus în curtea marelui preot. 16 Petru însă a rămas afară la ușă. Celalt ucenic, care era cunoscut marelui preot, a ieșit afară, a vorbit cu portărița, și a băgat pe Petru înlăuntru. 17 Atunci slujnica, portărița, a zis lui Petru: ,,Nu cumva și tu ești unul din ucenicii omului acestuia?`` ,,Nu sînt``, a răspuns el. 18 Robii și aprozii cari erau acolo, făcuseră un foc de cărbuni, căci era frig: și se încălzeau. Petru stătea și el cu ei, și se încălzea. 19 Marele preot a întrebat pe Isus despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui. 20 Isus i -a răspuns: ,,Eu am vorbit lumii pe față; totdeauna am învățat pe norod în sinagogă și în Templu, unde se adună toți Iudeii, și n`am spus nimic în ascuns. 21 Pentruce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe ceice M`au auzit despre ce le-am vorbit; iată, aceia ... a dat o palmă lui Isus, și a zis: ,,Așa răspunzi marelui preot?`` 23 Isus i -a răspuns: ,,Dacă am vorbit ... a dus repede în cort la Sara, și a zis: ,,Ia repede, trei măsuri de făină albă, frămîntă, și fă turte.`` 7 Și Avraam a alergat la vite, a luat un vițel tînăr și bun, și l -a dat unei slugi să -l gătească în grabă. 8 Apoi a luat unt și lapte, împreună cu vițelul pe care -l gătise, și l -a pus înaintea lor. El însuș a stătut lîngă ei, sub copac, și le -a slujit pănă ce au mîncat. 9 Atunci ei i-au zis: ,,Unde este nevastă-ta Sara?`` ,,Uite -o în cort,`` a ... Atunci Domnul a zis: ,,Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac?... 18 Căci Avraam va ajunge negreșit un neam mare și puternic, și în el vor fi binecuvîntate toate neamurile pămîntului. 19 Căci Eu îl cunosc și știu că are să poruncească fiilor lui și casei lui după el să țină Calea Domnului, făcînd ce este drept și bine, pentruca astfel Domnul să împlinească față de Avraam ce i -a făgăduit``... 20 ... dărîmare peste dărîmare, căci toată țara este pustiită; colibele îmi sînt pustiite deodată, și corturile într`o clipă! 21 Pînă cînd voi vedea steagul fîlfăind și voi auzi sunetul trîmbiței?`` - 22 ,,Căci poporul Meu este nebun, nu Mă cunoaște; sînt niște copii fără minte și lipsiți de pricepere; sînt meșteri să facă răul, dar nu știu să facă binele.`` - 23 ,,Mă uit la pămînt, și iată că este pustiu și gol; mă uit la ceruri, și lumina lor a pierit! 24 Mă uit la munți, și iată că sînt zguduiți; și toate dealurile se clatină! 25 Mă uit, și iată că nu este niciun om; și toate păsările cerurilor au fugit! 26 Mă uit, și iată, Carmelul este un pustiu; și toate cetățile sale sînt nimicite înaintea Domnului, și înaintea mîniei Lui aprinse!`` 27 ,,Căci așa vorbește Domnul: ,Toată țara va fi pustiită; dar nu o voi nimici de tot. 28 Din pricina aceasta ... și cerurile sus sînt întunecate; căci Eu am zis, am hotărît lucrul acesta, și nu-Mi pare rău de el, nu Mă voi întoarce.` - 29 ,La ... Psalmii Capitol 36 Psalmii 35 Psalmii Capitol 36 1 (Către mai marele cîntăreților. Un psalm al lui David, robul Domnului.) Nelegiuirea celui rău zice inimii mele: ,,Nu este frică de Dumnezeu înaintea ochilor lui.`` 2 Căci se măgulește singur în ochii lui, ca să-și desăvîrșească fărădelegea, ca să-și potolească ura. 3 Cuvintele gurii lui sînt mincinoase și înșelătoare; nu mai vrea să lucreze cu înțelepciune și să facă binele. 