|
|
||
Vezi și:ÎMBOGĂȚIT,
ABUNDENȚĂ,
ARISTOCRAȚIE,
AUR,
BAROC,
BELȘUG,
BELFER,
BUN,
BUNĂTATE,
COLORATURĂ
... Mai multe din DEX...
BOGĂȚIE - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BOGĂȚÍE, bogății, s.f. 1. Cantitate abundentă de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte prețioase etc. 2. Starea, situația în care se află posesorul unei mari cantități de bunuri materiale, de bani etc. 3. Resursele unei țări, ale unei regiuni etc. care, prin prelucrare, se transformă în bunuri utilizate de societate. Petrolul este o bogăție națională. 4. Abundență și varietate de valori spirituale. Bogăție de idei. Bogăție de cuvinte. - Bogat + suf. -ie.Sursa : DEX '98 Bogăție ≠ mizerie, sărăcieSursa : antonime BOGĂȚÍE s. 1. v. belșug. 2. v. bunăstare. 3. v. avere. 4. v. fast.Sursa : sinonime bogățíe s. f., art. bogățía, g.-d. art. bogățíei; pl. bogățíi, art. bogățíileSursa : ortografic BOGĂȚÍ//E \~i f. 1) Cantitate de bunuri care întrece cu mult necesitățile obișnuite; belșug; îndestulare; abundență. 2) Situație de om bogat. 3) Mulțime de bunuri materiale (în natură sau în bani); avuție. 4) Cantitate mare de valori spirituale; abundență. \~ de idei. \~ de mijloace de expresie. 5) Aparență de lucru bogat; caracter bogat; fastuozitate; somptuozitate. \~a unui decor. [Art. bogăția; G.-D. bogăției; Sil. -ți-e] /bogat + suf. \~ieSursa : NODEX Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BOGĂȚIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 178 pentru BOGĂȚIE. Alexandru Macedonski - Templul bogăției Alexandru Macedonski - Templul bogăţiei Templul bogăției de Alexandru Macedonski Colos enorm de piatră, maiestuos, splendid, Cu zece porți înalte, ce-n fața-i se deschid, Ai crede că încape printr-însele oricine, Și-n grabă ca să intre o-ntreagă lume vine, Dar când ajungi la scara palatului de morți, În găuri se preschimbă înaltele lui porți, Și intră numai omul ce-ndoaie-a sa spinare, Având să se târască mai multă- Nicolae Nicoleanu - Bogăţia Bogăția de Nicolae Nicoleanu Informații despre această ediție O nobilă, frumoasă și palidă regină, Deși n'am pus piciorul pe pragu-ți d'aurit, Deși n'am supt dulceața din buza ta divină, Dar sufletu-mi adesea la tine s'a gândit! Tu ești o zeă bună, plăcută, generoasă, Ești scutul libertății ș'al binelui izvor, Pe sînul tău virtutea plutește radioasă Și geniul prin tine își ia falnicul sbor. La blânda ta zîmbire săracul se'ndulcește, Și când arunci asupră-i un ochiu de milă plin, Pe fața lui pământul cu cerul se'ntâlnește, Din trist devine vesel și din obscur senin. Dar spune-mi ce putere te'mpinge și te mână Ce spirit te constrânge, ce zeu necunoscut, S'adapi mai totdeauna din sacra ta fântână Pe cel mai crud, mai lacom, mai prost și mai urât? Ah! negreșit din ziua de veche suvenire, De când regele Midas, răpit de ochii tăi, Te preferi virtuții — fuși dreapta moștenire Și partea celor lacomi ș'a celor Constantin Stamati-Ciurea - Introducere la volumul Răsunete din Basarabia ... Opurile mele cele mai multe le-am publicat în limba rusească, pentru că am fost crescut și deprins cu această limbă, a cărei bogăție și elasticitate permite exprimarea oricărei idei în modurile cele mai variate. Spre a nu depinde de aspra cenzură rusească, am publicat une¬le ... Alexei Mateevici - Expoziția din Kiev Alexei Mateevici - Expoziţia din Kiev Expoziția din Kiev de Alexei Mateevici (Mai—octombrie 1913) Expoziția (vâstavka) din Kiev, care a avut loc în vara aceasta, prin bogăția lucrurilor scoase la vedere a înfățișat o priveliște măreață. După planul, ce s-a avut în vedere la început, ea