|
|
||
Vezi și:BRAȘOVENIE,
BRAȘOVEANCĂ
... Mai multe din DEX...
BRAȘOVEAN - Definiția din dicționarTraducere: engleză Deschide în DEX Vizual Notă: Puteţi căuta fiecare cuvânt din cadrul definiţiei printr-un simplu click pe cuvântul dorit. BRAȘOVEÁN, -Ă, brașoveni, -e, adj., s.m. 1. S.m. Persoană născută și crescută în municipiul sau județul Brașov. 2. Adj., s.m. (Locuitor) din municipiul sau județul Brașov. 3. S.m. (Înv.) Negustor care vindea mărfuri de Brașov. - Brașov (n. pr.) + suf. -ean.Sursa : DEX '98 brașoveán s. m., adj. m., pl. brașovéni; f. sg. brașoveánă, pl. brașovéneSursa : ortografic Copyright © 2004-2020 DEX online. Copierea definițiilor este permisă sublicență GPL , cu condiția păstrării acestei note. Rezultate suplimentare
Rezultate din Literatură pentru BRAȘOVEANRezultatele 1 - 5 din aproximativ 5 pentru BRAȘOVEAN. Dimitrie Eustatievici Brașoveanul - Ahrosticon Dimitrie Eustatievici Braşoveanul - Ahrosticon Ahrosticon de Dimitrie Eustatievici Brașoveanul "Hristos a tot puternic îndurat înpărat, Ridicând pre tot omul călcat și îndurat, Israilul cel nou de Hristos e priimit Să fie numai curat, drept și prea umilit. Tot pomul lui roade prea să îndreptează, Să arată și de toți să mărturisește, Este știut precum că curat să slavește, Starea direptății cei bine întocmite, Toate faptele fiind prea împodobite, Ertare, slobozie în veci dăruiește Tot omul celuia ce să pocăiește!" 1755- Dimitrie Eustatievici Brașoveanul - Paremion Dimitrie Eustatievici Braşoveanul - Paremion Paremion de Dimitrie Eustatievici Brașoveanul "Cinstească-ți cinstirea cea prea cercetată, Vicleșugul văpaia varsă Alecu Russo - Contra latinizanților ardeleni Alecu Russo - Contra latinizanţilor ardeleni Contra latinizanților ardeleni de Alecu Russo Steaua Dunării , în nr. 33, anul trecut, a reprodus din Gazeta de Transilvania apologia ardelenilor emeriți, ce luminează Principatele cu flacăra limbii manualului de filozofie, de care România literară a vorbit în nr. 10, și citează totodată opiniunea corespondentului Gazetei din Zărnești despre națiunile lumii alergând toate după uniune , iar numai națiunea română, și ce parte din națiunea română?... un milionaș de moldoveni, prin România literară , prin Steaua Dunării și prin Zimbrul , se împotrivesc misiunii ce destinul a împărțit românilor. România literară , pentru odihna pedanților, a încetat, dar principurile literare și limbistice, dar colaboratorii ei tot trăiesc, și astăzi ei revendică partea lor în hula Gazetei și se mândresc de truda ce și-au dat în cercetarea titlurilor ardelenilor noi a regenta înțelepciunea noastră cu pensumuri latinești. România literară a zis: Petru Maior, Klein, Șincai, Maiorescu, Costineștii, Ureche, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare sunt români, dl Uițirab a fost român... iar gramerianii de astăzi sunt numai munteni, moldoveni, blăjeni, brașoveni și ardeleni, da nu români... România literară a zis: păsăreasca ... Mihail Kogălniceanu - Fiziologia provincialului în Iași ... vine și-l întreabă de n-are marfă cu dânsul. Minunat de o asemene întrebare care-i dovedește că oamenii il socot de bacal sau brașovean, el nu știe ce să mai zică. Amfibia nu mai așteaptă, îl poftește jos, îi scoate geamantanul și lada, pentru că adevăratul provincial nu merge ... Constantin Cantacuzino - Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini Constantin Cantacuzino - Istoria Ţării Rumâneşti de când au descălecat pravoslavnicii creştini Istoria Țării Rumânești de când au descălecat pravoslavnicii creștini de Constantin Cantacuzino Insă dintâi izvodindu-se de rumânii carii s-au despărțit de la romani și au pribegit spre miiazănoapte. Deci trecând apa Dunării, au descălecat la Turnul Severinului; alții în Țara Ungurească, pre apa Oltului, și pre apa Morășului, și pre apa Tisei ajungând și până la Maramurăș. Iar cei ce au descălecat la Turnul Severinului s-au tins pre supt poalele muntelui până în apa Oltului; alții s-au pogorât pre Dunăre în jos. Și așa umplându-se tot locul de ei, au venit până în marginea Necopoei. Atunce s-au ales dintr-înșii boiarii carii au fost de neam mare. Și puseră banoveți un neam ce le zicea Basarabi, să le fie lor cap (adecă mari bani) și-i așăzară întâi să le fie scaunul la Turnul Severinului, al doilea scaun s-au pogorât la Strehaia, al treilea scaun s-au pogorât la Craiova. Și așa fiind, multă vrĂ©me au trecut tot ei oblăduind acea parte de loc. Iar când au fost la cursul anilor de la Adam 6798, fiind în Țara Ungurească un ... Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru BRAȘOVEANRezultatele 1 - 3 din aproximativ 3 pentru BRAȘOVEAN. ... BRAȘOVENÍE , brașovenii , s . f . ( Înv . ) Marfă de Brașov ; prăvălie unde se vindea astfel de marfă . - Brașovean ... BRAȘOVEÁNCĂ , brașovence , s . f . 1. Femeie născută și crescută în municipiul sau județul Brașov . 2. Ladă de zestre . 3. Căruță sau trăsură mare cu coviltir . - Brașovean |
||