4 În așternutul lui se gîndește la răutate, stă pe o cale care nu este bună, și nu urăște răul. 5 Bunătatea Ta, Doamne, ajunge pînă la ceruri, și credincioșia Ta pînă la nori. 6 Dreptatea Ta este ca munții lui Dumnezeu, și judecățile Tale sînt ca Adîncul cel mare. Doamne, Tu sprijinești pe oameni și pe dobitoace! 7 Cît de scumpă este bunătatea Ta, Dumnezeule! La umbra aripilor Tale găsesc fiii oamenilor adăpost. 8 Se satură de belșugul Casei Tale, și -i adăpi din șivoiul desfătărilor Tale. 9 Căci la Tine este izvorul vieții; prin lumina Ta vedem lumina. 10 Întinde-Ți și mai departe bunătatea peste ceice Te cunosc, și dreptatea peste cei cu inima neprihănită! 11 Să nu m`ajungă piciorul celui mîndru, și ... ... a împlinit Scriptura, care zice: ,,A fost pus în numărul celor fărădelege.`` 29 Trecătorii își băteau joc de El, dădeau din cap, și ziceau: ,,Uă! Tu, care strici Templul, și -l zidești la loc în trei zile, 30 mîntuiește-Te pe Tine însuți, și pogoară-Te de pe cruce!`` 31 Tot astfel și preoții cei mai de seamă, împreună cu cărturarii își băteau joc de El între ei, și ziceau: ,,Pe alții i -a mîntuit, și pe Sine însuș nu Se poate mîntui! 32 Hristosul, Împăratul lui Israel, să Se pogoare acum de pe cruce, ca să vedem și să credem!`` Cei răstigniți împreună cu El, deasemenea își băteau joc de El. 33 La ceasul al șaselea, s`a făcut întunerec peste toată țara, pînă la ceasul al nouălea. 34 Și în ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare: ,,Eloi, Eloi, lama sabactani`` care, tîlmăcit, înseamnă: ,,Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentruce M ... în pînza de in, și L -a pus într-un mormînt săpat în stîncă. Apoi a prăvălit o piatră la ușa mormîntului. 47 Maria Magdalina ... Claudiu poruncise ca toți Iudeii să plece din Roma. A venit la ei. 3 Și, fiindcă avea acelaș meșteșug, a rămas la ei, și lucrau: meseria lor era facerea corturilor. 4 Pavel vorbea în sinagogă în fiecare zi de Sabat, și îndupleca pe Iudei și pe Greci. 5 Dar cînd au venit Sila și Timotei din Macedonia, Pavel s`a dedat în totul propovăduirii, și dovedea Iudeilor că Isus este Hristosul. 6 Fiindcă Iudeii i se împotriveau și -l batjocoreau, Pavel și -a scuturat hainele, și le -a zis: ,,Sîngele vostru să cadă asupra capului vostru; eu sînt curat. Deacum încolo, mă voi duce la Neamuri.`` 7 Și după ce a ieșit de acolo, a intrat în casa unui om temător de Dumnezeu, numit Iust, a cărui ... și -a luat ziua bună dela frați, și a plecat cu corabia spre Siria, împreună cu Priscila și Acuila, după ce și ... face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădești? Te știu cine ești: Sfîntul lui Dumnezeu.`` 35 Isus l -a certat, și i -a zis: ,,Taci, și ieși afară din omul acesta!`` Și dracul, dupăce l -a trîntit jos, în mijlocul adunării, a ieșit afară din el, fără să -i facă vreun rău. 36 Toți au fost cuprinși de spaimă, și ziceau unii către alții: Ce înseamnă lucrul acesta? El poruncește cu stăpînire și cu putere duhurilor necurate, și ele ies afară!`` 37 Și I s`a dus vestea în toate împrejurimile. 38 Dupăce a ieșit din sinagogă, a intrat în casa lui ... era prinsă de friguri mari, și L-au rugat pentru ea. 39 El S`a plecat spre ea, a certat frigurile, și au lăsat -o frigurile. Ea s`a sculat îndată, și a început să le slujească. 