a fost să fie numai o expoziție a țărilor de miază-zi a Rusiei, dar mai pe urmă acest plan a fost lărgit, și expoziția a primit numirea de „Expoziția fabricilor, gospodăriei sătești, negustoriei, științei și meșteșugurilor din toată Rusia“. Expoziția din Kiev a prins o bucată de loc destul de însemnată: toată toloacă numită Troițkaia în partea târgului, ce poartă numele de Bessarabka (de la numirea țării noastre — Basarabia) și, pe lângă asta, costișele dealurilor megieșe. Aici au fost 31 de pavilioane (locașuri pentru lucrurile scoase la privire) de ale comitetului expoziției și 132 de pavilioane ale fabricilor și caselor de negustorie din toată Rusia. Vederea de dinafară a expoziției a fost foarte frumoasă. De la poarta cea mare de intrat se începe o toloacă lungă, ... Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Garabet Ibrăileanu - Înrâurirea artei Înrâurirea artei de Garabet Ibrăileanu Că arta are înrâurire, asta nici nu se poate discuta. Că arta poate avea și o înrâurire rea, ca și una bună, asta iarăși nu mai are nevoie de dovadă. Este însă chestia: care-i înrâurirea artei? Pentru a răspunde la această întrebare, trebuie să avem în vedere ce este un artist. Un artist este un om care, din pricina organizației sale nervoase, simte mai mult decât noi și are și puterea de a întrupa în forme alese și sugestive simțirea sa. Artistul, prin urmare, ne sugerează simțirea sa. Este întrebarea: artistul poate sugera, poate captiva pe oricine? Poate avea înrâurire asupra oricui? Desigur că nu, căci pentru ca să-ți sugereze simțirile sale trebuie ca tu însuți să fii sugestibil de aceste simțiri, adică să ai o stare sufletească asemănătoare cu a artistului. De aicea nu urmează că trebuie să ai o stare sufletească identică, căci atunci un artist n-ar avea înrâurire asupra nimănui, căci nu sunt doi oameni cu o identică stare sufletească, precum nu sunt doi oameni cu o figură identică. A avea aceeași stare sufletească însemnează ... Mihail Kogălniceanu - Ștefan cel Mare arhitect Mihail Kogălniceanu - Ştefan cel Mare arhitect Ștefan cel Mare arhitect de Mihail Kogălniceanu Ștefan cel Mare, eroul Moldaviei, când vroia să răsplătească pe vitejii tovarăși ai strălucitelor sale biruințe, dăruindu-le moșii, el nu-și bătea capul să le măsoare cu odgonul numărul fălcilor și al stânjinilor, ci, nou inginer, se suia pe un deal și de acolo le hărăzea cât vedea cu ochii, însemnându-le de hotar zările și râurile. Precum era curios inginer, el nu era mai puțin curios și arhitect. La anul 1466, el hotărâse să ridice mănăstirea Putna, în aducere aminte a două campanii slăvite ce făcuse în Ardeal și în Bugeag, pe care-l smulsese din mâinile turcilor; această mănăstire fu asemene menită să slujească de lăcaș rămășițelor muritoare ale eroului. Când, dar, veni vremea ca să se aleagă locul unde era să se înalțe această frumoasă zidire, Ștefan cel Mare se sui pe vârful unui munte ce este lângă mănăstire, împreună cu doi copii din casă și cu vătavul lor, poruncindu-le să tragă fieștecare din arc. Săgeata celui întâi slujitor ajunse într-un delușel ce se cheamă până astăzi Sion și este lângă mănăstire. Acolo, după porunca domnului, se făcu ... Ioan Slavici - Semitismul (1908) Ioan Slavici - Semitismul (1908) Barbaria modernă de Ioan Slavici “Semitismul (I),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 131 (14/27 Iunie), pp. 1-2. “Semitismul (II),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 132 (15/28 Iunie), pp. 1-2. “Semitismul (III),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (17/30 Iunie), p. 1. “Semitismul (IV),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (18 Iunie/ 1 Iulie), pp. 1-2. “Semitismul (V),â€� Tribuna, XII (1908), Nr. 133 (19 Iunie/ 2 Iulie), pp. 1-2. Cuprins 1 Semitismul I 2 Semitismul II 3 Semitismul III 4 Semitismul IV 5 Semitismul V Semitismul I Pela mijlocul secolului al optălea înainte de Christos, când s'a intemeiat Roma, în partea apuseană a lumii vechi stăpânitori ai popoarelor și purtători ai culturii erau semiții. Mezopotamia și Iranul se aflau sub stăpânirea asirienilor, dela care pomește gândul stăpânirii universale și care în timpul primilor regi ai Romei cuceresc Siria și în urmă și Egipetul. Tot atunci fenicienii exploatează ca neguțători toate țerile de dimprejurul Mării Mediterane prin numeroasele colonii, pe care le au pe toate coastele și prin toate insulele, și se încheagă puterea Cartaginei, care încurând străbate în ... Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Constantin Stamati-Ciurea - Luxul Luxul de Constantin Stamati-Ciurea Dedicat Eminenței Sale Înalt Preasfințitului arhiepiscop și mitropolit al Bucovinei și Dalmației etc. etc., dr. Silvestru Morariu-Andrievici Nu anii îmbătrânesc pe om, ci viața, pentru că starea normală a omului este indiferentismul... Ce exprimă cuvântul lux ? Expunerea sau deslușirea deșertăciunilor omenești, în care parÂtizanii senzualismului caută desfătarea trupească, găsind că în ea este originea tuturor ideilor noastre în contra idealismului. Orișicum să fie, dar luxul este viciul cel mai atrăgător, cel mai molipsitor, din care se nasc toate calamitățile ce aduc la pieire nu numai individualitatea omenirii, ci dărâmă și stinge națiuni întregi. Odată ce omul este molipsit de acest demon al ispitei, el contenește de a fi mulțumit cu aceea ce munca sa îi dă. Nu exisÂtă o chestie mai grandioasă și mai însemnată de discutat decât chestia luxului; lupta și contrazicerile ideilor nu s-au sfârșit între filozofii antici precum și moderni. Unii sunt de opinia că luxul este podoaba națiunii și alții că el este pieirea ei. Răsfoind paginile istoriei, găsim că unde luxul se mărește, năravurile se desfrânează și națiunea slăbind cade și se stinge. La egipteni, la perși, ... Ion Creangă - Fata babei și fata moșneagului Ion Creangă - Fata babei şi fata moşneagului Fata babei și fata moșneagului de Ion Creangă Erau odată un moșneag și-o babă; și moșneagul avea o fată, și baba iar o fată. Fata babei era slută, leneșă, țâfnoasă și rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laț, lăsând tot greul pe fata moșneagului. Fata moșneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare și bună la inimă. Dumnezeu o împodobise cu toate darurile cele bune și frumoase. Dar această fată bună era horopsită și de sora cea de scoarță, și de mama cea vitregă; noroc de la Dumnezeu că era o fată robace și răbdătoare; căci altfel ar fi fost vai ș-amar de pielea ei. Fata moșneagului la deal, fata moșneagului la vale; ea după găteje prin pădure, ea cu tăbuiețul în spate la moară, ea, în sfârșit, în toate părțile după treabă. Cât era ziulica de mare, nu-și mai strângea picioarele; dintr-o parte venea și-n alta se ducea. Ș-apoi baba și cu odorul de fiică-sa tot cârtitoare și nemulțumitoare erau. Pentru babă, fata moșneagului era piatră de moară în casă; iar fata ei — busuioc de ... Antioh Cantemir - Antioh Cantemir: Satira VI ... neastâmpăr tot traiul petrecând, Să strâng-atâta aur, comori și avuții De nu-ncap în palatul și sipetele sale. Se poate trăi bine și fără bogăție, Și poți căpăta slavă într-un ungher smerit Îmbătrânind în pace, deși pe urma ta Nu târâi gloată multă; deși