40 La asfințitul soarelui, toți cei ce aveau bolnavi atinși de felurite boale, îi aduceau la El. El Își punea mînile peste fiecare din ei, și ... Iosafat: ,,Mai este un om prin care am putea să întrebăm pe Domnul; dar îl urăsc, căci nu-mi proorocește nimic bun, nu proorocește decît rău: este Mica, fiul lui Imla.`` Și Iosafat a zis: ,,Să nu vorbească împăratul așa!`` 9 Atunci împăratul lui Israel a chemat un dregător, și a zis: ,,Trimete și adu îndată pe Mica, fiul lui Imla.`` 10 Împăratul lui Israel și Iosafat, împăratul lui Iuda, ședeau fiecare pe scaunul lui de domnie, îmbrăcați cu hainele lor împărătești, în locul dela intrarea porții Samariei. Și toți proorocii prooroceau înaintea lor. 11 Zedechia, fiul lui Chenaana, își făcuse niște coarne de fer, și a zis: ,,Așa vorbește Domnul: ,Cu coarnele acestea vei bate pe Sirieni pînă îi vei nimici.`` 12 Și toți proorocii prooroceau la fel, zicînd: ,,Suie-te la Ramot din Galaad! Căci vei izbîndi, și Domnul îl va da în mînile împăratului.`` 13 Solul care se dusese să cheme pe Mica i -a vorbit așa: ,,Iată, că proorocii ... ci proorocește numai rău?`` 19 Și Mica a zis: ,,Ascultă dar cuvîntul Domnului! Am văzut pe Domnul stînd pe scaunul Lui de domnie, ... socotit, nici numărat, din pricina mulțimii lui. 9 Dă dar robului Tău o inimă pricepută, ca să judece pe poporul Tău, să deosebească binele de rău! Căci cine ar putea să judece pe poporul Tău, pe poporul acesta așa de mare la număr!`` 10 Cererea aceasta a lui Solomon a plăcut Domnului. 11 Și Dumnezeu a zis: ,,Fiindcă lucrul acesta îl ceri, fiindcă nu ceri pentru tine nici viață lungă, nici bogății, nici moartea vrăjmașilor tăi, ci ... Solomon s`a întors la Ierusalim, și s`a înfățișat înaintea chivotului legămîntului Domnului. A adus arderi de tot și jertfe de mulțămire, și a dat un ospăț tuturor slujitorilor lui. 16 Atunci au venit două femei curve la împărat, și s`au înfățișat înaintea lui. 17 Una din femei a zis: ,,Rogu-mă, domnul meu, eu și femeia aceasta locuiam în aceeaș casă, și am născut lîngă ea în casă. 18 După trei zile, femeia aceasta a născut și ea. Locuiam împreună, niciun străin nu era cu noi în casă, nu eram decît noi amîndouă. 19 Peste noapte, fiul acestei femei a murit Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Biblie... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BINE ȘI LA RĂURezultatele 1 - 1 din aproximativ 1 pentru BINE ȘI LA RĂU. ... măgar . V. 1. A săvârși , a făptui , a comite . 2. A provoca , a da naștere la . . . , a cauza , a pricinui . A făcut o încurcătură 3. A aduce la îndeplinire ; a realiza , a îndeplini , a împlini . Și - a făcut datoria . 4. A exercita , a practica o meserie . Face avocatură . 5. ( Cu complementul " semn " ) A atrage ... 2. A - i merge cuiva bine ( sau rău ) , a o duce bine ( sau rău ) . 3. ( În superstiții , determinat prin " a bine " , " a rău " , " a ploaie " etc . ) A prevesti , a cobi . Porcul face a ploaie . 4. ( Pop . ; în superstiții ) A ... I - a făcut de boală . II. 1. A valora , a prețui ; a costa . Cât fac pantofii ? 2. ( La pers . 3 ; cu valoare impersonală ) A fi vrednic ( de a . . . ) , a merita ( să . . . ) . Scump , dar face ! 3. ( Fam . ; în expr ... |
||