nu-și ia căciula Norodul ... Anton Pann - Norocul și mintea ... să o vază, De părere bună nu putea să șează. Dau să bea ciobanul, alerg la comoară, Ajungînd cu toții, într-însa coboară, Ș-acea bogăție dacă ei văzură Fără socoteală și peste măsură, Avuta lor marfă pe loc lepădară Și d-acele pietri scumpe încărcară, Alegînd ei numai cele mai ... vis și îi zise: -Întoarce-te și ia pe ciobanul cu tine. Ce zic mă ascultă, că nu-ți va fi bine, Fiindcă această multă bogăție Prostului aceluia e dată, nu ție. Atunci negustorul oprește chervanul, Să întoarce-n grabă să ia pe ciobanul, îi zice, îl roagă cu dînsul să ... spusă, Deșchide toți sacii, precum i-a spus vede, Și abia atuncea ochiior săi crede. Începu să-ntrebe: de unde veniră ? Ș-asta bogăție unde o găsiră ? Negustorul zise : -Înălțimea-voastră ! America Nouă e patria noastră, Neam de-mpărat sîntem, venim spre primblare, Luînd docamdată aste spre vînzare, Și ... ne este. Împăratul zise : -Dragul meu prieten ! Un asfel de lucru nu poate fi ieften, Și crez că nici sfertul d-a ta bogăție Nu să poate vinde l-a mea-mpărăție. ... Cu toate acestea, dați-mi cît vă place, Ș-în urmă, cu dînsa ce veți ... Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Literatură... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BOGĂȚIERezultatele 1 - 10 din aproximativ 29 pentru BOGĂȚIE. ÎMBOGĂȚÍT , - Ă , îmbogățiți , - te , adj . 1. ( Adesea substantivat ) Care a acumulat bogății ; bogat . 2. ( Despre lucruri concrete sau noțiuni abstracte ) Care a devenit mai numeros , mai cuprinzător , mai complex ; ... ABUNDÉNȚĂ s . f . Cantitate mare , belșug , bogăție ARISTOCRAȚÍE , aristocrații , s . f . Pătură a unei clase sociale sau a unui grup social care se bucură de mari privilegii , datorate originii , bogăției și poziției sale sociale ; p . gener . ( în orânduirea sclavagistă ) clasă socială dominantă , formată din marii posesori de pământ și de sclavi ; ( în orânduirea feudală ) clasă socială dominantă a ... etc . 2. Fir , ață făcută din aur ( 1 ) sau imitând aurul și folosită la cusut ; p . ext . veșmânt țesut din asemenea fire . 3. Bani ; avere , bogăție BARÓC , - Ă , baroci , - ce , adj . , s . n . ( Stil artistic ) care este caracterizat prin cultivarea formelor grandioase , prin libertatea formelor și bogăția ornamentației ... BELȘÚG s . n . Cantitate îndestulătoare de bunuri ( necesare traiului ) ; abundență , bogăție ... BÉLFER , belferi , s . m . ( Reg . , fam . sau depr . ) 1. Învățător ; profesor . 2. Om care se lăfăiește în lux și bogăție ... sau necesar societății sau individului pentru a - i asigura existența , bunăstarea . 2. ( Mai ales la pl . ) Tot ce posedă cineva ; avut , proprietate , avere ; bogăție , avuție . 3. Element al patrimoniului unei persoane , care poate consta dintr - un lucru ( bun corporal ) sau dintr - un drept ( bun incorporal ) . 4. Calitate , virtute . 5 ... BUNĂTÁTE , bunătăți , ( 1 3 , II ) s . f . I. 1. Însușirea de a fi bun , înclinarea de a face bine ; p . ext . îndurare , milă , blândețe ; bunețe . 2. Bunăvoință , amabilitate . 3. Faptă bună , binefacere . 4. Gust bun , plăcut . II. ( Concr . ) 1. ( La pl . ) Mâncare sau băutură ( foarte ) bună . 2. ( Mai ales la pl . ) Lucru de calitate ( foarte ) bună . 3. ( La pl . ) Averi , ... COLORATÚRĂ , coloraturi , s . f . 1. Manieră de interpretare vocală care dă posibilitatea interpretului să - și afirme virtuozitatea tehnică , executând cadențe , triluri etc . 2. ( Rar ) Bogăție Au fost afişate doar primele 10 de rezultate. Mai multe rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române... |
||